Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-06-01 / nr. 43
|i sfanți în bancvaluta), mai de mijlocu cu 400—450 f., cară ce au fostu mai de rându cu căte 300 -350 fr. părechea, o vacă bună cu 140 e. vv.; caii erau atătu de scumpi, pn cătu de cei apămomii mui te puteai apropie. Lucrurile de manufăptură s'au văndutu rău; eară ce a fostu de măncare s'a datu totu cu prețuri pipărate. Modiștiloru încă nu lea îmblatu astădată după dorință; semnu că lipsa de bani e în stare de a înfrăna multe nebunii omenești mai vârtosu atunci, căndu stomahulu cere mai multu decătu fantasiile și caprițele capeteloru stricate și ale simțiminteloru otrăvite de o creștere stilcietă și întortocată. Zărnești, 10. Ismă n. Ieri petrecurămu la mormântu pe Dn. Nicolae Baiulu, fostu odinioară amploiatu la Tesaurariatulu c. r. din Sibiiu, apoi în cursu de optu ani potariu consistorialu, în vrăstă de 68 ani. Răposatulu a fostu unulu din acei bărbați ai romăniloru, carii facu tote pentru alții și nimicu pentru sine. Nic. Baiulu de căndu eșise dela episcopia din Sibiiu, făcea pe advocatulu mai vârtosu în cause administrative; sub sistema veche dinainte de a. 1848, dânsulu era neasocită întru a deschide unele gubermialiștiloru din Ciucu și ale consiliariloru dela candelaria transilvanică din Viena. AÎntre apțte cause ne care Baiulu lea scosu la căpătăiu a fostu: despăgubirea unei mulțimi de familii romănești, care încă din zilele Mariei Teresiei voindu a scăpa de militarizare și părăsiseră cămpulu și moșia părintescă și luaseră lumea în capu; eară pe cătu o parte din acele familii se stinsese cu totulu, Baiulu căștigă dela Mai. S. Împeratulu Ferdinandu, ca competința acelora să se dea ca fondu clerului romănescu răsăritenu neunitu ca celui mai săracu din toate clerurile. Mai în scurtu, Baiulu fu în Ardealu ceea ce fusese odată Nicoară în părțile Bănatului și articulu despre pușăciunile mai rea definitivă a conferințeloru, vârtosu în Aradu, seu ceea ce suntu advocații cei vechi dela Logofeția dreptății în București, însă o mai zicemu odată, cu acea diferință, că răposatulu în prijia de toată lumea, numai de sine și uita cu totulu, mai mare mepiră alu lui Baiulu a fostu, că silia ne părinții mai avuți pu totu chipulu, ca să și dea pruncii aa școle mai nalte, mi ostenela lui în puntulu acesta nu seartă. Dumnezeu să lu odihnescă. — proiectarea apuseniloru și dechlară conferințele de încheiere, mai dăndu încă mi acum încredințări, cum că cabinetul împărătescu austriacu ce va folosi mi de ani încolo de toată ocasiunea, ba “ce mijlocească pe basele constatate vreo învoire. — Amane cabinetului orientală, cum că de ați încolo ce află sulită a ce lepăda de totă credința în încredințările și energia guberneloru germane. „În crisa de acum”, zice jurnalulu, „căndu ce începe o noauă campanie, și în momentulu căndu operăciunile armatei aliațiloru începu a lucra cu energie asupra dușmanului, pe țieși din purtarea loru cea neotărătă și îndoită.” „Ghimeș” preste puterile lui lipsă de ajutoriulu loru și politica noastră de sfatulu loru,” zice mai încolo „Times”, „așa să a fostu nicidecum de ASCTPI 1. Viena. 5. Iuiu n. Conferințele încheiete. În 4. Liniu ce mai chjemată pleniputinți puteriloru europene aa o conferință, care ar face pe a 14-lea în șirulu celorlalte. „Corespondința Austriacă”, jurnalulu ministerialu, zice, că scopulu ședinței acesteia era, ca să se mai supună unu proiectu de învoire în punctulu alu 3ia la o examinare comună, seu să se pună după cuviință capătu la conferințe. Proiectulu acestu din Peeniputintulu rusescu cs afla rara a împărtăși proiectulu cu cabinetulu său, cu cuvântu că află în elu o pace de înțelegere, însă împuteriții apuseni, fiindu avisați de cătră cabinetele sale a nu se lăsa în nici o examinare de alte proiecte, urmă se va publica cu protocolulu încheierii conferințeloru, nu dederă din parte și nici o debărăciune, ci proiectară încheierără că mape instrucțiuni c. r gr. Budupimi cu părere de viitoriu, mi numai acum pote decurge resboiulu fără trăgănare “din partea diplomatică. — Jaimes'”, jurnalulu englezu, germane preputința rău scrie ci mi obligația trage luarea aminte a cabineteloru din Viena și Berlinu la urmările ce potu aici ce regrămădindu i desamăgească acum aîntr'unut în causa asupră le învinuiri preste juvinuiri, care nici jurnalele vieneze nu află cu cale ale repeți, cum că învingerile nóstre evenimintele cele ne urmeză cu repetune unulu după altulu ne teatrulu resboiului, ei puteau lua parte la mesurile apuseniloru pentru ca să frângă împreună imperiului care odată lua parte la arangementulu pe care lu va putea dicta odată apusulu prin Victoria unei zile. Multe și mari concesiuni