Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)
1856-11-22 / nr. 92
pă Ar 92. Brasiovu, Saveta ese de doue ori, adeca: Megspghea si Sambata. Efdiea odata pe septemana, adeca: Megspghea, Pretiu loru este pe 1 anu 10 f., pe diumetate 57. m. s. inlauntru Monarchiei. 4 *» « a. Monarchia Austriaca. Partea oficiosa: Maiestatea Sa s. r. apostolica cu decisiune din 15. ale lun. s. a binevoitu a strapune pe c. g. agentu si generalu-consululu in Bucuresci, consiliariu ministerialu. Domn. Anton de Mihanovich in starea de odihna, care si o ceri, si totu odata a odina, cu se i se arate multiumirea prea inalta cu servitiulu lui celu indelungatu si priinciosu. Postulu vacantu de agentu si consulu generalu pentru Romania, cu aceeasi preanalta decisiune s'a induratu alu da Maiestatea Sa fostului peneaspr purtatoriu alu acelui oficiu, secretariu de legatiune, -Carolu barone de Eder. cum Speramu, numai in Deresia telezgafsa de cea mai mare importantia primita deadghitalu. Data in Cernovitiu, in 2. Decembre s. n., 7 page dupa amediadi. Sosita in Brasiovu in 3. Decembre s. n. 9 ore, 45 minute inainte de rgandit: „Corona lui Stefanu celu Mare sa apari in Putna, mormentulu lui si al lui Bogdanu si altele se spnossaga si se descrisera.” Alessandru Hurmuzachi, descriere detaiata a odoreloru suvenirea istorica a natiunei si in sinasuramentului. —) ca vomu veni in stare a primi cu alta ocasiune acestora nepretiuite, pastrate si o pene a - Partea Neoficiosa. TRANSSILVANIA. Brasiovu, in 2. Decembre n. 1856 Din'a de astadi e un'a din cele mai importante in paginele isto viei austriace cele maretie, si e mai influintiatorie de fata multe alte vecuri asupra fericirii si prosperarei starei si progresului nostru in totu teritoriulu Marei Monagerii; de aceea e dina acesta si o di de — bucuria pentru noi, cu una, ce incheia sirulu de optu ani de la snirea pe tronu a cavalerescului nostru Imperatoriu FRANZ JOSEPH 1. Noi romanii din Austria avemu Santa datoria a eterna dina acesta si cu unu opu a carui influintia asupra stagiei nostre materiale ce se spnoassa pe vacuri inainte, marindu momentala orbirei erosei cei nope, la capulu careia sa inaltiatu pe tronu ghestapgatogala fericirii poporeloru, si alu unitatii imperiului; - renigasa epoca vn logigei si a înaintarei noastre dateza numai din celebra acesta di. — — O semintia buna amu aruncatu pe terenulu acesta, latindu ideea pentru infiintiarea unei secte agronomice intru memoria acestei dile pentru poporu. Acesta semintia a inceputu a prinde radacina, cace unii barbati au si sigilatu influintia unei asemenea intreprinderi cu marinimase jertfe argamise. - Asia inceputulu geneticu s'a facutu si aici, numai, Domne! intindeti ajutoriulu teu spre ai da vi ftia, sporiu si increscamentu! — - Earna pe la noi nu mai vrea se inceteze estimpu. - Di i 4 Pentru tieri straine 7 f. pe 1 sem., si pe anulu intregu 14 f. Se prenumera la tote poste s. r., cum si la toti cu noscuti nostri DD. corespondinti. Ren tru serie „fetitț” se ceru A cr. m. e Presentia Maiestatiloru Sale in Tghiesti. In sega din 20. Noembre se afla teatrulu de opera pomposubiluu si decoratu in costumu verde. Logele si rattegele egan rlmne me imbracate in toaleta de balu si cavalerii in uniforme serba Iu momentulu, candu sosira Maiestatile Sale in logia se seppubliculu si salută cu insufletire caldurosa pe si cu