Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-09-17 / nr. 75
M7. 75. Gazeta ese de doie ori, adesa: Mercurea si Sambata. Edea odata resertemana, adeca: Mercurea, Pretiuloru este pe 1 anu 10 1.. pe diumetate 51. m. s. inlaintri Monarchiei. a. Si - - - ------- A 8 De Pentru tieri straine 7 f. pe 1 sem., si pe anulu intregu 14 f. Se prenumera la tote roste s. g., cum si la toti spnoscuti nostri DD. corespondinti. Ren tru serie „fetita” se ceru 4 cr. m. s. d a citi si ascrie, ba ce e mai multu in dina nascerii a maiestatii sale imperatul F.I. fiindu de facie la biserica rom. toti oficialii, nu sciamu unde se mie ascundu de rusine, vedienda, ca mai toti cei de facla se tineau cu manile de urechi, sandu incepura pruncii a canta (cu o disarmonie si o strigatura neandita dempreuna cu invetiatoriulu numitu) imnulu popularu ; aceasta se atinge de comunitate; dara Gre natiunea WÎnu e vatamata cu unu astfela de trentoru, carele suge numai mierea dunata prin truda blandeloru albine ?!!*%) (Va urma.) dintre celelalte, Corespondintia: tragu de asi trimite pruncii Din Fagetu in Augustu. (Urmare din Nr. tr.) Cerculu administeativu alu Fagetului sta din 8% de tre care numai doue sunt cam "iniecate cu vegmani, toate de arenduri romane, acestea comune sunt totergot si inveliatori, alu cardru salariu e binisioru gadieatu cercualu ce e dreptu se lupta pe nsetata spre a face rundistote scopului loru, si a indemna pe raginii spre pruncii la ssoa, din care privintia a si emisu mai multe circulare „oficiose, fasanda pe notari si pe judii comuneloru respundietori, re lunga pedepse de 10-20 fiorini m. e, ca pe toti parintii, sagii se recinu folosu. — la ssola, se pedepsesca pentru totu caspla cu cate 2 feme, care pedepse sunt menite spre infiintiarea fondatiuniloru scolare pentru fiecare comuna; insa tote acestea, din lips invetiatoriloru soghesrand ietoghi chiamarii loru celii sante. Ce se atinge de esamenele tieapte cu finea acestui anu scolasticu, merita atentiunea publicului urmatoriele dope comune, adesa: 1. Comuna Fagetului. Aceasta comuna da inveliatoriului salariu anuala 220 f. m. e. in brani gata, precum si in naturale: 20 metrete polonice de grau, totu atata de porumbu, 12 orgii de lemne, pe langa cuartiru naturalu, invetiatoriu e aici, cam de 30 de ani, Petru Mustetiu; in 12. Aug, se tiena esamenu cu pruntii, la care luai si eu parte dimpreuna cu Dupresiedintele cercualu, — scola ce e dreptura plina de prunci, esamenulu se incepi, spesesțla aceluia insa steagse intru adeveru lasgami de durere din ochii tuturoru se lega de facie, caci dintghe toate celelalte scole pe nici una nu o afla rama in stare mai tisaloasa si mai jalnica, de catu pe acasta; dintre 73 de rganei si prunce, abia 5 in versta de 11-114 ani si o fetitia ssiap cam imredesata a citi gomanesse insa numai cu slove, si slabu in limba germana, tocmai asta suntu si in sighisoage; numita la inveltatoriu a propusu prunciloru inca si o studie despre impartirea administrativa de acum, in carea tote ofsioiatele numai in limba germana lea numitu, adeca: in Fagetu este c.c. Bezirksamnt, in Lugosiu k.k. Kreisamt etc, ca si candu romanulu nu ag avea ofsiolate scu deregatorii cercuale, judecie si preturi; — eu ce e dreptu facui observatiunea, ca de ce nu au nastia si romaneste susu atinsele deregatorii, dupa cum se afla ele si in foile imperiali traduse, la care respunsa numitulu invetiatoriu, ca sciu prunecii, ce insemna