Gazeta Transilvaniei, 1859 (Anul 22, nr. 1-59)

1859-12-03 / nr. 55

299 acestea. Deacă totuși poatiți ca să aflați ceva și despre pofte destulu a însemna încat arăta, cum că dută opiniunea mei multora dela sosirea investiturei încace spiritele crtică politică averi. Fiindcă instituțiunea eară în știință a fopturii este multu mai uniformă, a politica nu la noi unde toate acestea au fostu pănă acumu cu totulu din contră, unde un mare număru din acei oameni ne carii astăzi pi vedem „făcăndu la politică, avuseră înstituțiune dictată numai de oarbe întămplări, ce adeverează mai multu ca ori unde abea, cumcă căte ne place, fiene ertatu a trage luarea aminte la trebile noastre finanțiale. Știți că principatele romănești ca de 10 ani încoace încă au datorii de statu, știți iarăși că de la noi între altele oa păcutu de modă a mi oamenii noștrii s5 borbească de bamuri, precum și cum că unii nu voru să se odihnească pănă cându nu popă „ferici'” ne aceestea feri cu totu felulu de tancuri naționale cântătoare, ipotecarie, mobiliare și căte alte terminate în rerie, se poate și în culie. Se pare întru adevăru cum că aceloru oameni li sau urâtu cu totulu de a mai purta în buzdunările loru, gaelbini, imperiali, luidori, nasoleonisori, douăzeceri, taleri, ruble, franci și așea mai denapte și că le armeni multu mai bine a'și împlea portofoile numai de note de ale bancului, mai vărtosu deacă acelaș ap purta firma de naționala, apoi ce le pasă loru deacă națiunea în 20-25 ani ar ajunge ca în locu de sumanu și cojocu or să îmbrate numai vestminte de hărtie de calitatea cea mai supțire. În lunile din urmă oreu oferitu ne aici vreo tei case din vele mai mari din afară ca să fondeze căte unu bancu Kapo de care cu condițiuni mai strălucite, mai folositore și promițetoare de bogății colosale de miriapole pajăriți. Este oare de trebuință ca să vă mai spunu, cum că la noi ori te otrevnu ce va arăta, ce știe numai ami face o toaletă iscusită fracu de croiala cea mai nouă, cu pantaloni, vestă, cravată și mănuși albe, cu lanțu de aur, de o jumătate de oca întinzănduși vărgeluțele unse bine cu văecu, în scurtu va și prinde o grămadă de păsăruice pestrițele și prosticele. Credeți oare Dv., că aceia carii declamă pentru fundarea de bancuri pricepu călu de puținu din știința finanțială stau din operăciunile bancuriloru de afară. Nu, ci ei alarmează lumea în favorea bancuriloru mai multu din maimuțăriă pentru că auziră și ei că pe aicea sânt bancuri, din vanitatea să treacă în otii plebei de mari finanțieri, eară alții din interesu personalu pentru Ka că și afle mici căte o chiverniseală pe lăngă asemenea institute de hazard ca orcare altu hazardu. Nu pociu se știu deacă se va mai fi aflăndu și la noi încă și o altă clasă de bancofili, oameni ruinați pn averile loru, carii ce leagănă în acea speranță mincinoasă, că de cumva s'ar intemei? și pe la noi bancuri, apoi acelea le voru număra numai simplu pe cinetita floru barbă căte 10 -20 mii galbini pn hărtie, cu care sume ar mei muta de pe unu umăru pe altulu pănă „Aa, a doza venire a unei pice, a unui bancrotu eglataptu. Celu puținu aveau ecsemple de aspea, unde unele firme steteză cu capulu ruptu ca în piața cutare să vite banuuri, eară după ce acelea veniră, dloru se grămădiră asupra loru cu o lăcomiă lupească, le stoarseră ne garanțiă de căte trei giruri, apoi ce apucară de nenumărate specule orbe și amețite, totodată începură a duce o vieață strălucită și îmbuibată Ka a răposațiloru linioară Cresu, Luculu, Apilu mi a apropa vrednici de o neagră cu venireșu ținu depă aceea pui deteră preste cepu, traseră însă după sine și pe o sulține de alți nevinovați însă mai prosticei și de cătu urzitorii răului, după care apoi apuse pomenirea loru cu sgomotu, eară în urma loru rămase vaietu, țipetu, doliu, amărăciunea, bajocură, rușine, osăndă, înterătură vecinică și nenorocirea familiiloru pănă la a treia semință. Au nu văzurămu noi ue au căștigatu turcii cu întroducerea monetei de hărtiă în finanțele loru? Au nu nea fostu înaintea ochiloru ticăloșia urmată la Iași cu sterpitura de bancu din anii șai de curându trecuți? Au puteamu noi rămănea surzi și orbii la toate neauzitele fatalități și perplecsități la care veniră încă și alte staturi mari și tari prin prea întinsa speculă ce Ca lăsatu bancurile din acele țeri! Țerile și cetățile cele strălucite și bogate ale Asiei mici, ale Greciei și ale Africei sau sărăcitu mi ruinatu mai vărtosu numai prin bancurile schimbătoriile întroduse pe la ei prin familiile clasei călărețiîn scriptură ce numește loru Romei anteci, a acelei clase ue a vameșiloru seu publicaniloru. Nu că amu oi dușmani pe condiționați și absoluți al oricăroru feluri de bancuri, convicțiunea nostră individuală însă este, cum că Principatele romănești pentru totu restulu secolului alu 19-lea nu trebue că aibă nicidecum