Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-01-26 / nr. 7
„aie oficiosu. Ordinăciunea ministeriului de justițiă din 20 Ianuarie 1855, pentru Marele Principatu Ardealulu, despre ținerea protocoleloru hercustopeeni. Curioscănduse întețitorea necesitate de a regula în conformitate cu legile de acum, ținerea protocoleloru negoțitoresci în marele principatu Ardealulu și efectele legali ale înscrieriloru în ele, ministeriulu justiției, în înțelegere cu ministeriulu de commerciu, publică pentru această țeară următorulu normativu provisoriu, și pune totdeodată îndetorire asupra aceloru persone, cari după $ 9 alu acestui normativu sânt obligate a-și împrotocola firma, ca să-și dee cererea în privința aceasta la tribunalulu commerciale celu multu pănă în șese luni, înfățișându și documintele ce sânt de lipsă, căce la din contra se va procede în contra loru cu pedepsele determinate în $ 21. Protocolulu negoțitorescu. Ș 1. Fi păcare tribunalu destinatu a judeca în cause commerciali, va ține despre negoțitorii din cercundariulu seu unu protocolu, în care ce voru înscrie tóte dispuseciunile cate ce voru publica în privința referințeloru loru de dreptu în exercitilu negoțimântului, precum și modificăciunile ce se vor face mai pe urmă. , În privința prescripteloru acestei ordinăciuni despre împrotocolarea firmeloru și despre efectele ei (82, lit. a, b, d), ce voru parifica negoțitoriloru și possesorii de fabrice, apoi și acei întreprinzători industriali, cari în întreprinsa loru lucră cu assoțiați mi portă firma unei soțietăți ($ 9). Referințele nerouiminteaops ne canta ce publica. $ 2. De referințele negoțiminteloru ne sânt a ce publika, ce ținu: a) Subscriptura (firma), de care ape ace serbi negoțitoriulu în trebile sale (§8 12--24); b) Contraptele soțiale cu tote acele dispuseciuni cupprinse într'ânsele, cari au înfluință asupra apteloru legali cu alte persone ($$ 26-51); c) pretinsiunile, nemuierile negoțitoriloruni ale assoțiațiloru publici ai negoțimântului, au din contraptele de căsătorie (§ 52); d) și nu putințele, de cedai altoru persone spre administrarea or încheiarea (terminarea, limpezirea) negoțimântului (88 53—57.) Efectulu înscrieriloru în protocolulu negoțitorescu. § 3. Tote documintele prenotate în protocoluru commerciale ($ 6) despre referințele ce sânt a ce publica prin elu, se voru considera ca date prin aceasta în cunoscința publică, de cumva înscrierea s'a făcutu de timpuriu, încâtu unu alu treile neculposu să-și fiă pututu procura sciință despre aceasta. 1Căutu ține. § 4. Fiecare înscriere are putere pănă cându ce sterge să se stinge. De schimbările ce au remasu neîmprotocolate, nu se pote folosi nimine în contra altoru persone, cari au lucratu cu bună încredere le înscrierea ce esiste în protocoluru commerciale. § 5. Însă stingerea aceloru referințe, a căroru valore a fostu încă la înscrierea loru mărginită pe unu restimpu determinatu cu precisiune, are efectulu seu îndată după trecerea acestui restimpu, fără ca să fiă de lipsă a face în privința aceasta o publicăciune nouă, numai cându s'ar prelungi peste acestu terminu, ce va face o înscriere nouă. Iar dacă nu ca determinatu nemica despre timpulu câtu să țină, or dacă ținerea aceasta a fostu legată de esistința unei condiciuni, ar snui stingerea debe a se publica din nou; căce la din contra nu se va pute folosi nimine de ea în contra personeloru, cărora le-a remasu necunoscută încetarea referințeloru, or esistența condiciunei. Cautarea în documintele penari se rafrmă înscrierile, și communicarea loru. 6. Ile documintele și instanțele, în urma cărora ce facu înscrierile în protocoluru commerciale, se va adnota ca și în acesta din urmă ziua înscrierei. Aceste documinte și instanțe se voru păstra în originalu la judecătorie ca să se potă uita vercine înexe, mi cerânduse ce voru da copie după ele. Aceste apte sânt baza protocolului commerciale, înse nu estraptulu trecutu în acestu protocolu, ci conținutulu documinteloru, pe cari se razimă acesta, va serbi părțiloru dreptu normă decisivă. Efectulu referințeloru neprotocolare. §7. Eoeptulu legale alu dispuseciuniloru făcute despre reverințe commerciali, înse netrecute în protocolulu