Gazeta Transilvaniei, 1858 (Anul 21, nr. 1-76)
1858-02-23 / nr. 16
Mie P6. Săișuiouai, Gazeta ese de doue ori pe mana, adesa: Mereurea si Sambeta, Boaie'a sandu se varate. — Pretiusu loru este pe 1 anu 107, pe diumetate anu 5 f. m. e. inlaintrulu Monarchiei. fuds, serie Pentru tieri straine 7 f re 1 sem., si pe anulu intregu 14 f. Se prenumera la tote postele s. r., cum si la toti cunoscutii nostri DD. corespondinti. Pentru seghie,retit” se ceru 5 cr. m. e. Monageria Austriaca. Partea ofisioasa. Act Nr. 1600. — Nr. gubern. 4278. PUPLICĂCIUNE. Din partea imeteriului c. r. de interne în împreunăînțelegere cu ministeriulu c. r. de dreptate, după urmata așezare a judecătorieloru urbariali în marele printipatu Ardealulu, prin aceasta se aduce la obștească cunoștință, cum că atătu dela foștii domni de pământu, cătu și dela foștii robotari pn marele prinuipatu alu Ardealului se așteaptă, ca, deacă ae vie au interesu, ca să se întreprindă pri maccarea pământuriloru loru, despărținduse proprietatea foștiloru domni de pământu, de ceea a foștiloru robotari, și proprietățile acestora din urmă între cine, pănă în cătu apu Ca făcutu încă una ca aceasta, epre scopulu acesta, potrivitu cu . 58 alu patentei împărătești din 21. Iuniu 1854, bul. leg. imn. Nr. 151, și cu păzirea prescriptului alui 59 alu acestei patente în ceea ce privește la . 158 alu instruiciunei din 27. Ianuariu 1858, bulet. leg. imper. Nr. 16 pănă la sfârșitulu lui Iuniu 1859 să'și aștearnă cererile loru în forma unei plâncopi, căci altfelu commassarea sau despărțirea proprietatei mai târziu se va întreprinde numai în urmarea comunei cereri a ambeloru părți, după dispuseciunile pomenitei patente. Mai încolo prin aceasta se face cunoscutu, că pe temeiulu §lui 3 alu patentei împărătești din 21. Iuniu 1854 foștiloru domni de pământu le stă în voie, ca în restimpu de trei ani, socotiți dela 30. Ianuariu 1858, ca dela punctulu de vreme, în care s'au înființatu judecătoriele urbariali, prin urmare pănă la 50. Ianuariu 1861 ce dovedească înaintea respectivei judecătorii urbariale, cum că unu pământu, care la 1. Ianuariu 1848 se afla în minele unui fostu robotariu, este pământu alodialeseau domnescu. — Totu așea remăne însă și foștiloru robotari, în acelaș terminu, calea deschisă, ca să dovedească, cum că unu pământu, care la 1. Ianuariu 1848 ceazau pu mănele foștiloru odinioră domni de pământu, ecreământu robotărescu seu urbariale. Cu toate aceste, la astfelu de plăneari anulu 1819 are să slujească de epocă astfelu, ca luăndu afară pe famulii convenționați, pomeniți pn 6 alu patentei împerătești din 21. Iuniu 1854, mi afară de întâmplarea pomenită pn $ 20 alu aceleiaș patente împerătești, de învoiri curatu vremelnice, precum și de învoirile dreptului curatu privatu pentru arândă și zălogu, în contra unei proprietăți, care la 1. Ianuariu 1819 se și afla cu stându, pănă în cătu se atinge de întrebarea, deacă pământulu este alodiale or urbariale, nu se mai poate redica vreo plânsoare. Viena, în 19. Februariu 1858. Dela miniesteriulu c.r. de interne, ministeriului de esterne în coînțelegere cu ministeriele de interne, de justițiă, de comerciu și de finanțe, precum și cu suprema comandă de Geremi cu suprema autoritate de polițiă, din 2. Decembre 1857, prin care se publică prescripte pentru oficiele consulari împorănești din Turcia, în privința referințelor cetățănești ale erudiților și ale protegiațiloru austriaci din imperiulu turcescu. Spre a regula eferințele civile a sudițiloru și a protegiațiloru austriaci din imperiulu Turciei, precum și spre a norma puseciunea loru față cu geberniulu împĕrătescu și cu organele ce lu represântă, care puseciune e stătorită prin legile și tractatele ce custă, se emitu următoarele prescripte, aprobate de Măria Sa c. r. apostolică prin rescriptulu împĕrătescu din 3. Septembre 1857, după cari se voru îndrepta atătu respectivele autorități cătu și respectivii sudiți și protegiați ai statului austriacu. Prescripte pentru oficiele consulari împeratești din Turcia, despre referințele sudițiloru. Legitimarea și ținerea în evidință a sudițiloru c.r. $ 1. Dreptulu de suditu împerătescu în Turcia se va documânta înaintea ovicieloru consulari împerătești a seu prin legalele documântu de călătoriă, datu de competiatea diregătoriă austriacă aersoneloru, cari se ținu de vr'o comunitate din imperiu în înțelesulu legiloru austriace de domiciliu; )) seu prin pasportulu dela îngrenunciatura împerătească ce se dă asia numițiloru sudiți de fasto, cari trăiescu în Levantu, înse nu se ținu nici de o comunitate internă, ci numai de comunitatea consulare. §2. Sudiții împerătești, în locu anumitu din Turcia, se împartu a) În sudiți, carii petrecu în timpu; și 1) în sudiți, cari sunt așezați acolo. $ 3. Toți cei ce voru ave unu documentu de călătoriă celu multu pe unu anu, se voru considera ca unii, cari petrecu numai cătuva timpu în Turcia. Persoanele ce se ținu de armata activă, seau de statulu confiniare oblegatu, precum mi acele ce popă ei avându matriculu de navigăciune, ka unii ue ce ținu de marina austriacă de comerciu, se voru privi totudeauna de sudiți carii petrecu acolo numai vr'o cătva timpu Ș 4. În privința fiecărui din tagma năieriloru și a matroziloru austriaci se voru ținea nestrămutate dispuseciunile legali despre documântarea și ținerea în evidință a sudiției loru împărătești și a dreptului loru de a petrece în Turcia cătra timpu. Cei ce voru sosi la unu locu din Turcia, unde se află officiu consulare împerătescu și nu se voru fi ținându de marina austriacă de comerciu, voru ave a se însinua și legitima la indicatulu oficiu consulare celu multu în trei zile după sosirea loru acolo. Decumva nu va fi depusu numai viza spre călătoria mai departe, oriviciulu conculare după ce se va fi convinsu despre identitatea persoanei, va ținea documântulu de călătoriă la sine în păstrara oficiale, ear' respectivului 'i pa da o carte de petrecere, care 'i va serbi de legitimare de suditu împerătescu pentru timpulu petrecerei lui în locul $ 5. Cartea de petrecere ce Ba da celu multu ne trei lune mi ce Ba pep noi totul a trei lune. Din tăiu ce na da ne nimica, a doaua reînoire înse va fi supusă unei tacse consulari de unu fiorinu monetă convenționale pentru fiecare ecsemplariu. . privința locuinței în doaue clase: unu locu numai vr'o cătura în unu ORDINĂCIUNEA