Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)
1856-02-23 / nr. 15
- “i 4 de RaRĂ. Taleta ese de doe ori, adeca, vurea si Sambata, Foiea odata pe sep PY semana judeca: Mercurea, Pretiulorn este pe 1 unn 101., pe diumetate a 5 f. îm e inlauntru Manageniei. SA Vințuii Cogt .. Meg 0399 d 5 - diai- A] ii 1 d. - JL AJ3.4. V „ - 777 - Fr . - G ti rD DAE d La $ 3171 si V si pasagee DARE Dat PEREZ APPEARAT DAe e Pete pae 277 28 nosepti nostri DD. corespondinti. Pentru serie ,„petitu““ se ceru 4 cr. m. e. 1556. Pentru tregi argaine 7 f. pe 1 sem. si pe anulu intregu 14 f. Se prenumera e. g., cum si la toti si tu Vans, la tote poste 1 Monarchia Austriaca. TRANSSILVAMIAL. Din Foia legiloru provinciale . PUBLICĂCUNEA c. r. locuțmințe pentru Ardealu, din 28. Martiu 1555, prin care ce oacu cunoscute principiele vutorei regulări a meserieloru reali din acestă țeră. (spre a regula meseriele reali în Marele Principatu Ardealulu, și spre a șterge abusurile, cari se făceau pănă acum cu vănzările meserieloru personali, înaltulu ministeriu c. r. de comerciu, în împreună înțelegere cu înaltulu ministeriu c. r. interne, cu pedeslucirea alui 83 alu instrucțiunei provisorie pentru meserie din 25. Noembre 1851 a definit în 12. Martiu 17455 cu Nr. 9076/168 următorele principie, cari ce preînce prin acesta pentru acurată păzire. Meserie reali sunt acele, cari, în opusăciune cu meseriele personali, ce potu străpune au alții seu numai de cine, seu în legătură cu vreo realitate, prin cumpărare seu prin alte titluri de drepturu privatu. Cele din tăiu ce purnescu vânzăcioase, ceste din urmă rădăcinate. La meseriele reali totuși n'au să cenumere drepturile regali (ioga regalia minora), cari după ștergerea jurisdicțiunei dominali în înțelesulu patentei împerătești din 21. Isună 1854 despre regularea reporturiloru urbariali seu a altoru asemeni reporturi de dreptu, seu înceată, seu se lăsară foștiloru domni de pământu cu reservare de a se regula; aceste din urmă sunt frepturu de cărciumărituri de morăritu în avea estindere, și în acelu modu, cum îlu deprinseră acesta proprietarii de pământu pănă la 1. Ianuariu 1848, asemenea și drepturu de pescuitu pe lăngă susuținerea reporturiloru ce au custatu pănă acumu. În ceea ce privește la meseriele reali, cu privire la $ 80 din instrucțiunea provisoriă pentru meserie din anulu 1851, cu care s'a opritu a ce mai da me viitoru meserie reali, ce Ba așa de normă anulu solare 1851, pentru dejudecarea însușirei reali unei meserie, mi încă astfelu, că numai acele meserie se voru recunoște de meserie reali, la a căroru concesiune urmată înainte de 25. Nbre 1851 ca dară a prietu cu meseria și dreptulu privatu de a dispune, ca unu dreptu de sine stătătoru, seu împreunatu cu stăpănirea unei realități, și cari pănă în cătu nu se mai află în minele celui ce leau căștigatu din tăiu seu a veduvei sale, de atunci încoace neîntreruptu se străpuseră suptu titlu de dreptu privatu, mai încolo acele meserie, cari, deși documântulu originale de colațiune nu se mai pote arăta, în restimpu de 30 de ani dela acelu timpu îndereptu, va să zică încă înainte de an. 1821 și de atunci înciuă dce pe întreruptu au ajunsu dela unu proprietariu la altulu suptu titlu de dreptu privatu. Proprietariulu, care cugetă a se afla în stăpănirea unei meserii reale, are îndatorire a dovedi în terminu de doi ani, socotiți dela 1. Aprilie 1855 cu mijlacele ce se ceru pentru comprobare, însușirea reale a meseriei sale. Presăndu acestu terminu preclusivu de doi ani fără a cei folositu omulu de elu, încercările ce s'aru face mai de prte pentru comprobarea însușirei reali a unei meserie, nu se apru mai lua pn băgare de semă, pPrneșirea pentru recunoșterea unei meserii în cualitate de aleare să se facă la acea deregătoriă politică de meserie prima instanță, în ale cărei ocolu seau cercu se va deprinde esența de care este vorba. Doeregătoria au6cra după ce va pune la cale cercetările, pi potu da deslucire în ceea ce privește la pretensiunea sultantelui, va așterne cererea instruită de ajunsu, pe calea clăpturei, au locuțiiință, de împreună cu părerea ca, care oea decide, cu reservare de recursu aa înaltulu ministeriu comerciu. În cătu oe atinge de înștiințarea și așternarecursului, precum mii a termineloru de recursu, remănu în gărnă dispusăciunile înstrăcțiunei provisorie de meserie din 25. IIs pe 1851. 7 - Meseriele reali, cari ce voru recunoște de cătră locuținință, că în calea apelațiunei de cătră înaltulu ministeriu de” comerciu, ce voru prenota la locuținință, și ne lăngă provocarea la datulu și numerulu decisiunei, de cumva se arată a fi rădăcinate, se voru petrece în protocolulu funduare, iar cele vânzăcioase în propriele protocoale de prenotări au deregătoriile de industriă de prima instanță. Spre a pune stavilă la toate suirile de prețu ce ce facu cu vânzările meserieloru reali, la fiecare meserie recunoscută în această cualitate se va mijloci unu prețu determinatu (prețu normale), peste care para fi iertitu a trece vânzările viitoare. Cu toate aceste remăne la voia fiecărui stăpănu de o meseriă reale a și vinde meseria sa cu unu prețu mai micu de cătu este celu normale ce s'a escalculatu, atunci însă prețulu acesta mai micu alu vânzărei se va lua de prețu normale pentru viitorele vânzări, peete care ns va fi iertatu a trece. Modulu, cum are să se escalculează prețuru normale, se va determina după ce se va încheia însinuarea meserieloru reali, însă pici într'o întâmplare pu ce va suferi, Ka prețulu normale să se defigă mai mare, de cătu prețulu vânzărei, cu care s'a vândutu mai pre urmă meseria, înainte de ziua eșirei acestui decretu. Prețulu normale ce s'a escalculatu, se va petrece, în modu supletivu, în respectivulu protocolu funduare, au de prenotări, după cum adică meseria este legată de o realitate, au nu, va să zică este rădăcinată, au vânzăciosă. Pentru Serenitatea Sa Domnulu gubernători au vice-președinte Lebtestern m.p. Ungaria, 24. Fauru n. „Wanderer” din 26. Fauru are în privința limbei și a culturei naționale ungurești unele ca acestea. Crisa cea fatală, care nainte cu optu ani iirupse prește patria noastră, pe lăngă multe suvenire triste rămase după dănsa, nem colo avu și unele resultate mântuitoare, eară între acestea la loculu întăiu este, cum că nefericita luptă pentru limbi a încetatu. Nu se poate nega, că în privința aceasta mai painte de an. 1848 s'au olicitu multe abusuri, nici că po *) Republicămu acestă ordinăciune înaltă, pribitore la meseriele reali, care pote că încă voru veni înainte pn restimpuri destremarei pămăntului. văd 227- la ' *1i 2