Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-10-22 / nr. 85
| | Mesa se inscri la 3 ore dupa amiedia, una in palatulu Agenieris soresso cu 120 de cuverte, alta in seminariu de 380. Sera cetatea se illumină, si în non a ospetaria se tieni unu Daia numerosu, alu carui venitu fu destinatu spre scopu publicu. Tota adunarea lua parte la acesta petrecere, pre care o ilustră unu nomega mare de doamne romane din tote partile Venitulu acestui balu suie la 640 A. m. c., din care scolenduse bresele desogatinnei si altele, inca va gemane pna suma insemnata. Spre crescerea acei sume au contribuitu marini mosele donuri, ce Sau trimisu la cassa balului, numai din singurii indemn ali bunei voicentie. In fruntea benefasatoghilogi acestora stau Eminentia Sa Cardinalele cu 100 fm., Serenitatea Sa Principele locotenente a Schwarzenberg cu 40 f. Escel. Sale DD. episcopi Imd. Hainald si Bas. Erdeli cu cate 20 f. Toti acei benefacatori, afara de cei de anteip doi, se agataga facia la balu, spre a carora petrecere 9 parechi de tineri cu domne, fetiorii in costumu natiunalu, jocara Romana si Homanulu. Essi. La D. ep. Bas. Erdeli lasă a se imparti tineriloru jucatori 40 în me. Fia multiumita publica taragoga benefacatoriloru in numele omenimei, spre a carca ajutorire au destinatu asta frumóse sume. Computulu acestui venitu se va publică cu cea mai de aprope ocasiune. Balulu trenu pana la 5 ore diminetia. in 17.729. Ost. diminetia toti osretii plecara acasa, si Essei. Dn. Archiepiscopu petreci pre Eminentia Sa pana la Clusiu. Sale fericita le oreza totu gomana la benesimtitoriu. Tempulu de atunci incepi a se schimbă. — C. Nr. 8.6. VI. DE LA REUNIUNEA FEMEILORU ROMANE ma. Escelenția Sa Domnulu episcopu gr. c. alu diecesei Oradei mare Vasilie Erdeli, fostu și pănă acum între patronii Reuniunei, aflănduse la instalarea metropolitului Conte romano Alecsandru St. Șuluțu în Blaju, a binevoitu a trămire prin Illust. Da. Dn. Abate Antoniu Covaci una sută fiorini mon. conv. pentru fondulu Reuniunei Femeiloru Romaneșci. Pentru acestă binefacere filantropică se aduce publică și respectuoasă mulțămire, în numele orfelineloru mi alu Reuniunei. Brașovu, 2. Noembre n. 1855. albăzu5 la Viena, Monagenia austriaca. TRANSSILVANIA. Brașovu 1. Noembre. Încă nici o dată nu apucarămu ca la târguiu Brașovului ci fie unu timpu atătu de frumosu, ca în mează vară cum pre acuma, cu toate aceste târgurile de mai nainte erau întreitu mai sgomotoase decătu cumu se vede acesta a fi. Mai tare decătu toate bate la ochi puținătatea cumpărătoriloru de vite, și fiinducă nu veniră nici vite multe de vânzare, ce văzu de astă dată unu contrastu mare, între lipea dominantă de bani și între scumpetea în vite. Așa văzurămu că se cumperară o păreche de boi de măna întăiu cu câte 500 f. v., de mijlocu cu căte 300—400 și cei mai de josu peste 200 f. R., vaci bune peste sută, eară caii foarte puținu ce căuta. Râmătorii din Țeara romănească însă ce aflară destui din causă, că cărânduse porumbulu la Brăila spre străportare prin Europa, economii de râmători au datu preste o scumpete mare în porumbu și se află siliți a și vinde râmătorii prea de timpuriu din calculu, că le va costa prea multu întreținerea loru cu porumbu; cu toate aceste râmătorii de mijlocu se țineau pn prețu peste sută fiorini v. Străini încă nu sosiră pănă acumu prea mulți, poate că ziua tărgului de mărfi și manufacturi să va face mai însemnată, fiindu timpu frumosu. În genere se vaieră ómenii de puținătatea baniloru și de scumpetea generală, ceea ce s'aru păre camu paradocsu. - LUSTRIAL. și 26. Oct. Prefaceri finanțiale, s'aru putea restaura odată creditulu atătu la hărtiile de statu, cătu și la notele bancului. Spre acestu scopu s'au comtrasu atătea împrumuturi nouă, spre a ce plăti datorii vechi, adică sarcina cu mutatu de ne unu umăru ne altulu, s'au împuținatu hărtiile statului, îmulțitue'au însă ale bancului. Într' aceea greutatea furtunoaseloru eveniminte din afară a cășunatu și Austriei sarcine nouă finanțiale și sute de milioane s'au creundatu pu noianulu celu fără fundu alu epeseloru pe contulu acestoru eveniminte. În cele din urmă și tocma acumu statulu află cu cale de a face o nouă opereciune finanțială străbătătoare mai adăncu decătu toate celelalte: statulu adică își puse la banculu naționalu mai multe domeniiri de statu ca ipotecă în prețu de 156 milioane florini m. c. cu acea condițiune, ca banculu că văndă acele moșii cătu mai curându și precumu va afla elu cu cale, eară din prețulu loru să se răfuiescă datoriile pe care etatulu Austriei mai are să le răspundă la bancu pentru ca acesta să nu mai poată zice, că elu din acea pricină nu 'și poate schimba notele sale cu argintu, pentru că etatulu încă totu nu pi mai plăti toate acele sute de milioane, cu care acelaș se împrumutase din api în ani la bancu. În'aceea etatulu încă'și păstră dreptulu, ra deacă cumva banculu nu aru apuca să văndă în răstimpu mai scurtu toate domenuirile luate de ipotecă, statulu earăși să mi le poată re'ntoarce, decă va depune prețulu în monetă sunătore. Această măsură finanțială este de o însemnătate foarte mare, pentru că dela aceeaș ce aștează, Ka arăta cursurile să se direagă adică să se îmbunătățească pănă la al pari, cătu și prețurile moșiiloru că sufere oareșcare schimbări, mai vârtosu decă bancului iaru veni în minute ca domenurile luate asupra ca să ne despartă în o sumă de moșiere mai mici, pentru ca și căpitaliștii mai mijlocii și mai mărunți să poată apuca din trânsele. Totu deodată cu mai însusu descrisa măsură finanțială a întreprineu și banculu o măsură importantă în finalu său; elu adică emite acții noă pn prețu de cătu 700 p. m. c. ne care acționarii bancului sântu, datorialu număra în monetă sunătore. Pe canalulu acesta încă mai poate să iasă aurulu și argintulu la lumina sorelui. Banculu de escomtu, din carele se dau neguțetoriloru sume de bani pe polițe își mai adaoge 2 milioane f. m. c. la căpitanulu său, adică de aici înainte același bancu din Viena va dispune preste 10 milioane, căndu mai nainte avea numai 8 milioane. Totu odată însă același bancu își suie dovănda ca aa polițe dela 4% la 6% ne amm. Ca aici împregiurarea, că banculu naționalu din Viena dela 1848 încoace încă totu nă e în crape nici pănă astăzi de a'și scimba hărtiile seu bancnotele cu auru și cu argintu, ci cursulu aceloraș încă totu mai este silitu, tote aceste împregiurări au făcutu cu bărbații de statu carii ce ocupă cu trebile finanțeloru etatului să cugete și să plănuescă în felurimi de moduri, cumu insula Sicilia se împlu earăș de bande armate, care cutrieră acea țeră binecuvăntată de la natură, însă blăstămată de oameni și amenință cu vărsări de sănge asemenea celoru din anii 1847 adică Pentru ani 1848, - să ne facemu o ideă și mai bună despre scumpetea domnitore în Viena, însemnămu între altele unu productu micu pu cine, fără care însă nu pote fi nici Aceleaș ce văndu acum 100 căte 1 e. 40 cr. m. multe hărtii de . statu, . apoi mai multu u ca prin Statulu în cale ce aduce pn legăminte c. r. Arhiducele avea misiunea de Italia de susținere și neplăcute cum că în. concesiuni pentru ca atătu să scape de earnă sa ar și pănă acum - ouăle. mi din statulu politanu Ferdinandu ruditu c., eară cătră 100 Alurecht pomană a purcesu de atătea neplăceri și turburări, ce va vinde căte m. c. de la Neapolu. Călătoria cele mai proscu erenemintele neapolitanu, căci adică 5 a. se spune, a îndupleca pe regele neacu casa domnitoare austriacă) la unele poporu, căzu și cătră puterile apusene, căci eată o casă, Tifg'a gemanfesa si Moldati'a. Iașii. 17. Octobre. Jurnalele moldovene de mare însemnătate oprește tășescu,a tote timpului, cu toată satele pe multe puinduse suptu strânsa privighiere mărginașe, de pe margine, privințe, ne aducu știri ce străjnicia străportarea satei preste Prutu, a administrăciunei districtelor. Între altele, Departamentulu din năuntru, prin înțelegere cu acela ossă reguleze grabnica înființare a baraceloru, trebui Prețulu celu râpe pe linia strutului, pentru adăpostirea păzitoriloru, spre denestatornicu alu aurului și alu argintului, cursulu celu scăzutu săvărșirea acestei lucrări în pripă și mai nainte de stricarea alu celoru mai voru fi însărcinate cu acestu obiectu după o doâirs analogie. Paza marginei să ce îndoiescă, celu puținu prin ajutorulu miliției și a jandarmeriei, comandirii voru fi respunzători de stricta ei pază. Acei ve ce voru prinde uneltindu sau înlesnindu orice contrabandă de resbelu voru zi supuși judecăței criminale mi 2 -