se făcură Germanisi, cele mai estreme îngăduințe încă i s'au făcutu, numai ca ea să'și primească iarăși pușăciunea ce i se cuvine în Europa. Deacă toate aceste remaseră fără resultatu, deacă Germania ne a denegatu ajutoriulu ei atunci, căndu ne putea fi de lipsă, acum puterile apusene ce află silite a arăta lumei, cumcă ele potu purta resboiulu și fără Germania. Timpii negoți ai lupiloru au trecutu; apucăturiloru celoru slabe și artificiose ale pereselvațiloru miniștri s'a pusu acum capătu. Acum trebue ce vorbimu Kanește puteri, care au acum 200,000 luptători inimoși în Crima, și în varăce Rusia se ceartă pentru preponderanță în Marea negră, flotila apuseană curăță fermii și porturile Mapei asovitice.. . Orice încercare s'ar mai înșira din partea puteriloru germane pentru negoțiațiuni noane, aceea trebuie neviitoru să se privescă ca o abatere a loru în partea și favorea dușmanului. Basele pe care se deschiseră în Aprilie conferințele nu se mai potu aplica la starea lucruriloru de astăzi. Austria, Prusia, precum și Rusia avură timpu de ajunsu pănă acum pentru ca să pună capătu vărsăriloru de sânge, dară nu le succese, pentrucă exe avea pn causa atesta numai interesele loru dinpaintea ochiloru. principiulu onorei militare, care pn ochii M. Gladstone atătu de puținu se prețuește, e în adevăru cea mai 'naltă probă, la care omeniimea trebue să se supună în luptele ei, pentru că resboiulu e magistrulu și judecătoriulu sumei și legiloru acesteia elu dă valoarea definitivă, fiecare învingere a armeloru noastre e unu pasu mai aprope de restaurarea ordinei și a pacei suptu condițiuni, că noi niciodată nu ne vomu retrage ci vomu înainta fără frică pănă căndu ostenele noastre ce voru fini și causa noastră ba triumfa.” Keronici” zice, că Amara a forte greșitu „că s'a lăsatu în negoțiațiuni cu Rusia, ca cu o putere europeană, să o tractămu ne viitoriu dap ka ne unu statu asiaticu”” „Economistul” ține o apoteosă la cele patru puncte de garanție, tocma cum o făcu mai dăunăzi și Laiard. Celelalte jurnale germane se paru că nu și credu auzului de bucurie, cum că cabinetele germane și după închiderea conferințeloru, au refuzatu provocarea Rusiei, de a ținea neutralitate strânsă în causa răsăritenă, cu tote că Rusia ne zice, că ea primi punctul u mic de garanție numai în favoarea Germaniei ca făcăndui acestă concesiune ce semănă neutrală. Unii memorialu însă trimisu deja Rusia prin Germania, după cum îlu analiseză „Times”, însublă iarăși totu feliulu de frică în inimile Germaniloru. Într'acela ce scrie cătră germani cum că apusenii au de cugetu ce restaureze Polonia și să prochieme resboiulu în favoarea naționalitățiloru. Cum că Polonia chiamă pe Franța și Franța pe Polonia întru ajutoriu, cum că între ei se află o convențiune secretă și o alianță ce stă suptu perdea, apoi că manifestăciunile jurnaleloru și ale lui Lordu Palmerston cu legionalu lui Tartorischi suntu îndreptate nu numai în contra Rusiei ci și în contra Prusiei cu ducatulu Posen și în contra Austriei, care ține Galiția din împărțela Poloniei nr. a. ș. a., care tote în urmă se aplică aapetesitatea de a se încheie de timpuriu între aceste puteri nordice o săntă alianță, soră cu ceea ce păstră 40 ani pacea, căce numai ama poate să ce restaureze liniștea Așa vrea Rusia cu orce prețiu a căștiga în parte și pe puterile germane, care însă pănă acum iau refusaturi provocarea de a ține neutralitatea. De acestea cerculeză acum prin jurnale după închiderea conferințelor„. vvanderer” e de credință că apusenii nu voru mai lăsa ce treacă încă unu anu fără ce ia înainte causa teritorială, injuințindu prin diplomația ca asupra stărei lucruriloru întregei Europe. strulu varsă puoru negru și Împuteritulu Porții reportele germaniloru pentru alte nemu n5 numai îndreptățiți „Decă germanii își întipuescu, proiecte, amenință pe deasupra teritoriului Celu încă Atunci minica unu Tilăga romanesca si Moldatia. Iașii, 21. Maiu. „Zimbru”. Conformu rostirei ofisului domnescu cu Nr. 2974 din 19 ale curentei adresatu prea sfinției sale DD. Sofronie arhiepiscopu și mitropolitu Moldovei, în obiectulu rănduirei de locotenentu de Starințu alu monastiriloru Niamțu și Seculu în prea cuvioșia sa arhimandritulu prea sfinția sa părintele mitropolitulu au datu în sfărșitu învoirea sa cea spirituală, potrivitu regulei bisericești, alegerei făcute de Principele Domnitoriu în persoana arhimandritului Dionisie. La această ocazie trebue să arătămu în publicu buna voință și activitatea ministrului cultului DD. vornicu D. Raleti, disvălite „in operațiile atingătoare de prefacerea reloru. Ei putea gimenului administrativu alu monastiriloru Neamțu mi Secul, în -- 4 -- n --- - „A-