Gazeta Transilvaniei, 1858 (Anul 21, nr. 1-76)

1858-09-18 / nr. 61

244 pănă în cătu sunt aceia prevăzuți, au neprevăzuți, în fine cum se află starea sănătatei suplicantei. Cererile au să fie stilisate cătră înaltulu r. de interne, și celu multu pănă în 15. Opt. a. la acestu gubernământu c. r. pentru Ardealu, Sibiiu, în 16. Septembre 1858. Dela gubernământulu c.r. pentru Ardealu. ministeriu c. c. așternute Ragrea neofisioasa. TRANSILVAN­IA. Serenitatea Sa Principele gubernătoriu FRIDERICU de PHTENSTAIN a primitu în 20. Sept. mn capitala Sibiiu cu o pompă rară și plină de căldură, din partea tuturoru locuitoriloru din năuntru și din giuru mi cu pregătiri pompoase și festive. Podulu Si­­biiului era decoratu cu cununi verzi și cu flamure; unu arcu triumfalu rădicatu pn suburbiulu Iosefinu vălfăia de flamuri mi de însemnele familiei Lichtenstaineze. Sibiene mi provinciale. Pela 117% oare, căndu ce aflau toate plasele de auctorități ge­­neralizate miliție­ni preoțime pregătiți de primire sosi­rii Serenitatea Sa între virate entusiastice de bucurie urmatu de călăreți și de primitorii din partea magistratului, carii lu în­­timpinară la Turnișoru. Atătu aici cătu și la arculu triumfalu fu primitu cu cuvântări omagiale, la care respinse Serenitatea Sa cu multă iubire de perinte și șefu alu patriei. Dela arcu, printre tinerimea înșirată, țelturi și poporu, între vivate, merse la cartelulu său, unde fu primitu de FML, de Machio și de generalitete, eară în casă de consilierii de orară, fiindu însoțitu de Bec. Ca Domnulu vice-locuțiitoriu bar. de Lebtel­­tern, ad. de Bec. Sa. episc. And. b. de Șaguna și Esc. Sa b. de Bruchentaln, toate branșele și preoțimea unii după alții. Pe la 3 oare urmă unu prănzu la Esc. Sa. Da. episc. gr. n. a, în a cărui caretă venise de la Secelu, și cu toaote diverse încă ce bineventă marele ocne. Copa ținură tinerimea școlară îm­­preunată o serenată cu fachii ui cântate, dimpreună cu imăd­ia bandei militari. Din partea tinerimei gimnasteloru i se mai dedicară și nește versuri frumoase de binevenire în limba germană,­­fie, ca noulu șefu alu patriei noastre se fiă îndelungu cu noi, cu­­legăndu cununi de iubirea popoareloru și de mulțumirea tuturoru supușiloru săi, carii pi­ură fericire și îlu întimpină cu oma­­giulu de cea mai sinceră credință!! Brașovu, 26. Septembre n. 1858. n 23. coci aici OMA. mi ad latus gener. comandantu în Ardealu, F. nobilu de Machio mi întreprinse visitarea regim. de ulani gr. Valmoden și a regim. Hartman infanteristu.­­ De parocu și decantu la rom. cat. s'a denumitu Eduard Micler, fostu prof. la gimn. din Sibiiu. Timpulu e foarte plăcutu și starea sănătății în generalu e favorabilă. Din Principate auzimu ba și citimu, că partita națională moldoveană a eșu­u cu o provocare, pentru unirea puteriloru, ea de a lucra cu demnitate­au opusu reorganisării țării, mi a mai fericitului viitoriu, părăsându m­ulu fiăcare interesele par­­ticulare și arce patimă, pentru ca prin patimi se nu pătimească viitoriulu generalu.­­ la datulu semnala se cea in ordine pene la loculu des­­tinatu spre primire. Mai tarziu la ora inseratului (vecerniei) se adu­­­­Blasiu, 14. Septembre 1858. Blasiulu cagasi avi­nesse dile ca cele din 27.­­28. Optobre 1855; dile pline de primiri inalte, de curteniri si de ceremonii bisericesci ; dile de cea mai mare insemne­­tate istorica pentru poporulu romanescu de confesiunea greco - ca­­tolica. - In 10. Septembre spag'a sosi aici S. Dn. episcopu alu Gierlei I. Alexi. Totu in acesta di inainte de amendi rlesaga spre intimpina­­rea Npasinrii in Alba- Iulia DD. canonici C. Alutanu si Stefanu Boeriu. A dop­a di Sambeta in 11. Sept. orasielulu nostru imbracă o fa­­cia serbatorâsca, unu sgomotu de pregatire se nascuse inca des-dimi­­neatia. Unu oficialu politicu “plecă spre intimpinare pene la Muresiu. Tote erau asiediate spre a primi pre inaltulu­osre, dimpreuna cu so­­­ litantii sei inca inainte de amediadi; inse o scire capatata dela Alba- Julia ne asecura, ca plecandu de acolo tardiu catra amedi, nu voru se sosesca pene dupa prandiu. Asiadag inainte de a mâdi veni numai Esc, La episcopulu Urbei mari V. Erdeli. Dopra amidiadi se sta gata, si la 2 ore tinerimea scolastica sarata mandata ca nara in biserica catedrale preotimea loc, si dupa finirea inseratului estra de impreuna cu Ess. Sa D. Metropolitu imbracati in vestimente bisericesci cu praporele bisericei in frunte in capetulu ultttei ospetu­­lui. Asi dupa o asteptare mai bine de una ra, audiramu sunandu clopotele din turnurile catedralei cari ne secere atenti, spunea doritii ospeti­esti din invecinatulu satu Craciunelu si se apropia de Blasiu. In scurtu timpu ce se facu