spirite sgomotoase, la care Mile Sale multiumira cu indatinata gratia si descendentia. Atunci intona corulu personalu alu actoriloru dimpreuna cu orchestra imuulu poporalu, dupa care se mai rendeaș si anmatc publicului. Pe la midiloculurgodestipnei, sanda se dedicara MMaiestatile Sale spre a es si din teatru, se renoira aplausele publicului. Diminetia in 21. tieni Maiestatea Sa revinseste trupele de acolo comitatu de suita în care se afla si FML, gralu Grivie, si alta generalitate; dupa reviiu si defilare se adresa Maiest. Sa cume catra "corpulu oficiriloru pentru asogatetia si promptitatea evolutiuniloru mintagi. Dupa visitarea spitalelor si a altora institute pe latvă- aflata in arsenalulu Lordului, Agdisenalțin, ha si sigadele vecinasie erau indesuite de poporu. Espiragele erau nenumegate; casele toate decorate cu flamure, tapete si perdele. Consulii, ce locuescu in strada aceea isi arboriza toti flamurile sale. Due porti triumfale, cu arta si gustui redicate si infrumsetiate purtau inscriptiunile in limba latina, cea din teia: „Dim. Saes. Francisco Josepho et Augustae Elisabetae, si de desuptu: Societas Ilordana Maiestati Eorum devota.“ A doua roagta triumfala era inscrisa: „Salva Doma Augusta Salvum imperium.“ Tote notabilitatile de tote clasele dimpreuna cu consulii puteriloru straine se aflara de facia. La porta din teiarghimiga pe Maiestati, ce veniau in careta de statui cu patru telegari, lucratorii Arsenalisi postati in spalieri, cu vivate si valfaieli de flamure in aeru, cara banda Lloydului in zona imnulu rorogari. Maiestatile Sale la intrare fura primite de directorii institutului, si de secretariulu gener, cavalerii de Popo si din sala prima ce era pomposu decorata condusera pe Maiestati in departamentulu de spsp. Pe ambitusu gradeloru era unu fundu de corabia cu doi marinari gubernanti fogte viiu desemnatu. Prin salonulu celu de pompa trecura MM. Sale la unu ravilenu în galaria unde se aflau tronurile pregatita si poporulu vediundu parechi a imperatesearagasi prorupse in vivate. MM, SS, multiumira cu semnele indatinate. De aci se insano si intriga despre starea arsenalului si despre diverse plane proiectate de ingineri. De aci scoboreadu la masinele de vapori luara in privire pornirea a catorva corabii si in urma se imbarcara si MM. Sale in tuba de gaita a comandantului de marina Inastiei Sale imtreg. Archiduce Ferdinando Max si dandu unu rotogolu pe langa fara se rentorsera indereptu în portu. In 20, inainte rămasa porni deodata o racheta in casa maniei, paritatei si se faci sgomotu. Mai. La indata porni in persona la loculu periculului, care din norocire ia prin pompieri derastati. In 23, pe la 19 paga fura MM. Sare la misa, dupa care se primira audientiele, eara M. Sa imregatesa visită instiintala Elisabetina. La 12 se imbareaza pe una vaporu Ioidiana „Imregatghise” si facura o escursiune pena la Migamaghe. In 24. pornira MM. Sale pe vaporulu de resboiu „Elisabeta” comitata de mai multe dame la Muggia, unde porni o fregata cu surube, aici se facura manevre artileristice.In 25. pe la 7 ore demant tia pornira MM. Sale la Venetia pe vaporulu „Elisabeta“ si le oga dupa prandiu ajunsera senatosi in cetatea mercantila si capitala a Adriei, ad. in Venetia, unde in 26, va fi balu Massne si batia Santului Marcu se va illumina cu gazui, ceea ce se va urma in patru zile dupa olalta. -)