Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)
1856-06-03 / nr. 44
171 a acestei de, Dumnezeu păzite Țări, a urmărit pus căte pas, toate lucrările ce Ați făcut, toate sălințile ce Ați depus pentru a face binele Țărei, și totodată a să convinge despre piedicele, despre răutățile, din afară și din lăuntru, care au venit a paraliza îndeplinirea frumoaselor dorințe patriotice de care au fost inspirați. Legiuirea din anul 1850, atingătoare de starea locuitorilor săteni „mi, pusă în lucrareaa 1851, au produs rezultaturi favorabile pentru această clasă, și locuitoriul sătean BINE cuvintează îngrijirea de el a Gubernului Înălțimei Voastre care, ca priinciosu epitropu iau dezeguiiu, iau sprijinitu interesele în toate privirele și îndeosebi în acea agricolă și comerțială, de la care unii, aleșii derează fericirea ca. Starea locuitoriloru de prin orașe, asemene să vede pururea protegează prin măsuri înțelepte de îndestulare, prin putinciose înfrumsețare a orașeloru, prin desvoltarea comerțului, prin buna întrebuințare și sporirea venituriloru municipale precum, și prin „pn porte hărăziri ue În. Voastră Ați binevoitu a face la mai multe comunități orășăne. Reformarea trec în cunoștința generațiiloru viitoare, corpului slujitoriloru în regimentu desuplinatu de jandarmerie, sporirea comănziloru de pompieri la orașu și toate celelalte îmbunătățiri în ramura administrativu, sunt văzute de totu ochiulu nepărtinitoriu. Starea finanțară a țărei este aceea ne Înăl. Voastră aui espusu prin țitatulu ofisu; divanulu au avutu prileju la cercetarea sămiloru anuale a vede tote crizele prin care e trecutu și deficitele în care au pus'o evenimentele politice, dar demarșele făcute de Dl. Voastră pn chestia venituriloru greco-mânăstirești, înființarea și punerea în lucrare a facsei timbrului provocată numai de nevoile fiscale și de care clasa principală a populației este pre înțeleptu scutită, apoi perspectiva foloaseloru ce va produce circulația capitaluriloru străine prin înființarea de drumuri de feru și alte avantaje, care acum după încheierea păcei sunt de așteptatu în țeară; ear ce este mai multu, nerotita statornicire a bandei naționale prin privilegiulu concedatu șifului celei întăi instituții de creditu alu Țolverannului, a căria măntuitore trebuinți În Vostră cu stăruință pururea ați cunoscut'o, mi ne obosâtu urmărindu'o dela a 1852, astăzi ați redus'o la capătu precum mi divanulu au avutu'i onoru a vr'o supune prin anaforalele din 1. și 5. Maiu 1856, tote aceste împregiurări înfățoșează o garanție de nepreluna vănerire a daropiszopării restatornicirea ecuiliululi aiefi Doivanulu cu adăncă recunoștință au văzutu cele însemnate de i. Vostră în privirea emancipărei țiganiloru, și se îndrăznelă a repeta în înțelesutu anaforalei, că după toată opemratea, meritulu să cuvine Î. Vostre, căci aț luatu inițiative, dăndu divanului npizexă de a adopta o legiuire aplaudată de religie, omenire și politică, și elu vă este recunoscătoru. Miliția Moldovei se află pe unu picioru de bună desuiplină, și divanulu este convinsu de a ei bună stare și de îmbunătățirile întreprinse în cerculu mijloaceloru, de astăzi, sperăndu ca mi În. Vostră, la redobăndirea bateriei de artilerie și a șalupei canonieră de pn 1854 ni s'au luatu. Doepart. lucrăriloru publice, înființatu de Î. Voastră, desvălindu activitatea așteptată de organisatorulu său în timpuri împrotivitore, mi cu strânse mijloce au produsu însemnătoare îmbunătățiri. 4 Drumurile de comunicație s'au cuopiră; telegrafulu electric s'au înființatu; zidiri s'au clăditu; castelulu dela Ocnă s'au fondatu într'unu țelu filantropicu. Depart. cultului și alu învățăturiloru publice ce au produsu totu ce se afla mai genialu în arte, încă resultate însemnătoare, pe lăngă îngrijirea în interesele materiale ale clerului; În Voastră au întreprinsu multe îmbunătățiri în starea ca morală; seminarulu Socolei s'au măritu; unu altu seminariu s'au așezatu la Huși, și unu careu de studii mai înalte s'au creatu la monăot. Neamțului; Xponika Șincai s'au tipăritu după manuscrisulu cumpăratu de În. Voastră, și educarea tinerimei v'au fostu una din cele mai mari îngrijări, spre îndeplinirea acestui scopu s'au înființatu unu nou așezământu școlasticu, s'au reînființatu și s'au complectatu gimnasiulu centralu din Iași, asemenea s'au înființatu facultatea juridică și o școală preparandală din care, cea dintăiu ne va forma amploiați cu cunoștinți, iar cea din urmă învățători pentru școalele comunale, a cărora realizare trebue să urmează după bazele așezate de „J. Boorps. Între osebitele măsuri ce au luatu pentru înbunătățirea ramului judecătorescu și a legiuiriloru