acele numiri; mai departe cerinda respunsurile din gramatica romana, D. presiedinte voi a audi ceva din deslinatii, la care invetiatoriul numai de fata grabi cu respunsuru, precum cu dumnealui numai pana la destinatii au propusu gramatica, si asta segiindu un organep pe tabla despre apostrofe.Intrebai, ca nu ssin zgandii ceva si cu litere latine scrie? Cu care intrebare simtienduse invetiatoriulu vetematu, imi resepunse, ca deusulu de 34 de anni totu asia au invetiatu pruncii, pentru mai teneri nici 10, carii se fie intetiata dela densulu haremu cu slove ca astfelu de instructiuni au avutu, adaughiendu, ca eu forte tare Paru vetematu cu aceasta, caci alti domni mai mari iau certezatu ssoala, si sog declaratu a fi indestulati cu densulu!! Invetiatoriulu Mustetiu se simte vetematu pentru neindestularea aceasta, dara oge sermana comuna, dela carea trage de atatia ani leafa buni siara nu se simte vetemata, ca de atatia ani, decandu e dumnealui invetatoriu în Fagetu, nici unu sportu nu au facutu, nu se afla deintre cetatienii cei BUCOVINA. Jacobeni, 3. Septembre 1855. Vei fi sclindu din Gazetele cele multe cata silintia si au datu economii tieriloru pentru indepartarea bolei sagrofilega. Pe la noi putini s'au interesatu de aceasta, ba intr'unu timpu unui cuventasera orului, ca se nu se mai ocupe cu astufeliu de nutrimentu, sasi nu se va mai face. Esperintia insa arată unele succese. Prin unu cerculariu de consistoriu din 6/18. Noembre 1854 Nro. 3101, se facuse intrebare: care sar intreprinde in cursulu de 4 ani la segeaghi pentru restaurarea sagrofilorțu (barabuliloru). Eu ama priimitu 17 soiuri de barabule. Dupa instructiune rasesu departate de olalta 2 stiniini pentru molipsire, de totu soiulu cate 4, din simulu ramentalii, si astadi amu sepatu unu soiu anume: ,,Sechs-Wochen- Kartoffel,“ si de mirare! In locu de 8, in 2 cuiburi, amu aflatu 90 de barabule, catu pumnulu o sama de mari, dintru care 1, 5 au fostu pucinu de b6la atinse, pe semne, ca seama lasatu pre multe în pamentu, ca dupa numire trebue in 6 sertemani culese. Acesta esperintia o impartasiescu pentru observatiune la economi. Dimitrie Danu, parocu greco resariteanu, la care amu luatu parte, au forte pu puna gip. NORIOCIMĂ. Posta novisima ne aduce o reportare a lui Sogfiasofia din Crima cu data 17. Sept. 10 Gresera, care cuprinde, ca aliații inca nu au intreprins ceva impunoriu in contra partei nordice a Sevastopolei, si ca trupele loru se concentradza intre Balaclavia si Cernaia; in urma adauge: „Dusmannin face pe tota din'a recunosceri din valea Bardaru in contra aripei nostre celei dea stenga.“ Parisu, 23. Sertem. „Monitogala” publica unu decretu, prin care se deschide unu creditu de 10 milione stansi pentru trebile somunale si binefaseri. Unu raportu turcescu din 20. Sept. cuprinde, ca rusii au atacata Carsuiu in doe soloane, si au fostu respinsi cu perderi mari. Bar. Prokesch austriaculu si bar, Arnim prusianulu representantu fara primiti la Imregata la Napoleon deodata la cortenire; nu se scie cu ce scopu mersera acesti representanti la Napoleon. - sine natiunei. — *) In satu pentru serbatorile acele maretie ale onomasei si nascerei imperatoriului, apoi fia disu la toti conducatorii tenerimei, ca, decatu voru esi in publicu nezghegatiti seu reu pregatiti, mai bine se si se setessa imnulu popularu, stu selu cante numai dela altaAsemenea segratoghi cu pregatiri indiferente ca si una numai ga- R, -a-.-- n