Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)
1856-01-26 / nr. 7
stituituna de oxiderea unui concursu, ci numai pentru unele apte legale. § 37. conspeptele spețiali despre pertraptările de remase, despre concurse și tăciuni a loru ce voru însemna ce au remasu compune dens formularele în restanță, se lucraret; mesujele luate de judecătoriă spre a pede cele ce se opunu terminărei. Conspeptulu despre procesele înrotulate eace după ciderea. §38. Conspeptele numite pn $ 37 ce voru da în totu anulu la” nale. - curtea apelativă. Înse acestă judecătoriă are dreptulu de a cere și peste anu conspepte despre acele lucrări, despre care crede că e de lipsă. § 39. Curtea apelativă va examina cu preoântare, va cere oiindu de lipsă respirări noue, și descoperindu defepte op trăgănări, Ba face dispuseciunile amăsurate. Concepeptele de lucrări date de județele consulari de întăiuri foru ce voru presânta de cătră curțile apelative și miniore pisasi de justițiă spre vedere. Afară de aceasta curtea apelativă, din conspeptele principali ale județeloru consulari de primulu foru, voru compila unu conspeptu universale despre lucrările loru și lua presanta ministeriului de justițiă. Cu ocasiunea aceasta vor arăta mesujele ce va fi luatu în privința acesta și descoperirile ce va fi făcutu în privința traptărei causeloru civili; pu urmă va da o opiniune punctată despre administrarea justiției peste totu de cătră con- Comitele Buch-Lauenstain m. r. Baronulu de Craus m. r. Baronulu de Bamberg m. r. E, statulu, ci înșii țăranii după o cheie iarăș hotărâtă, voru eși alte ordinăciuni spețiale. Prote ragămințile (jălbile), protocoalele, documintele, hotrările judecătorești, precum și împrotocolările mi șterile din protocoalele de moșii pn toate causele urbariale înerete ne această preanaltă patentă sunt cu totulu scutite de a timbrului șcl. șcl. „ Cu această ocasiune însemnămu mi aici o înștiințare a Corespondinței austriace,” din care aflămu, că noulu institutu creditu din Viena banculu celu nou cu fondu de 100 milióne prini m. c.) cumpără bucurosu totu felulu de obligăciuni urbaiale, prin care acestora le crește valoarea și proprietariloru Aceiaș se potu adresa deadreptulu cătră acelaș institutu. Într'aleeașursulu hărtiiloru urbariale încă se publică regulatu prin face o mare înlesnire. ce formularulu voru înscrie causele 2, 3, 4. În cea cu precisiune statulu din urmă rubrică” în care se află restanți se va de întărziatu de5. În cea pentru din care urmă s'avuți rubrică voru lucrulu și a aici loru șaru acurateță conspeptele ai și co amacjescia Austriaca, TPANCCIABANIA. Cluju, origulu camu necurmatu totu postulu eară me «inca lui Decembre curgia streșinele. - Bucatele ce vându cu prețu de mijlocu, măcaru de n'arsui. - Oamenii sunt mai înțeleșți, de cătu cum neamu închipui, și nu dau cu bâta în baltă căndu ce lucră pentru binele familiei, ci fiecare aduceaa ca se servescă de onoare și împintenare an junime. Dintre cetățenii acestei însoțiri, cu folosul ce formase în decursul iernei acesteia o soțietate de diletanți pentru a da concertu, ocupăciune într'adevăru forte nobilă pentru de a petrece timpulu Unuia dintre membrii activi ai timpulu acesta arăta ghibăcie întru a trage arculu loa ne coardele viorei, în cătu, co poate zice, că rivaliseră cu cei mai deprinși în arta aceasta și, ca martorui ocularu de atătea ori, O spunu că aplausele publicului pentru Dea, secerate în iarna aceasta, ne face și noă o mare onoare, de care trebue Din preanalta patentă împerărăteacă dela 1. lan. 1856 imi 3 ai Gazetei decretătore fi avându de modulu despăgubirei foștiloru domni de pămănturi de ridicarea moratoriului (vezi Nici 2 mai scotemu pănă la priimirea ateleiam în traducțiune oficială a Buletinului de legi, încă numai următoarele: După ce instanția primă a tribunalului urbarialu Ba hotărâ suma despăgubirei cuvenite nentru cutare moșie, precum și pentru sumele pe care voru a priimi din ai moșierului, partea neîndestulată să păzescă atăta, descoperu în publicu, pentru să ne bucurămu pile. LUSTRIL. - creditori Domnulu cu toții, Viena, căți Ianuariu știmu prețul v. crăciunului. Pe an căzu Ce nu facă mape gaură în coșu. Unu lucru pentru noi de mape