Gazeta Transilvaniei, 1858 (Anul 21, nr. 1-76)
1858-01-16 / nr. 5
ore La Brasiova, Gazeta ese de doue ori pe sertemana, adeca: Megistea si beta, Foiea candu se va rute. Pretiusu loru este pe 1 anu 10 1. pe diumetate anu 5 f. m. s. inlaintrulu Monarchiei. Sam TRANSSILVANIEI, i. 16. Januariu 1588. a E t Pentru neghi straine 7 f.pe 4 sem., gi pe anulu intregu 14 f. Se prenumera la toate postele s. r., cum si la toti cunoscutii nostri DD. soghesrondinti. Pentru serie „petitie se ceru 4 cr. m. e. și Monarchia Austriaca. Partea ofisioasa. ORDINĂCIUNEA ministeriului de justițiă din 26. Septembre 1857, pentru totu cuprinsulu imperiului afară de confiniuri militare, în privința forului soțietăți privilegiatu, ue ce o întrebare, dacă nu a mai sta și de aici înnainte forurile privilegiate, ce competeau la diferite soțietăți și reuniuni, înainte norme de competință, de întroducerea nouueloru judecătorii și unoru temeiulu ordinăciuni întărite spețielc, ear' spețialminte dacă judecătoriele numite în acele reuniuni, statute or în ordinăciunile spețiali sunt competinți a amortisa documinte emise dela acele soțietăți pru - ministeriulu de justiție află a dechlara că, cu întroducerea organizațiunei deleiioane de judecătorie și a legislației de competințe, s'au ștereu tote acele prescripte despre competința județeloru, cari prescripte sunt fundate de privilegie, prin urmare în privința forului judecătorescu alu aceloru soțietăți și reuniuni în cause juridice or necontroverse, ce voru lua de îndreptariu prescriptele legiloru de competință, atapi de casulu, dacă o ar fi stătoritu escepțiuni după eșirea acestora. Comitele Nadășdi m. p. reuniuni În buletinulu imperia, cât Venindune ne temeiulu cu cale civip, controverse pănă sare de judecătorii. mănunchiulu XXXIV, Nr. 180, estradatu în 7. o0ptombre 1857. - pe concesele statuteloru la diferite anu ce ei întrodusu noaua organiloru Denm Din Satumare. Noi ne aflamu pe aici de unu anu incace la vre o suta parochie din Satumariu, Ugocea, si Marmatia desmembrati de episcopia si argronomica; Ragtea neofisiosa, acesta mi e TRANSILVANIA. Munsa sinici, catra care neamu diecesa cea nici cum, la olalta mestecatura romana ca si ceapa Egiptului dela delta Nilului. Ci multiumita loru cumparamu mosie pamentesci. Eu credu ca pamentu de 100 juceriului ca intieleptiunea episcopului nostru pe a face si acesti Si Dumnedieu ne a infinita va si in contra multora dintre serandi, miserabiles, pauperes, nudi, et cocci) la portulu mantuirei nóstre si aici in Seinici acum suntemu numai pene planulu; pentru la classca a II-a normale, a II-a si a IV-a normale indata va fi infiintiata, catu vomu avea fondu destulu pentru solutiunea invetiatoriloru. Pe aceasta normale ssoala ca pe una baie se va ridica ssoala fundationarea invetiatoriguri va fi destula pentru fundationarea solutiunei invetiatoriloru; si fiindu ca regularea pamentului ne sta la usi, pamentulu se6lei de 100 juguri asia dori sa se sgolessa in una massa. În apropierea acestui opidiu, care pe lenga ce ar da venitulu invetiatoriloru, ar putea fi si unu membru de modelu pentru pratica cultivare a pamentului, care ar avea inmuriatia folositoria pentru poporulu nostru, care deosamdata dela urdirea lui si pene acum e numai agricultoru asta bunu — reu cum laudata Dumnedieu. — Eu stim de aceeasi convingere, cu Domnia Ta, ca in alfabetulu necesitatiloru nóstre ioralaghie la loculu primu sta scala agropomisa, apoi scala realesta in loculu alu doilea, sci. — si asta mai incolo. — Mi venem acum acestea sciri private numai respirandumi desclinita-mi stima si reverire cu care sumu *). Gyergy6-Sz.-Miklos, 31. Dec. 1857. M. O. Domnule Redactorul! Cumca tesaurulu celu viu si roditoriu alu poporului nostru si alu culturei lui au foatu, si este Gazeta Transilvaniei, nu sufere indoiala. — Pentru aceea cu storcerea puteriloru trupesci, si cu scurtarea vietiei findu impreunata jertfa, si neobosita lucrare a Drostge spre a ne trezi din somnulu nesclintii, in care neau aruncatu mai multu pe noi aici nefavoritarea intemrlage a tempuriloru trecute, — si acuma candu calea este facuta, asta, este deschisa, si inaintea Augustissimului Imperatu alu Nostru inaintarea poporului romanu este iertata, primita, si ajutata ca se putemu si noi alerga la culegerea fructeloru culturei, atuncea se vedemu inima si manile ingreuiate a multoru barbati inveliati, cari nu se potu vaieta pentru lipsele de sustienere a vietiei necessarie, nici nu sunt asta adteasa ocupati cu deregatoriile sale, catu se nu le alunga timpu de a imbogati colonele Gazetei cu cate unu articlu inviatoriu si interesatoriu pentru cerinttele tempului de fatia? — Cu adeveratu rana acesta fiindu reghisplosa me temu, ca nu cumva prin nepasarea de literatura, si neincrederea se capetamu, sau se suferimu recidiva, sau se cademu in retacirea de care noi neamu ingretiosiatu si de care speramu, ca condusi de luminile acestea vomu fi scapati si mai securi. — Tot pei pe mine me sustiene sperantia, spunea in timpulu asesta eghinea ni se va inceta odarea Sazetei, care au fost dela inserptala nascerei, si acum este, si va fi lumina premergatore etc. etc. Pentru ca se ve convingeti, ca si noi aici inceputamu a face pasi inaintatori, eata publicarea unui concursu pe cale oficiosa. Concursu. Cu invoirea ocarmuitoriloru comunei Torlitta din cercalu Gyerino-Sz.-Miclos, este de ocupatu o statiune de invetiatoriu cu salariu anualu 200 fiorini m. c., 12 stanjini de lemne si cartelu naturalu. Competitorii acestui postu au de a trimite cererile cu insusu mana loru scrise la marita pretura s. g. mai in susu insemnata pene la sfarsitulu lui Februariu a. ec, instructe cu testimoniile legale despre absolvarea cursului pedagogicu, purtare morala, atestatulu de botezu, si pe langa deplina spnossintia a limbei romane se fie acuzatu si in magiara, si pe lenga acestea sela versatu si in limba germana va avea precelentia. — timpu, si ingreuniati Moise unoru catra care mai bine nu se putea face veci nu se afla bine totusi te ai migă Domnulu meu, candu acânta multoru romani de aici din acestea trei comitate nu fi plecati pe a se rotti in dereptu, ceilalti, dusmani, multe valuri ci Eu me silescu mica romana, buna ogalieuulu noua a Gierlei, ajuta nu numai de lungu le place, in contra unu si nici sanda, pentru a sapsei nóstre, lucru, ca cea gatena, nu si ati asta spune, ea desmembrarea ca israiltenii la aliulu israilieni “i sei ragta, ca a ajunge desi pintre noi (qui sunt mio ssola agrono *) Astertama cu totu adinsulu ca astfeliu de rena se mai figureze eatu de desu in soloanele acestea. R.