Gazeta Transilvaniei, 1858 (Anul 21, nr. 1-76)

1858-10-22 / nr. 66

­­­­ N­D­G l­a zi­u a tăișuierii. Are 66. Gazeta si Foie­a este regulatu o data pe septemana, adeca: Mer­­curea.­­ Pretiulu loru este pe 1 anu 10 f., pe diumetate anu 5 f. m. s. inla­­intrulu Monarchiei. Octombre 858. Pentru tieri straine 7 f. pe 1 sem., si pe anulu intregu 14 f. Se pre­­numera la toate postele s. g.. cum si la toti cunoscutii nostri DD. corespondinti. Pentru serie „petit“ se ceru 5 cr. m. s. TRANSSILVANIEI. mi Pretura b) Cum că s­­ciune Monarchia Austriaca. EI Partea ofisiosa. LENE despre conplinirea oaotei. (urmare.) Capu V. Procgesura la recrutare. §. 25. politică nota pe cei ce se în contra Ba conpune concesiunei a purtătoriloru de matricule o consemnăciune de toți feciorii rapi sântu supuși la milițiă în fiecare comunitate, apoi voru vede pe față că nu sântu buni de mi­­liție mi­me cei ce sântu a ce scuti din ogiuiă. IT 4 $. 26. mni D Pretura politică va însemna între cei peharnici de nni­­țiă ne aceia de cari ce scrie în toată comunitatea că sântu hă­­băuci, schitavi or neputincioși. Cu tote acestea înse, aceasta trebue să se controbeze de cătră doi „membpri comunali carii au feciori la aceași recrutare și feciorii loru nu sântu pe față nedarnici de milițiă. jad­a. de Între cei ce sântu a ce ocuti din oficiu de milițiă (u. 14 nănă aa 21 inclusive) ce voru însemna numai aveia cari 'și popă arăta tiglulu loru de scutire înaintea preturei politice și voru documenta aceasta în modu autenticu. p. 27. Pretura politică va publica consemnățiunile în toate comu­­nitățile și va face cunoscutu ca totu omulu, care, a) va ave să facă vr'o arătare cumcă s'a lăsatu cineva afară or cumcă s'a înscrisu cineva care pu era să ce înscrie, or cineva între cei peharnici de milițiă care e harnicu or între scutitu, or în urmă cei scutiți care cugetă că e scutitu de min­iță, înaintea preturei politice prin o ins­tanță ce­e­a ce da în decurențu unui terminu care se va defige în conformitate cu mijloacele de comunicăciune. Aici se face cunoscutu cum că instanțele de scutire cari se voru da mai tărziu se voru lepăda fără de nice afară numai de casulu cându nu va fi fostu cu putință ca să ce­dee înainte de spivarea acestui terminu. $. 28. pretura politică, consemnățiunile îndreptate după arătă­­tările făcute le va trimite dinpreună cu instanțele la prefectură (delegăciune provinciale) care le va va decide asupra instanțeloru care e cerculu de conplinire or substitutulu acestui comandante. prefeptura după ce va conplini consemnățiunile, le va mai publica odată cererile în tote comunitățile și să face ce sa întreprinde numai decătu cunoscutu ca se dee. aa. dicasteriulu politicu alu țerei lelu șul­u în patruspre­­zece zile și cum că acele cereri nu au putere suspensivă. 6. 29. Sortirea sântare după ordinea claseloru de etate începându dela cea mai tinără, și un die­care clasă de etare după ordinea alfa­­betică începăndu dela o literă trasă. Totu omulu ape dreptu ka să fie de says aa sorțire. Dar­ casa de sorțire va fi mică și nu voru pute încăpe toate per­­sonele atunci părinții mi tutorii celoru ne tragu sorți voru ape întăetate. Fiecare număru trasu e neschimba veru mi remâne pn putere pănă la cea mai deaproape conplinire de oaste. . .. 30. “Dans vr'unu fecioru puppusu la milițiă ce va­ci trecutu cu vederea din contemnăciune (p. 25), op dacă vr'unu fecioru în­­scrieu ce va fi trecutu cu vederea la sortire, atunci sortirea din nou pentru fiăcare asfântare la care ea făcutu omiterea ce va întreprinde astfelu încâătu, ue sorțitoriulu să tragă capre din atșgea sorți căte au fostu aa sorțirea principale­­i din atăți numeri căți posteorțitori sunt; sortea acestui posteorțitoriu apoi se va prepune ca frântură sorțului din aceași cătime de numeri din sorțirea principale. G LNPDA.­­1 a! În lista de assântare se voru însemna mai întâiu cei ce voru fi intratu de bună voiă pănă la începerea recrutărei și cei ce se voru fi scutitu prin depunerea tapsei, apoi cei ce ce voru fi assântatu din officiu și cei ce ce voru fi prenotatu pentru atari assântări, în urmă cei ce voru fi suppuși la re­­crutare după clasele de etate și în fiecare clasă de etate după numerii de sorți. 8. 32. Recrutarea se va face în fiecare prefectură de cătră una op de cătră mai multe commissiuni mestecate, cari ce voru duce în casa de lipsă în fața locului de recrutare. §. 33. Prefeptura va chiema din fiecare cercu de recrutare pe fe­­ciorii cău­ căni de lipsă pentru conplinirea astei mi­i va cita după ordinea din lista de recrutare înaintea astei commissiuni care va examina capacitatea loru înaintea tuturoru membriloru commissiunei. Tara ar tutorulu feciorului ue ce vizitează Ba pute fi de față la vizitare. §. 34. Dacă nu se va pute înșira la sortire vr'unu fecioru care e chiematu să între pn oste, atunci deregătoria politică va lua măsurele de lipsă pentru ca acestu fecioru să ce asfânteze mai tărziu. În acestu casu se va lua în oaste în loculu lui feciorulu care e bunu și urmează numai decătu după elu în lista de accanta pe mi care apă fi fostu de altmintea supranu­­măratiă cu toate acestea înse aceetu fecioru ce va prenota pn lista de nesântare ca fecioru substituitu, apoi se va lăsa acasă pe patru luni decă va fi speranță, că feciorulu absinte se va pute assânta în restimpu de patru luni. În timpuri de bătaie or cându va fi temere că irumpa bătaiă, nu va mai fi iertatu ca acești feciori să se prenoteze ca feciori substituiți și să se lase pe acasă. §. 35. Dacă cum și osiunea de assântare nu se va pute învoi între sine, cum că vr'unu fecioru e bunu or­ba de milițiă, atunci acestu fecioru se va trimite la suprema commissiune de assântare ce­e­a se înființa în fiăcare țeară. „la aceasta commiseiune supremă ce voru trimite mi aceia feciori, cari ce voru gi luatu în oste­ni despre cari pa de- a s'a trecutu se chiema și comandantele de cu , ajutoriulu comunitățiloru scutire din oficiu prin o respectivei or denegărei Ba ad­­aceasta care să conțroneze iu comisiune comande de scutiri să e o consideră­­înainte de a­ de scutire esamina și la din U.­ di­ a ia ip -4.1 - -

Next