cucurie nu potu noi ținu și artărgu numai să nu înu nomipii de aciu.... P...,,, prătă talentele în Ka unu Apoaceeaș cutare Negruțiu, protopopu gr. c. bine, kapu 14 zise socotite din zioa priimitei hogărari nesmintitu recursulu cătră a doa instanță și mo nu ce va mai priimi să ia acelaș otlu depună spre naintare totu la prima instanță, căci să se știe, vum că după trecerea acelui terminu nici unu velu de recursu (§ 58.) privința moșiereloru (de exc. așea numite jălerești, ori prediale, seu cum le mai zicu, de cătune), care au sără Cronica și gaina. TURCIA. Constantinopole. Conferințele de aici s'au aănatu pe cătuva timpu, pănă ce se voru compune nește diferite în Țeara romănească, ue ce aflară între represântantulu Apgliei ori Prințulu. Poate însă, ca știrile de pace să fie causa întrerumperii acestoru conferințe. MAREA BRITANIE. Londona, 28. ian. După cum scrie Constituționalulu Franței, că loculu conferințeloru va fi în Parisu, ama reportează imi „Morning Post” jum, azi Palmereton, că Parisulu e proiectatu de congresu atătu din partea Angliei, cătu mi dintr'a Rusiei și Anglia va fi representată prin L. Clarendon mi Corlei. Cu 7ote aceste aa legiunea de soldați italiană încă totu ce recruteză apin Italia pentru Anglia și pregătirile de resboiu, cu alte vase și corăbii, încă totu pășescu înainte. FRANPA. Parisu, 27. Ianuariu. Aici ce ține că conferințele ce voru ține în Parisu, mi că pănă atunci încetarea de arme sa fi poruncită. „Monitorulu” publică în detaiu ceremonia ținută în 24, căndu în consulatulu englezescu se împărți ordinulu Ratu englezescu la eroii francezi, ce ce deosebiră pn resboiulu arien Lordu Covlei ambasadorulu englezescu anină pn persoană "rază, rrun între mari ceremonii și la banchetulu cu care ce fini ceremonia rădică unu toastu forte surprinzătoriu, ad. „„nentru curânda încheiere a pătii, pentru dreptele operanțe, me ape noauăle negoțiațiuni le dau aliațiloru și mai vârtosu poporului englezu, ka să vadă odată sfărșite relele resboiului.” Acestu toastu, pe lăngă știrile răspăndite despre nemulțumirea Angliei cu punctele primite de Rusia, puse la mirare chiaru mine „Molitoriu'”, care explică toastulu în favoarea păcii. Parisu. Pentru ca să'și facă oricine o mai deaprope ideă despre mărimea și avuția unei căpitale cum este Parisulu, scutemu aici bugetulu acestei cetăți pe a. 1854. Venitulu aceleiaș a fostu 115,887,742 epanii (cam totu agăți fiorini va. austriaci); eară spesele 86,906,572 franci, pn cătu veniturile întrecute spese cu 28,480,869 fr. Mai însemnămu, ns spesele cetății Parisului au fostu în ani din urmă forte mari, pentru că aceeaș între alte poeturi sau puseciuni avu însărcinarea de a trage și a dărâma casele din vreo doă strate (ulițe) cu scopu nu numai ca să le reguleze și să le facă mai comode din ce fuseseră în vechime, ci și pentru ca sărăcimea (proletariatulu) să aibă lucru de ajunsu. Așea la strata Rivoli începăndu dela palatulu Luvru pănă la piața casei orașului se cheltuiră 39,383,266 franci, eară dela Luvre pănă la strata bibliotecei 8,271,893 ep. mi dela strata bibliotecei pănă la pasagiulu (trebătorea) De forme alți 21,816,633 ar. Pe anulu 1855 Parisulu cu ocasiunea atătoru solenități grandiose abueară spese enorme, ui țifrele aceloraș ce voru publica numai în decureuțu acestui anu. Căte staturi mai mici și mijlocii n'au nici venitulu nici spesele Parisului! - Parisu, 28. Ian. După ce împăratulu Napoleon trimisese Sultanului Abd-ul-Megid crucea cea mare a legiunei de onoare, ce i s'a și atărnatu de peplu încă la 30. Dec. a. tr. cu solenitate măreță, apoi acum Sultanulu trimite împăratulu Napoleonu o adresă de mulțămită, pe care ambasadorulu turcescu “iouri de temeri. Acesta fusese cea din fără de corăciune și încă cu cruce, pe care unu Sultanu o a priimitu dela unu suveranu creștinu. (După Monitoru.) Faima cum că Parisulu va rămănea ca locu destinatu pentru conferințele păcei definitive prinde rădăcini totu mai afunde. Ce spune că însuși so ia priimește cu plăcere mape ka aceleași conferințe cu ce vin mai bine în Parisu de căzu oriunde aiea, șana toți strenilorui, pentru care însă despăgubirea nu o va oară unii dau cu socotela, că nu e departe timpulu, îngroape prea