Gazeta Transilvaniei, 1858 (Anul 21, nr. 1-76)
1858-07-10 / nr. 51
Noe Gazeta ese de doae ori pe sertemana, adeca: Mercurea si Sambeta, F6ie'a candu se va put. — Pretiusu loru este pe 1 anu 10 f., pe diumetate anu 5 f. m. e. inlaintrulu Monarchiei. Pentru tieri straine 7 f.pe 1 sem., si pe anulu intregu 14 f. Se prenumera la toate rostele s. r., cum si la toti cunoscutii nostri DD. corespondinti. Pentru serie „petit“, se ceru 5 cr. m. s. x Monarchia Austriaca. Partea ofisioasa. ORDINĂCIUNEA gubernământului c. r. pentru Ardealu, din 8. Martiu 1858, prin care pentru marele Principatu alu Ardealului se emite un regulământu provisoriu pentru clădiri. Sormare. § 61. Cămări de fumu. Cămările de fumu au să fie boltite bine cu deosebire, prevăzute cu ușe de feru, pămmintele așternute cu cărămide și prăjanele de feru pentru carne pau să fie așezate pre aprope de gaura fumului. 62. Poseciunea clădiriloru cu focuri mari, clădiri de locuință, pe cari nu se potu încungiura focurile ce le întâmplă la săponari, pitari, serbători de vinareumi mari, după cum se la alți meseriași, au să se zidescă cu deosebire de sine singure, stau cu unu între spațiu celu puținu de trei stânjini dela clădirile economice, unde spațiulu și alte împregiurări locali nu o seartă una ca acesta, clădirile de locuință și de economie, cari stau în legătură, una căte una trebue să se despartă cu mari trași pănă la nălțimea coperiturelor, și pe murii clădiți între zidirea de locuitu și între alăturatele clădiri de economie, să se ridice în acoperemântururi de focu de o armă înalți peste coperișu. Clădiri pentru fabrice niporexnine. Clădinduse edificie, menite pentru producerea fabricatelor pirotehnice, au să se păzescă cu toată acurateța prescriptele spețiale emise în privința aceasta. § 63. Poseciunea clădiriloru economice. Clădirile economice, adecă: șurele, șoproanele, grânațele, staulele seau grajdurile, cămările de lemne, au să se așeză totudeauna îndereptulu edificieloru de locuitu, și fiindu cu putință, să se despartă de acele și de clădirile vecine prin unu între spațiu celu puținu de trei stânjini. Unde localitatea nu poartă aceasta, clădirile economice una căte una au să se despartă de alăturatele edificie mai alesu de cele de locuitu, prin muri de focu. cuburii de focu, ziduiți au din petră, pe cari zace coperișulu nemijlocitu fără păvimântu de grinzi, mi mn cari nu ce ținu obiecte luătore de focu, ajunge acoperirea cea secură de focu. § 66. Grânare. Grânarele, deacă ce clădescu despărțite, trebue să fie ziduite, boltite, acoperite securu de focu și separate cu muri de focu.l 67. Cămările de lemne. Lemnele de regulă au a se așeza în celalie, seu în bolta din fața pământului. Decă înființarea separateloru cămări de lemne nu ce pote încungiura, atunci în întâmplarea, căndu acele au a ce clădi lăngă o zidire, și cu deosebire, decă acolo ce află ferestre seu ambite deschise deasupra proiectateloru cămări de lemne, acele trebue boltite, care decă stau slobode, atunci ajunge a lorucoperire secură de focu. § 68. Șurele. Șurele ne viitoriu, unde paci cu putință, au să ce clădescă afară iare nu trebue $ 69. Podurile de susu. Podurile de regulă au să se repareză din stâși de lemnu, cu o talpă de șese țoline căpătături de bârne. Ele celu puținu pe distanță de unu stânjinu a lungimei au să se împreune laolaltă cu grinzi și să se stucatureză. Grinzi tăiete se potu așeza numai pănă la o lungime de 18 urme, și la capetulu loru celu mai szabu au să fie tăiate celu puținu de 6 țoli în nălțime, mi de patru în margine, la adâncimea unei odăi de mai bine ca de trei cranxini, trebue să se aplice stâlpuleți de grindă dlosiți de totu, cu corespunzătoarea nălțime. Unu căpătăiu de șese țoși trebue să primească și grinzile unui coperișu de podu. Acolo unde construirea unei învălituri din proptele seu gratii în locu de lemne de grindă, construiciunea acestoru învăliture trebue să se înfățișeză în planu de tăiată, acesta să se ceră învoire spețiale. (Va urma.) Mulți de focu, după scopulu loru, ar fi să despartă părțile constitutive ale unei clădiri, cari potu lesne prinde focu, de ale celeilalte; ei dar' n'au ci lasă nicăiri vreo conesiune sau legătură nemijlocită, nici ei însăși n'au să fie coperiți cu materialu aprinzăciosi n. e. cu șindile, să nu fie întrerupți, să n'aibă ușe, găuri de lumină, sau alte aperture. La clădirile cu însușire periculoasă pentru focu, morți de focu au să plutească cu o urmă peste coperișulu celu mai 'naltu, ear' fiindu diferința între nălțimea ambeloru zidiri unu catu, atunci sunt de ajunsu șese țoli. $ 64. Staulele seau grajdurile. Grajdurile atătu în lăuntrulu cătu și în afara edificiului de locuitu să fiă boltite, celu puținu ziduite, și părimântulu coperișului așternutu cu cărămide au cu lutu bătutu, mai încolo trebue să fiă acele în întâmplarea din urmă coperite securu de focu. Ușele stauleloru n'au să fie mai înguste de patru, de șepte urme în nălțime. $ 65. Șoprurile. La șopruri cari remănu cu totulu deschise și custă numai din stâlpi și celu puținu din care, nelocuri cuviinciases a ce concede, și repararea loru împregiurările ceru ne locurile de mai nași spre scopulu Petru, usige Andreiu, Antoniu carea dupa primirea santei adaugu a sa condurere, si trista, si Georgiu Ecaterina de Mocioni, nascuta Mocioni roata moartea amatei loru mame, Doamnei 0 „multime de orfeline voru suspina dupa a ajutatu fondului. Amicii si stimatorii sust numitiloru i fia tierena usi6ra si memoria neuitata ! |! cuminecature, a gerapsata Mocioni de Foen, precum pierderea induraturei si si de Foen cu profunda durere ain anulu 70-le alu etatii sale, JULIANA MOCIONI DE FOEN, nascuta Panaiotu, de slabitiunile batranetieloru in Domnulu la 29. Iunia (11. Iuliu) 1858. Remasitele mortali ale gherapsatei se voru binecuventa aci in Pesta, strada Vatiului Nrulu 12, la 2. (14) Sin, la 3re pe urma se voru depune in cripta familiei in Foen. Pesta, in 12. Iuliu 1858, dupa amadi asestei marrone romane, care ca patrona a Reuniunei F.R. isitienu, onore a jertfi pe anu cate 30 fr. m. c., afara de unu capitalu de 200 d. m. €. cu care gelnici Domni cu respectu isi i tramita dupa urma unu oftatu sinceru . Se