Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)

1855-01-26 / nr. 7

„aie oficiosu. Ordinăciunea ministeriului de justițiă din 20­ Ianuarie 1855, pentru Marele Principatu Ardealulu, despre ținerea protocoleloru hercustopeeni. Curioscănduse întețitorea necesitate de a regula în con­­formitate cu legile de acum, ținerea protocoleloru negoțito­­resci în marele principatu Ardealulu și efectele legali ale înscrieriloru în ele, ministeriulu justiției, în înțelegere cu ministeriulu de commerciu, publică pentru această țeară urmă­­torulu normativu provisoriu, și pune totdeodată îndetorire asu­­pra aceloru persone, cari după $ 9 alu acestui normativu sânt obligate a-­și împrotocola firma, ca să-­și dee cererea în privința aceasta la tribunalulu commerciale celu multu pănă în șese luni, înfățișându și documintele ce sânt de lipsă, căce la din contra se va procede în contra loru cu pedepsele de­­terminate în $ 21. Protocolulu negoțitorescu. Ș 1. Fi păcare tribunalu destinatu a judeca în cause com­­merciali, va ține despre negoțitorii din cercundariulu seu unu protocolu, în care ce voru înscrie tóte dispuseciunile cate ce voru publica în privința referințeloru loru de dreptu în exer­­citilu negoțimântului, precum și modificăciunile ce se vor face mai pe urmă. , În privința prescripteloru acestei ordinăciuni despre îm­­protocolarea firmeloru și despre efectele ei (8­2, lit. a, b, d), ce voru parifica negoțitoriloru și possesorii de fabrice, a­­poi și acei întreprinzători industriali, cari în întreprinsa loru lucră cu assoțiați mi portă firma unei soțietăți ($ 9). Referințele nerouiminteaops ne cant­a ce publica. $ 2. De referințele negoțiminteloru ne sânt a ce publi­­ka, ce ținu: a) Subscriptura (firma), de care ape ace serbi negoțitoriulu în trebile sale (§8 12--24); b) Contraptele soțiale cu tote acele dispuseciuni cupprinse într'ânsele, cari au înfluință asupra apteloru legali cu alte persone ($$ 26-51); c) pretinsiunile, ne­muierile negoțitoriloru­ni ale assoțiați­­loru publici ai negoțimântului, au din contraptele de căsă­­torie (§ 52); d) și nu putințele, de ce­dai altoru persone spre administra­­rea or încheiarea (terminarea, limpezirea) negoțimântului (88 53—57.) Efectulu înscrieriloru în protocolulu negoțitorescu. § 3. Tote documintele prenotate în protocoluru commer­­ciale ($ 6) despre referințele ce sânt a ce publica prin elu, se voru considera ca date prin aceasta în cu­noscința pu­­blică, de cumva înscrierea s'a făcutu de timpuriu, încâtu unu alu treile neculposu să-­și fiă pututu procura sciință despre aceasta. 1Căutu ține. § 4. Fiecare înscriere are putere pănă cându ce sterge să se stinge. De schimbările ce au remasu neîmprotocolate, nu se pote folosi nimine în contra altoru persone, cari au lu­­cratu cu bună încredere le înscrierea ce esiste în protoco­­luru commerciale. § 5. Însă stingerea aceloru referințe, a căroru valore a fostu încă la înscrierea loru mărginită pe unu restimpu de­­terminatu cu precisiune, are efectulu seu îndată după trecerea acestui restimpu, fără ca să fiă de lipsă a face în privința aceasta o publicăciune nouă, numai cându s'ar prelungi peste acestu terminu, ce va face o înscriere nouă. Iar­ dacă nu ca determinatu nemica despre timpulu câtu să țină, or dacă ține­­rea aceasta a fostu legată de esistința unei condiciuni, ar snui stingerea debe a se publica din nou; căce la din contra nu se va pute folosi nimine de ea în contra personeloru, cărora le-a remasu necu­noscută încetarea referințeloru, or esistența condiciunei. Cautarea în documintele pe­nari se rafrmă înscrierile, și communicarea loru.­­ 6. Ile documintele și instanțele, în urma cărora ce facu înscrierile în protocoluru commerciale, se va adnota ca și în acesta din urmă ziua înscrierei. Aceste documinte și instanțe se voru păstra în originalu la judecătorie ca să se potă uita vercine în­exe, mi cerânduse ce voru da copie după ele. Aceste apte sânt baza protocolului commerciale, înse nu estraptulu trecutu în acestu protocolu, ci conținutulu docu­­minteloru, pe cari se razimă acesta, va serbi părțiloru dreptu normă decisivă. Efectulu referințeloru neprotocolare. §7. Eoeptulu legale alu dispuseciuniloru făcute despre reverințe commerciali, înse netrecute în protocolulu