altu felu de bancu, decătu numai ipotecariu, adică unu bancu carele să împrumuteze moșii zăcătore cu o dobăndă multu de 50%,, seudecă vrei ca în cursu de cățiva ani prin dobăndă să ți se amopriceze mi căpitanulu împrumutatu, să plătești căte 6 c6ă mi 70%. — Într'aceea pentru ca să poți ave bancu de ipotecă, se cere neapăratu ka mai înteiupera să'și facă unu catastru foarte acuratu, adică să se măsure totu pămăntulugerei mi toate moșiile deosebitu, îndată apoi să se deschiză protocoale de moșii, în care să se întabuleze orice datoriă pasivă ar zăcea pe acelea. Atunci numai banculu va ști pe ce are să dea împrușutu, eară tu cei ști nu ve ai să iai. Însămi în asemenea casa este forte de doritu, ca acei căpitaliști carii voru funda bancului5 fie toți seu mai toți pămănteni, pentru ca adică deacă unii pronpierapi de moșii seu nenorociți seau altfelu prădători ar fi siliți să lase moșiile în proprietatea bancului, aceleaș să ajungă pe cătu se poate totu numai la măni de pămănteni. Operăciunile finanțiale srau în zilele noastre în acelu raportu cătră prosperitatea milhiaru cătră sconstința națională în care stau funcțiunile organismului omenescu cătră ale spiritului. Aceia carii s'au ocupatu cu știința economiei naționale o știu aceasta s pre bine. Vi au oameni cum sunt „finanțierii” noștrii teoriile lungi nu prindu locu; ei sunt oamenii momentului ca și politicaștrii noștrii, „puțini și bine, ca epicureii greci și romani; de aci încolo închiză alții ușa după dânșii. Piațele noastre comerciale ce deșteptă anevoie din Iloviturele anului care treze. Creditulu ne casele din Viena, Lipsia Vl. a. ni sau fostu curmatu, încă totu nu au să ce re'ntoarcă. Împregiurare cu totulu străină! După foculu celu mare din zioa de Paști dela 1847 carele au ruinatu atătea case neguțetorești, abia au fostu una seu două care ci nu'și fie împlinitu plățile pe din afară cu totă omenia, pentru care plațele de afară oareșcum spre răsplată au și creditatu din nou pe toți amicii loru de caraveră. În anulu 1859 cu totulu din contră, creditulu s'a tăiatu la cei mai mulți, la buni ca și la răi. vieții Domnului în Iașii, din Germania, umilitoru care acesta din urmă stă wi cu pe Dunăre însă voru era preșcum sub epitropia Prusiei nu numai asupra pregătiriloru din contră exe ce temu unu atentatu asupra scăpă cu periclitarea unuia dintre omenii săi. Totu acestu jurnalu mai scrie în numerulu din 14. Decembre, că despre acelu atentară cerculează cele mai peotrițate știri. Noi nu puturămu afla pănă acum nici o urmă despre adevărulu acestei știri, de acea o și numărămu numai între scornituri. - GERMANIA, Lipeia, 8. Decembreciderea unui congresu europeanu iirepe o6 zi luminată a tinde măna spre vechea coronă altele poporăle germane loru de josu. - Știrile despre desmultu ne partea cea publicului nemțescu, ba tocma și pe unele guberne din cause cu totulu cuviose. E cre adik întrebăciunea, deacă sfaturile cele mici a le Germaniei, suverane de altmintrelea - voru fi represântate sau nu prin diplomația congresulu europeanu. Pănă acuma ce crede cum că acele staturi de mi coprindu cu totul unpeore douăzeci milioane suflete, pentru mulți germani este implomați dela mai multe staturi germane cu ocopu de Între aivecrea că dânsele ceea ce ue prea supărătoru mi totuodată cu atătu mai vârtosu căndu vădu, cumcă de altă parte la acelaș congresu voru avea represântanții loru staturi resarise multu mai mici, precum elgiului, Olandei și altele de rangulu aceloraș. Între aceatea tocma în zilele din urmă se află adunați la cetatea virțburgudinii viitare a Germaniei întregi cătră Austria unu felu de bine dela mi cu ele proletariatulu ce îmmulțește în unele țeri ale Germaniei într'unu modu spăimăntătoru, în cătu tote emigrăciunile spre America, Australia nu potu ușora sortea locuitori din Londonu trăiiseră combatu agătu ii suințele partitei Gotane, care prea o singură Germaniă suptu egemonia prusiei, cătu și cele dualistice, care o desbină pn doă ui i prolitica noastră, înămvele țeri cumcă nemărginita chiar'lă oamenii pu ar burgăriă, sau fi toți unde mai domolitu; ateasta însă sa întămplă nici chiaru în este neasemănatu mai străbătutu unu felu acele înaintată, celu puținu de prieri, țeri și popoară, unde în clasele iu capete Bă a opipiunitoru a încetatu și că Așea teva nu apicrokparide se unde cultura așea numita educăciune și o atătea pă c. o adresă 27.” respăndi o faimă despre eară cătră de care aceasta pu voru ei pn josu Emigranții libertați nicidecum represântate, din nou pu prepusu mape, pu alu Papii, totu suntu Germania, pn care a plecate de la 1675 privința seu democrații încă mi de mai sărăcia, ticăloșia ci mi a Austriei, alu Elvueției, și a consulta la congresu, ci și asupra puse ducătră presia, că ar R. . a aștepta nici viitorulu congresu europeanu, ba tocma a împăratului Germaniei. A rău.