pe care elu le aplică: înființarea divanului de întărituri, adăugere de candidați la acele divanuri și pe la tribunalele ținutale, adoptarea sistemului penitenciaru în privirea închisoriloru și a osăndițiloru la ocnă care au și motivatu zidirea castelului, sunt înbunătățiri ca acoperirea giuirea presei, această instituție menită a eesersa o mare înrâurire asupra propășirei morale și intelectuale Ba face ne presă a binecuvănta numele fundatorului ei. În astreliu aruncăndu o ochire nepărtinitoare asupra întreprinderilor. În Voetre, Divanulu recunoaște acestu mare adevăru că ați știutu a apara drepturile țărei și prin deosebitele îmbunătățiri, unele îndeplinite, altele proiectate, saț pregătitu cale cătră măntuire. Cap pre înălțate Doamne! Divanulu o zice cu îndrăzneală, ați pregătitu cale cătră măntuirea țuărei noastre, căci ați sprijinitu și ați predatu înaintea areopagiului europeanu întrunirea Principateloru, principu de mărire, de glorie, de adevărata și solida ecsistență a Papateloru romăne. O repetămu dap că divanulu nu poate îndestula a îndeplini datoria sa, de recunoștință cătră Jin. Voastră, pentru toate că te ați făcutu pentru binele și fericirea țărei. Este însă o autoritate care să rădică mai presusu de patimile omenirei, judecă cu nepărtinire faptele fiecăruia și le Această autoritate este scropia mi gloria fapteloru Înălțimei Voastre, devine proprietatea sa! Săfrșindu dap ne unimu cu Înălț. Voastră, în statornica încredere că amu ajunsu la momentulu căndu vomu vede, sub auspițiile Curței Suzerane și a Mareloru puteri ale Europei, anticele noastre drituri restatornicite, și constituia noastră reorganisată potrivitu cu dorințele și nevoile țărei. (Subscriși membrii divanului.) Cr. Catargiu, G. Costachi, P. Mavrogheni, I. Ghica, A. Ghica, Panu, A. Ghica, I. Greceanu, A. Aslan, I. Boian, C. Burghele Vornic, A. Teriachiu, I. Leon, Alecu Donici, D. Miclescu, A. Manoli, Manu, Ofisu Domnescu sub Nr. 25 adresatu cătră sfatulu generalu în puterea artic. 63 din capitulu alu P-le a regulamăntului organicu, noi vestimu divanului că sesia ca ne anulu 1855ui 1856 este închisă.” (Din Zimbru.) În Meiu se mai dede privelegiu esclusivu unei societăți ancese „Mariane” de 30 ani, pentru ca ce facă Prutulu, Siretulu și alte ape ale țerei navigabile (corăbielnice.) - -- „Curierulu franțezu” de București publică din 22. Marua Galați că, pu avea zi era a fi cea întăi, mi de ci pote a seanță a comisariloru europeni pentru delimitația BesaAveau de hotărâtu pentru zisa purcederei, mi despre partea pe unde trebue a se începe linia. Doar că însemnările autentice, țeza celată Moldovei, numără peste 250 sate unde se cuprindu și colonii germane. Bată, despre ordinulu cocipeiloru, numele și titlurile cosariloru: Austria, în G. Maiu, colonelulu baronu A. de Calii, adjunctu, căpitanulu otatului majoru contele Wimpfen. Anglia, 15. Maiu, colonelu Staunton. Franța în 16., colonel. Beson, Turcia, id. Derviș-Pașa, adjunctu Muhlis-Pașa, Rusia în 17., menep. de Fonton, adjunctu, colon. pap. de Stackelberg, D. Xanpi, Cola, ecs-consulu alu Rusiei la Galați. SM.M- Cronica straina. FRAMNPA. Parisu, 1. Iuniu n. Espuseciunea economică din Parisu. Renumele și lauda minunatei espuseciuni de industriă, din anulu trecutu întru care au fostu represânfabricate și mesei, încă mai răsuna pn auzulu tuturoru, ne căndu Împeratulu Napoleon se determină a da și economiei de vite și agriculturei rangulu care i se cuvine înaintea omenimei, prin urmare deperi o espulăciune universală de vite, plante mi de cele mai felurite unelte de agricultură, ceea ve ca mi mongiingară aa Parisu, eară pn 1. Iuniu ca deschisu cu destulă solenitate totu în palatulu de industriă, carele încă totu mai stă, însă cu creșcare schimbări. Mijloculu aceluiaș e prefăcutu într'o grădină frumoasă, în care apoi cănr așezate flori mii de feluri de cele mai rari aduse din toate țerile. Prin galerii sunt boii, taurii, vacile 1125 cu totulu și totu în grajduri curate. Alte vite de casă, oi, porci, păsări ș. a. sunt seu sub cerulu liberu seu pe sub corturi. Uneltele și mașinele de agricultură, cum și productele se află în catulu de susu alu palatului. Boii cei de Ungaria cu cornele loru cele lungi au trasu forte luarea minte a publicului. Contesa Petronela Cachi a trimisu cei mai frumoși boi. Vitele de la Elveția punea asemenea la mirare pe oameni. Costumele cele pitorești ale păstorilor din tote țerile sunt care de care mai vinepecanne. Vietățile, plantele și instrumintele s'au așezatu duă țeri în următoarea oră considerabile și multu înlecuitore viitoarei reorganizații. Ledine: Franța, Anglia, Scoția, Irlanda, Austria, Prusia, Sacso--