commer­­ciale, ce va dejudeca câtu pentru cei ce le-au făcutu, or au p avutu cu­noscință de ele, după legile ginerari. Oiclatoriele. Oblatoriele, adecă scrisorile negoțitoresci, prin cari des­­chiderea au încetarea unui negoțimântu, or schimbarea referin­­țeloru lui, se face cu­noscută totu într'o formă acelora, cu cari negoțitorulu Ba să intre în raportu commerciale or a statu pănă acum în atare raportu, voru currespunde cu scriptele tre­­cute în protocolulu negoțitorescu, și înainte de a se espide se voru înfățișa tribunalului commerciale, care va reține la sine în păstrare unu esemplariu subscrisu. Obligăciunea de a împrotocola firma. §9. Toți caii au autorizarea formale de negoțu­or de fabrică, cănr detori a-și împrotocola firma, occupese ei cu negoțulu­or cu fabrica singuri­or cu associați. Industrialii cari au deslegare formale pentru industria loru, sânt obligați a­-și împrotocola firma atunci, cându deprindu meseria loru cu assoțiați și portă firmă de soțietate. Mecepiope­le n'au a ce împrotocola. $ 10. La pegoți torași s. șerceavoi (me­siaipo­i,­­ mar­­țafoi) și la alte negustorie mai neînsemnătore, nu e de lipsă a împrotocola firma. Dreptulu de a împrotocola firma.­­ 11. Întreprinzetoriloru de negoțiminte libere, cori ce facu însemnători prin estinderea lucrăriloru loru cosmiersci­­ali, ai ce pote da prin escepciune dreptulu de a-și împroto­­cola firma. Concesiunea acesta o dă pn forulu înteiu guber­­nământulu țerei­­ gubern. militare și civile. Legitimare spre împrotocolarea firmei. Ș 12. Celu ne­voiesce a­­i ce împrotocola firma, va ar­­răta la tribunalu destinatu a judeca causele commerniali, obie­­ptulu negoțului seu și loculu unde­ lu deprinde, apoi mi firma ce voiesce a purta, scrisă chiar de mâna sa, legitimânduse tot­­odată cum că e autorizatu spre aceasta. Firma. $ 13. Firma Ba semna persona proprietariului de negoți­­mântu, sau cu însuși numele, sau cu altu semnu caracteri­­sticu; e iertatu a adauge mi semnale împrumutate dela natura pegotului. §.14. Celu ce are mei multe așșezăminte pegoțitoresci în cercundariulu aceluiași tribunalu mercantile (§ 1) op în­­tr'alu mai multora, e detoru a mijloci împrotocolarea tutu­­roru, împreună și a firmei sale, la tribunalulu commerciale din fiecare cercundariu. Cându totu acelu proprietariu între­­prinde singuru mai multe negoțiminte diverse, averea lui înain­­tea legei nu ce consideră ca separată după fiăcare așșeză­­mântu în parte, fiă așșezămintele ateste tote subt aceași firmă or sub firme diverse, averea proprietariului fără dife­­rință e respunzetore cătră toți creditorii. § 15. Deschiderea ou luarea asupră­ și a unui negoțimântu sub condiciune, de a fi respunzetoru pentru detoriele negoțului numai cu unu fondu determinatu, ci numai cu o parte a averei și cu cealaltă nu, nu e iertată și o atare de ai­ărăciune pu ce pote împrotocola. $ 16. Continuarea unui negoțimântu luatu asupră­­și dela altulu, înse tot sub firma de mai înainte, e legată de învoi­­rea negoțitorului, ce a încetatu, or de a văduvei și moșteni­­toriloru­lui în casu de a fi muritu elu, apoi mi de o decaerape spețiale a tribunalului commerciale, care pa cere în privința aceasta opiniunea camerei commerciali și industriali. Prescripte disciplinari despre purtarea firmei. § 17. Numai negoțitoriloru, fabricanțiloru și întreprin­­zătoriloru industriali împrotocolați ($ 9), ae e permisu a ce serbi de firma unei soțietăți, au de a purta o subscriptură re­­lativă la referințe, cari după numirile ușitate în commerciu arrată o firmă împrotocolată, precum sânt: „Văduva (lui) N. N.”,­­ „Fiiulu azi N. N.”, „Moștenitorii lui N. N­. au fi „N. N. - fiiulu”, op „N. N. - Văduva­” șci. § 18. Chiar și firma alleasă or luată de la altul­ cu au­­torizare, nu se va pute așu­a pănă ce nu se va împrotocola în adeveru. § 19. Tote firmele ce voru purta, fără de cea mai mică abatere, în deplină conformitate cu subscriptura, cum ce a tras împrotocolată. § 20. Împrotocolarea duoru or mai multoru firme, de sună pedeplinu una ka și alta, înse sânt deja aeropiropi di­­verși, nu e iertată în cercundariulu aceluiași tribunalu de commerciu (8­1).­­ Firmele aceloru persoje diverse, cari au totu acelu nume imt conmune, debit a ce distinge prin orecare nămipe spețiale. (Va urma)

Next