destulu­rgirea incordatei asteptari si nelini­­stitei curiositati. Unu m­oru de pulbere vediuramu redicanduse in­­naintea nóstra. De suptu elu indata vediumu ivinduse salagetii inain­­­ te si dupa ela careta de gala a Ese. Sale D. Mitropolitu ce fi trimi­­ sa suptu pola dealului cu o deputatiune ca se primasca intreasa pre celu mai inalta aspe, dupa aseasta alte carete si trasure pline de petrecutori, intre cari insemnamu pre P. Sa D. episcopu alu­i Lugosiu­­lui Dr. Al. Dobra, dimpreuna cu preposituru capitulului D. T. Aaron, si D. presidente de cercu din A. Julia Nechai. Ajungandu la loculu asteptarei se oprira tote, si numai de catu vechiuramu descendienduse din careta agenierissoreasca: Esec. Sa Dn. Antonino di Luca Archiepiscopulu Tarsului si Nuntiulu Santiei Sale Pontificelui romanu la curtea imperiale din Viena, unu omu micu de statura, inse plinu de spiritu si de grandetla, urmatu de unu pre­­latu alu scaunului papale, Simoni, de unu calugeru minoritu din Roma Pane-Bianco, de unu membru din secretariatulu Papei cavalerulu Ar­­tibanu civilistu, de unu profesoriu de canone dela universitatea din Viena Dr. Chestley. Apropianduse de preutimea imbracata, Escel. La Dr. Metropolitu stropi cu apa santita si afumă cu smirna pre inaltiatulu osre, el ase­­sta saruta crucea si evangelia. Dupa aceea incepu Esc. La Mi­goro­­litalu o cuventare de primire forte buna si acomodata in limba latina, la care Esc. Nuntiulu respunse eagasi latinesce forte elegantu si cu unu tonu cliaru, respiratu si impunetoriu. De aci fa dedusu cu procesiune in biserica catedrale are intre 2 ordini de tinerimea si plastisa, cantandu chorulu armonicu formatu din scolari, si traganduse tóte clopotele dela biserici. Intrandu in biserica Esc. Sa D. archiepiscopu si nuntiu ingenun­­chiă de inaintea altariului, chorulu cantă „Diregate seghesso”, dupa aceea ocupandu tronulu archiepiscopescu, se canta cânteculu de mul­­tiemita „Marire intru celi de susu lui Dumnedieu“, si „Mantpesse Doamne poporulu teu“ dela Litia. Apoi sa dedusu cu asemenea pro­­cesiune in patatiulu agenieris soresep. Seag­a cerulu incepi a se acoperi cu m­ori, nortea m­ură pucini, miorii se ghesrandiga de satga dina, ca aseasta eagasi se se roata agata in toata pompa ei. Dumineca in 12. Sept. la 9 Gre dim. dupa sunetulu clopoteloru se adpuaga in biserica catedrale toti osretii, preotimea locale, c. g. oficiolate, tinerimea scolare, si unu numeru insemnata de poporu spre ascultarea s. liturgii Ess. Sa Dn. archiepiscopu si nunciu imbracatu in ornatulu seu, de pre tronulu archiepiscopescu presentu Escel. Sale D. Mitropolitu, carele imbracatu in ognatala biseg.­alerreseo — si luase locu pre ambonu, unu potiru de auru pomposu si unu discu cu base si stua de asupra lui, aratandu prin o cuventare latineassa cun­­ca aceste odore sante­­ sui darurile Santiei Sale Pontificelui Romanu­liu, din mila lui Dumnedieu Papa alu ICle, tgamise archiepiscopiei si bisericei noastre catedrali pentru malta bunavointta si amore ce o are Santia Sa sarga clerulu si poporulu acestei provincie bisericesci. La acesta Esc. La mitropolitulu respunse mai antaiu latinesse maitie­­mindu pentru aceste daruri ce ne sunt fogte mari, nu numai dupa va­­loghea lega interna, ci mai vertosu pentru ca prin ele ne se arata gra­­tia si amorea prea santutului raghinte ce o are sarga noi credentiosii sei filii sufletesci, dicundu spunea aceste voru fi spectate totudeauna ca cele mai pretiuite clenodii bisericesci, si rugandu, pre Ess. La ar­­chieppu ninciu ca se raporteze Santiei Sale Papei, despre amorea si alipirea ce o are archidiecesea si tota provincia biseghiseasa sarga per­­sona Santiei Sale si catra Scaunulu apost­­alu Romei, de saghe strinsu ne lega nu numai fidea ci si sangele, si de care nici o machinatiune nu ne pote despartire. Dupa aceea se intorse catra poporu si multimea adunata in bise­­ghisa, si-i explica in limba romana insemnatatea acestui daru mare pen­­tru biserica nóstra, ba intari de nou ca si de alte multe ori in san­­ta unire cu antaia cat, si a fost­ biserica a Romei, mam­a noastra. Fininduse acestea se incepi s, liturgia, carea o celebra Ess. Sa D. Mitropolitu, incungiuratu de­u. capitulu mitropolitanu si de o suma de preoti locali si veniti, suptu cantarile melodiose intonate de cho­­rulu agmonisp, compusu din scolari. II. Sale DD. episcopi ai Lugo­­siului si Gerlei astetera imbracati in ornatele bis. episcopesci, Ess. Sa D. episcopu alu Urbei mari cuprinse scaunulu archiepiscopescu, si rosti la timpulu seu „Credeu­lu“ si ,„Tata­lu nostru.“ — In capelulu liturgiei Ess. Sa archieppulu nunciu din tronulu seu imparti poporu­­lui „„binecuventarea apostolicesca." i

Next