Gazeta Transilvaniei, 1858 (Anul 21, nr. 1-76)
1858-05-15 / nr. 38
152 Cnppole va priimi acea pretensiune franțezo-rusească, apoi socoteala dânsei este rătăcită. „Nordulu” (din Briuselu) împută mai vărtoșu Lordului Palmerstoin, pentru ce acesta zice pn parlamentu, cum că unirea Principateloru ar fi adusu în urma sa unu principe rusescu pe tronulu celu nou. Acestu organu rusescu crede, cum că tocma Lordulu Palmerston trebuea să știe mai bine, că acesta nu Cap fi întâmplatu. De aici s'ar pute da cu socoteala, cum că cutare diplomați se ocupaseră cu totuldinsulu încă și cu persoana Domnului, care era să se pună pe tronu, prin urmare că faimele împărtășite nainte cu căteva luni de cătră mai multe jurnale nu au fostu tocma fără temeiu. Acelaș jurnalu într'o corespondință din Parisu are acestea: Noi acum ne aflămu în ajunulu conferințeloru, mi decă nu va mai întreveni vreuna din nenumăratele pedece, atătea ori amănă deschiderea loru, amea Luni pn 17. Mais este să se înfățoșeze înaintea diplomațiloru abia acea causă mare, importantă, atătu de multu trasă într'o parte și în alta, și adică causa Principateloru danubiene. Nimini nu mai așteptă vreo pedecă neprevăzută, vreo opuseciune în sinalu conferinței; aceeaș nu mai este altu ceva, decătu tabloulu (icoana, înfățișarea) din urmă a unei drame lungi, pline de intrige sgomotoase, întru care toți își învățaseră foarte bine rolele, afară numai de sufletu (șoptitoru) și de maiestrulu baletului (alu danțului), pentru ca joculu de teatru să iasă bine, mi putemu fi încredințați, că decă nu ap fi toți de față, toți, dela întăiulu erou (întăia persoană a dramei) pănă la celu mai ne'ncempătoru statistu, încă nici acum nu Cap fi trasu clopoțelulu spre a se ridica cortina. (Cine să înțeleagă toate acestea?) Într'aceea publicului fi merge mai bine (?); elu stă ca privitoru, nu știe însă cătă osteneală a costatu punerea în scenă a dramei, de căte ori au trebuitu să se prescrie rolele și să se schimbe cuvintele finale, pănă căndu fiecare actoru s'a deprinsu cu rola sa și a învățat'o bine. Acum ne vomu putea forma mi noi preste puținu judecata noastră, mi celu puținu nu vomu fi siliți a bate în pălmi, ci putemu privi în liniște și cu omenie bună, cum acea dramă se va produce pe teatrulu universalu (adică în conferințe). Deocamdată noi citimu programa împărtășită de „Constituționel” — Dr. Rene (scriitorulu articulului din acelu jurnalu în causa Principateloru) o cânteie din condeiu ca și unu fulgeru orbu dintr'unu moru grosu, de care este coperitu cabinetulu de scrisu alu Împeratului Franței; elu odată trăsnește ba și mai dăunăzi căndu cu liberarea lui Bernard; alteori earăș luminează, ka unu fulgeru de timpu bunu, atmosfera cea încordată, ceea ue ce întâmplă tocma și cu articululu despre Principate, întru care cu vorbe foarte multe ce zice numai arăta că, Franța ce retrage mi de uniune ce lasă. Atăta e totu, eară atăta se putea zice și în cuvinte mai scurte. Acestea tote cie numai la o scurtă pregătire pentru definitivulu resultatu, pe care pote că'lu voru avea conferințele din Parisu ale diplomației europene în privința reorganisării Principateloru, care obosite de o așteptare atătu de torturătore așteaptă cu inima îndoită hotărârea soartei loru. Iașii. Cu serbarea săntului Gheorghie, ca patronu alu Țarii Moldovei, alu oastei și alu besericei catedrale, ce în totu annulu se celebreză cu pompă mare, în anulu acesta se împreună ci sfințirea steguriloru pentru 2 batalioane vechi și a altului pentru unu batalionu de nou formatu. Steagurile fură înfrumsețate cu banderoale sau pretele escelente, făcute cu epesele nănașeloru Princese, Catinca Conachi Vogoridi, D. Catinca Balș și D. Elenca Ghica, care țintuiră numitele pretele în otelulu P. Căimăcariu. Înaintea s cruci, cu jurământu pentru apărarea patriei de dușmani ce predederă stegurile numiteloru batalioane botezate de mitropolitulu. În primăvara acesta începuse a domina o secetă mare prin totă Moldova, pănă