Gazeta Transilvaniei, 1858 (Anul 21, nr. 1-76)

1858-09-11 / nr. 60

240 de bancă de 10 fr., din cele ce sunt acum încă în cursu, se va adpeca dea dreptulu cătră direptoratulu bancei. Din înțelesulu ordinăciunei împerătești din 30. Augustu 1858, banca năciunare se va și apuca încă din 6. Sept. 1858, a da note de bancă, sunătoare în valuta austriacă deocamdată în Viena și anume în ramura de trebi, ce se referește la escortarea de polițe sunătoare în valuta austriacă. Aceasta o pa face după determinăciunile stătorite în regulământu. Că nu mai curându Ba mai urma încă o publicăciune spețiale, în care ce va determina timpulu, căndu mi ordinea terminiloru în cari să se esecute în valuta austriacă toate trebile bancei, atătu în Viena, cătu și la institutele filiale de escontare ale bancei. Notele de valuta austriacă se voru pune în careu în trei categorie mi anume de 1000, de 100 mi de 10 ziolini. Descripciunea loru urmează în conceptele alăturate. Viena, în 1. Septembre 1858. Guvernatoriulu bancei: Pipiși. Direptoriulu bancei: Sina. Ragtea neofisioasa. TRANSILVANIIA. Sosirea noului șefu alu țăriii Braișovu, 20. Septembre. Tocma ne sosi prin telegrafu știrea, cum că Serenitatea Sa Domnulu gubernatoru Principele Friderica de Lihtenstain a sositu pe aa *71,12 oare în capitală, în Sibiiu, fiindu primitu de o mulțime de poporu din toate plasele, cu entusiasmu și simțiri de bucurie. Stratele pe unde trecea se preserau cu flori, care ce aruncau la picioarele ospelui. Salutarea cea cu blăndețe și călduroasă a Principelui oaspe a robitu iniiile privitoriloru. Pregătirile primirei erau mari și pompoase cuprinse în programulu respectivu. Pe unde trecu Serenitatea Sa, fu primiră cu arcuri de triumfu și cu banderii și de rugăciuni salutătoare. Serenitatea Sa va cerceta toată seara aceasta și pe la 6. Octombre credemu, că va cerceta Brașovulu, deacă suntemu bine înformați. - Brașnovu, 23, Sept. Cu starea sănătății ne putemu lăuda în giuruiu acesta, însă schimbarea cea fără de veste a atmosferii, ne silește dimineță a ne îmbrăca mai grositoru. - Bară devenirămu a fi jocu caprițeloru atmosferii cei arbitrare, care ne aici ape lungu despotiemu, căci abia avemu ne anu căte 2 — 3 septemăni caniculare. - În dumeneca trecută ce fini actulu alegerii pentru parohulu Brașovului, în loculu repăusatului Decanu Antoniu de Covaci Comunitatea pom. cat. avea adecă dreptulu alegerii a trei inși, dintre carii unulu să să întărească de episcopu. Comisariu la aceasta alegere e D. Prefectu Griuezu. De preste Cărpați auzimu, că D. Boerescu ca denumitu de Directoru Școaleloru în Romania și D. Costaforu remase Eforu. Politica în Principate este amețită. Căimăcariulu își va da că nu mai curănd demisiunea, dar nu se știe cinei va lua loculu. - „Naționalulu” redigeatu cu destulu tactu mi cercuspențiune se poate primi or și unde cu căte 54 sfanți seau 18 f. mc. 5. v. pe anu, seau 9 fr. ne semestru, și abonația ce face deadreptulu la redacție. Aceasta va respunsu la întrebări. Escelenția Sa D. arhiepiscopu al Tarsului, și nunciu apost. la în. curte împerătească din Viena Antoninu de Luca, primindu dela CC. prea fericitulu patriarhu alu Romei Piuaxă IX. delegațiune ca se viziteze scaunele episcopești a din nou restatornicitei provinției noastre bisericești mitropolitane de Alba- Iulia șcl., a pornitu în 2 Septembre din Viena, însoțitu de 2 doctori de teologie din Roma, dintre carii unulu este prelatu patriarhale cu onoare de episcopu, și altulu e provisoru la colegiulu de propaganda Fide; și de unu camerariu a Sanției Sale și bibliotecariu din Vaticanu personă civilă, eară din partea Măriei Sale c. r. mi an. M., de D. Festler capelanulu de curte, și profesoru de iure canonicu; și întru aceea zi sosindu în Pesta au telegrafatu la Lugoșu în cunoștințiare, cum că în 3. Sept. seara Ba fi în Timișoara, eară pn 4. Sept. ne seara ea veni la Lugoșu. Primitu fu în următoriu lumină: — a xerapsaă prefecturei Lugoșului dintre Belințu și Coșteiu s'au întimpinatu presidele preturei locale D. de Iacș cu 16 călăreți ornați cu costumu naționale romănescu, și cu flamureeară la satulu Costeiu, în dreptulu capelei gr. cat. l'au salutatu din partea deregătoriiloru civile presidele interimare alu prefecturei Lugoșiu D. de Doenon, dimpreună cu alu 2lea comisariu D. Kipxep:eară din partea bisericescă în numele Sf. Sale D. episcopu al diecesei