commerciale, ce va dejudeca câtu pentru cei ce le-au făcutu, or au p avutu cunoscință de ele, după legile ginerari. Oiclatoriele. Oblatoriele, adecă scrisorile negoțitoresci, prin cari deschiderea au încetarea unui negoțimântu, or schimbarea referințeloru lui, se face cunoscută totu într'o formă acelora, cu cari negoțitorulu Ba să intre în raportu commerciale or a statu pănă acum în atare raportu, voru currespunde cu scriptele trecute în protocolulu negoțitorescu, și înainte de a se espide se voru înfățișa tribunalului commerciale, care va reține la sine în păstrare unu esemplariu subscrisu. Obligăciunea de a împrotocola firma. §9. Toți caii au autorizarea formale de negoțuor de fabrică, cănr detori a-și împrotocola firma, occupese ei cu negoțuluor cu fabrica singurior cu associați. Industrialii cari au deslegare formale pentru industria loru, sânt obligați a-și împrotocola firma atunci, cându deprindu meseria loru cu assoțiați și portă firmă de soțietate. Mecepiopele n'au a ce împrotocola. $ 10. La pegoți torași s. șerceavoi (mesiaipoi, marțafoi) și la alte negustorie mai neînsemnătore, nu e de lipsă a împrotocola firma. Dreptulu de a împrotocola firma. 11. Întreprinzetoriloru de negoțiminte libere, cori ce facu însemnători prin estinderea lucrăriloru loru cosmiersciali, ai ce pote da prin escepciune dreptulu de a-și împrotocola firma. Concesiunea acesta o dă pn forulu înteiu gubernământulu țerei gubern. militare și civile. Legitimare spre împrotocolarea firmei. Ș 12. Celu nevoiesce ai ce împrotocola firma, va arrăta la tribunalu destinatu a judeca causele commerniali, obieptulu negoțului seu și loculu unde lu deprinde, apoi mi firma ce voiesce a purta, scrisă chiar de mâna sa, legitimânduse totodată cum că e autorizatu spre aceasta. Firma. $ 13. Firma Ba semna persona proprietariului de negoțimântu, sau cu însuși numele, sau cu altu semnu caracteristicu; e iertatu a adauge mi semnale împrumutate dela natura pegotului. §.14. Celu ce are mei multe așșezăminte pegoțitoresci în cercundariulu aceluiași tribunalu mercantile (§ 1) op într'alu mai multora, e detoru a mijloci împrotocolarea tuturoru, împreună și a firmei sale, la tribunalulu commerciale din fiecare cercundariu. Cându totu acelu proprietariu întreprinde singuru mai multe negoțiminte diverse, averea lui înaintea legei nu ce consideră ca separată după fiăcare așșezământu în parte, fiă așșezămintele ateste tote subt aceași firmă or sub firme diverse, averea proprietariului fără diferință e respunzetore cătră toți creditorii. § 15. Deschiderea ou luarea asupră și a unui negoțimântu sub condiciune, de a fi respunzetoru pentru detoriele negoțului numai cu unu fondu determinatu, ci numai cu o parte a averei și cu cealaltă nu, nu e iertată și o atare de aiărăciune pu ce pote împrotocola. $ 16. Continuarea unui negoțimântu luatu asuprăși dela altulu, înse tot sub firma de mai înainte, e legată de învoirea negoțitorului, ce a încetatu, or de a văduvei și moștenitorilorului în casu de a fi muritu elu, apoi mi de o decaerape spețiale a tribunalului commerciale, care pa cere în privința aceasta opiniunea camerei commerciali și industriali. Prescripte disciplinari despre purtarea firmei. § 17. Numai negoțitoriloru, fabricanțiloru și întreprinzătoriloru industriali împrotocolați ($ 9), ae e permisu a ce serbi de firma unei soțietăți, au de a purta o subscriptură relativă la referințe, cari după numirile ușitate în commerciu arrată o firmă împrotocolată, precum sânt: „Văduva (lui) N. N.”, „Fiiulu azi N. N.”, „Moștenitorii lui N. N. au fi „N. N. - fiiulu”, op „N. N. - Văduva” șci. § 18. Chiar și firma alleasă or luată de la altul cu autorizare, nu se va pute așua pănă ce nu se va împrotocola în adeveru. § 19. Tote firmele ce voru purta, fără de cea mai mică abatere, în deplină conformitate cu subscriptura, cum ce a tras împrotocolată. § 20. Împrotocolarea duoru or mai multoru firme, de sună pedeplinu una ka și alta, înse sânt deja aeropiropi diverși, nu e iertată în cercundariulu aceluiași tribunalu de commerciu (81). Firmele aceloru persoje diverse, cari au totu acelu nume imt conmune, debit a ce distinge prin orecare nămipe spețiale. (Va urma)