căndu pe la 30. Aprile trimise ceriul o ploiă mănoasă preste toată țera spre cea mai mare măngăioare a locuitoriloru. În Botopeni au arsu vr'o 40 case pn suburbiu. Maminele agricole începu a ce întroduce unități în ambele Principate, dintre care mașinele de seceratu, trieratu, desfăcutu de cucuruzu, alesu mi vănturatu de grău, pluguri de feru și alte unelte mai îndemănatece, făcute după modelele cele mai corespunzătore de prin Anglia, Franța, Italia, suplini multu scăderile din lipsa brațeloru muncitoare în țările acestea agricole, atătu de fructuoase, încătu se potu numi țările făgăduinții. Construcțiunea mașinelor hidraulice și cu aburi ce află dară în Moldova întrodusă, și unu ingineriu directoru morei cu aburi în Iași produce totu feliulu de mașini de soiulu acesta. În urmarea cererei generale fotografulu Hec provoacă pe 1. deputați la divanulu ad hocu spre a veni la institutu în luna lui Mais, sa ci complinească unu tablou, de ape a înfățoșa ne merisrii adunării aceleia atătu de străordinare le Nordului” ce scrie din Parisu, că mai mulți getrioți moldoveni s'au pnroacă cătră grafulu Morii, cu o petițiune naivă, upia care ce rogă, ca să vină la București mi ce primească ha ospodariu gubernarea asuprăș. voru Redactoru ruspunzatoriu IACOBU MUREȘIANU, care de ja KACE DE VĂNZAREA za Domnulu Nicolae Voinescu voiește a'și vinde din mănă liberă casa din Scheiu, ne malulu Ciurcului ne ci ține de zulița furcoaiei Nro. 196, dimpreună cu grădina ue ce ține de casă. Deosebitu și altă a doaua casă, totu a Dlui, în ulița Furcoiei, cei zice la Rață, cu grădina dimpreună suptu Nro. 131, o vinde din mănă liberă la orce doritoriu de a ale cumpăra. Ce privește prețulu, apoi se poate vercine mai deaproape înțelege cu proprietariulu mai încolo în sueu numita casă suplu Nro. 196. Brașovu, în 26. Aprilie 1858. Nicolae Voinescu, (3-3) proprietariulu. ÎN PȘTIMPARE . Subtocrisulu, antreprenorulu poșteloru drumului Ploești, anunță printr'aceasta, că în vârtutea art. 9 din condițiile poșteloru pării și a aprobații onor. ministeriu interioru a înființatu două diligențe, care voru merge de 2 ori pe săptămănă dela București prin Ploești la Brașovu mirgapoiu, socotinduse plecarea din București la Brașovu Marțea și Vinerea, iar din Brașovu la București Dumineca și Joia; cu aceste 2 diligențe se voru transporta pe lăngă pasageri și colete cu felurite mărăsurimi sub garanția setării subscrisului. Diligențele voru fi conduse de 8 sau 10 cai de poște, schimbați la viexape otațieneri păstrați într'adinșu pentru această trebuință, ș'apoiu însoțite de conductori onești cu chezășii și dorobanți d'ai statului. Domnii pasageri își voru aula TOT, mulțumirea atătu în privința înlesnirii transportului cătu și a ospitalității ne voru întimpina la trebuință prin casele poșteloru, spre care sfârșitu sunt și luate disposițiile cuvenite. Cancelaria acestoru diligențe în București se află la ospelulu Caracalu din strada Șelariloru, la Domnii Rosental și Waldner, în Șloești aa Domnu Stănică Marin, iar în Brașovu diligențele voru trage la ospelulu Nr. 1 și cancelaria Bagi în strada Vămii Nr. 7, aa D. Ioan Alecsi. Domnii pasageri se voru angaja totodeauna cu o zi mai nainte spre a-și căpăta biletulu după rânduială. Șirile sunt cele următoare: Pentru o persnă cu bagagiu în greutate de 40 punți, ce va plăti din București la Brașovu 24 de sfanțihi, și din Brașovu la București asemene 24 sfanții. București, în Marțiu 1858. (2 3) Janko VȘkeczesztnio. Cursurile la bursă în 27. Maiu c. n. stau așea: Obligațiile metalice sexi de 5% ......... 8 Împrumutul de 4% j dela 1852 ........ deD AuG Apri rue . pasirun leuou -Sorțile dela 1839 .......... RN — Acțiille bancului. ... ......... . . 965 Agio în Brașovu în 28. Maiu n. Aurulu (gașinii) 4 op. 48 cr. mr. - Argintulu. 3 Agio au galbini împerătești.. ....1.... 87% R 3 seara A4NRĂURNCEG. 105 MEEND.Ă...L.3. 1097 „reniau naționalu din an. 1858... sat Edițiunea astipariulu as IOANNE POETT.