Lugoșului mi av. seu capitulu reverendiesimulu Dn. prepositu Teodoru Aaron, avăndu lăngă sine din capitulu pe rev. Moldovanu, eară preoții locali, și vecini gr. cat. îmbrăcați în ornatu bisericescu, dimpreună cu pruncii școlari între căntări armoniose l'au condusu în capelă, unde pn genunchi o au închinatu lui Dumnezeu, după aceea înaintea capelei în limba latină au rostitu o cuvăntare cătră poporu, pe carea rev. Dn. prepos. Aaron o au tălmăcitu romănește, și apoi în numele S. Sale a patriarhului l'au binecuvăntatu; și așa între bubuitulu piveloru și vivatele poporului au pornitu cătră Lugoșiu; - aici la hotaru cu mai multe carete a fruntașiloru și călăreți l'au întimpinatu din partea magistratului și a comunității judele orașului; - eară pu orașu. ulița Timișoarei pănă la biserica catedrală gr. car. de ambe laturile au fostu plină de mulțime de poporu, eară piața și biserica îndesuită de mulțime: - aici Iza. Ca dimpreună cu capitularii, mi cu cei din cleru îmbrăcați în ornatu biser. de vespere l'au primitu cu solemnitate, dimpreună cu toată suita ca, între carii au fostu, ca soclu de călătorie pănă aici, mi I. Ca D. episcopu pom. cat. din Timimiopa Ales. Calachi și așezănduse fiăcare la loculu destinatu I. Sa D. episcopu diecesanu din amvonu au rostitu o cuvăntare de salutațiune în limba latină scopului amesurată, la carea au respuneu Escel. Sa Dn. Nunciu asemenea, și apoi s'au întonatu: „Mărire întru cei de susu lui Dumnezeu” și sau făcutu rugăciune pentru CC. prea fericitulu patriarhu, mi delegatulu lui, și pentru m. Împeratu, după aceasta Ia. Ca aa pofta Esc. Sale D. Nunciu, au încunoștințatu poporulu, cum că în următoarea zi, ca în zi de Duminecă, se va ținea s. liturgiă solenă, la finitulu căria se va binecuvănta poporulu în numele SS, a patriarhului din Roma, și așa între bubuitulu piveloru și alu campanelor i eșindu din biserica au descinsu la curtea episcopească, și au primitu vizitele tuturoru demnitariloru, și la 8 oare sera s'au darăcina pompoasă întru onorea mariloru oaspeți. Duminecă în 5. Sept. n. după ce Esc. Sa D. arhiepiscopu, dimpreună cu episc. rom. cat. din Timișoara au ținutu s. liturgie în taină la biserica r. c. După aceasta cu acesta și cu toată suita sa la 9 care au venitu la biserica catedrală și întimpinatu de I. Sa Dn. episc. și clerulu asistente au cuprinsu fieștecarele locurile destinate. eară după cetirea ce Bannean, s'au pusune masa altariului unu potiru de argintu cu discu cu totu bogatu, înauritu și frumosu, pe dinafară decoratu, împregiuru de pocalu și pe pedestalu cu patimile D. Hristosu, eară la bulbuculu mănunchiului cu celea 3 vârtuți teologicești „credință, speranță și caritatea personificate, și fiecare despărțite cu căte unu ăngeru, pe carele prea sănțitulu patriarhu l'au trimisu din Roma, daru bisericii catedrale de aici, eară Ilust. Sa mulțămindu în fața Nunciului SS. patriarhului pentru acestu daru în limba latină, au grăitu și cătră poporu în limba aceluia, și ținăndu înămbe mările acestu daru, au vestitu facerea de bine prin S. Sa făcută bisericii cated, de aici, apoi au sănțtu acestu potiru, și au mulțămitu tatălui cerescu pentru acelu mare făcătoriu de bine, și pentru augusta casă austriacă. După e liturgie poporulu în genunchi au primitu cu pietate binecuvăntarea patriarhală dată prin delegatulu aceluia, și între sunetulu campaneloru și alu piveloru sau dusu fieștecarele la ale sale,eară după ameazu sau datu de cătră I. Sa Dn. episcopu unu prănzu strălucitu întru onoarea zilii mariloru oaspeți și tuturoru căpeteniiloru deregătoriiloru de aici. Luni în 6. Sept. 1. Ca D. episcopu din Timișoara sau întorsu îndereptu, și D. Festler sau dusu la Sibiiu, eară străluciții oaspeți ceialalți au remasu aici pănă Joi dimineață. Eară Joi dimineță în 9. Septembre la 6 oare între sunetulu campaneloru petrecutu de presidiulu prefecturei și alu preturei, și de mai multe carete și călăreți au pornitu de la Fagetu și Dobra cătră Blaju însoțitu pe lăngă suita ea, de I. Ca D. episcopu au Lugoșului și de rev. D. prepositu Teodoru Aaron, și după presocotită îndreptare a călii pe seră au sositu în Oreștie și Vineri în Alba-Iulia - eară ieri Sămbăta au întratu în Blaju - unde mai multe zile voru petrece însoțiți și de episcopii Urbei mari și alți Gherlei. (Primirea din Blaju trămisă, șci. încă deduprește pedecă amănătoare.) - Lugoșu, 12. Septembre n. 1858.