Gazeta Transilvaniei, 1859 (Anul 22, nr. 1-59)
1859-09-17 / nr. 43
ancă. AZ. Jiuiletii, Gazeta si Boarea este regulata o data pe sertemana, adesa: Megcurea. Pretiulu loru este pe 1 anu 10 f., pe diumetate anu 5 f. austr. inlaintrulu Monarchiei. 1559. Pentru tieri straine 7 f. 35 cr. pe 1 sem. si 14 f. 70 cr. pe 1 an. Se prenumera la tote postele s. g., cum si la toti cunoscutii nostri DD. corespondinti. Pentru serie „petit“ se ceru 8 cr. val. austr. | Ș Monagenia Austriaca. Partea ofisioasa. NATENTA împărătească din 1. Septembre 1859, despre constituciunea internă și trebile de școală și învățământu și despre relăciunea cătră statu a bisericei evangelice de amăndoue confesiunile în remnele Ungaria, Croația și Schiavonia, apoi în Voivodatulu serbicu cu Banatulu timișianu și în confiniulu militare. NOI FRANCISCU IOSEFU I. etc. (Pitulus medimu.) nutu în remnulu optomore în anulu 1791, au fostu de atunci încace Auecre apoieme de legi ce perepecuă la represântanța și administrăciunea bisericescă în trădăciunea Tpenrars a comunitățiloru napoxiazi, a seniorateloru, a superintendențeloru An sapte și a totalitatei tuturoru superintendențeloru amănduoru învățământu și a uneia op a celeilalte confesin a deloru ce sunt ace pentru legislăciunea bisericescă, mai încolo la în urmă la stătorirea cuustului matrimoniale și a procesurei în cause ce obserba de cătră județele matrimoniali bisericești. După ce ministrulu nostru de cultu învățământu a sustusu unu proieptu de legi în privința deciderei nimirolo pă apeleitre oinodali pre represântanța și adminietrăciunea vieericești mi ne afecră proieptu aa comunicatu conventeloru distriptuali de amăndoue concesiunile ca să'și dee opiniunea loru, ni s'au propusu aoă respectivele dechiărăciuni ale tuturoru euperintedențeloru dechiărăciuni și esibile mai tărzie ale bisericei evangelice confesiunile din Ungaria și Voivodatulu serbicu cu Banatulu timișianu. Noi amu luatu în considerățiune matură nponsnepize ce cutu în privința acesta confesiunile din Ungaria, Croația, Schiavonia, Voivodatulu serbicululu timișianu mi din confiniulu militare, să în folosulu unei constituciuni mine papi valide mici ce iei ulteriore prin sinode convocate pe caea 24 apoi traptărei trebiloru de școală și de învățământu a le L modă - npinainieze după care voimu noi a susține dreptulu nostru trimai peetu de căn pabikape, după ce amu ascultatu pe ministrii și pe consiliulu nostru L. amu aflatu a ordina următorele spre deciderea vumiteloru operate sinodali in esecutarea $ 4 alu apr. de legi HHUI din anulu 1791. a) Conferința generale, b) Sinodulu. $ III. Membrii acestoru adunări aderse după spera, și deregătorii de regimente visericești la tote votările au să urmeze convingerei loru și nu sunt legați de instruiciunile celoru le iau trimisu. 8 IV. Dreptulu nostru de supravighiare principescă, afară de casurile reserbate aprobărei noastre, ce va deregătoriele riulu nostru de cultu și învățământu se va forma cpre va consiste din coreligionarii amănduoru confesiuniloru. 3. Potestatea judecătorească bisericiescă ce sa ecepuiza: 1. Prin consistoriulu seniorale. 2. Prin superintendențiale, celeilalte confesiuni, în urmă 4 În instanța din urmă prin supremulu județu evangelicu visericescu despre a cărui organisare ne reserbămu dreptulu de a emite dispuseciunile de lipsă după ce vomu asculta superintendențele. s VI. Îndată ce vor i eși în viață aceste deregătorii judecătorești bisericești, potestatea judecătorescă matrimoniale a județeloru noastre principești din Ungaria, Croația, Schiavonia, tulu timișianu confesiunile, după publicarea emitere ne reserbămu dreptulu, ce va desființa mi ce Ba ecepuiia: a) În instanța dinteiu de cătră consistoriulu ceniopale, 5) titlu matrimoniale al confesiuniie, remănu în putere respectivele legi de pănă acum, și județele matrimoniali enumărate mn aa decieiunile loru voru oi legate de diepuseciunile legiloru de pănă acum atătu teriale (patenta din 29. NIbre 1852b. i. N. 246) cătu și după permisiun în privința procesurei. Estepciunile de lipsă în privința din urmă ce voru regula spețialminte avăndu în vedere calitatea acestoru județe. Deciderea asupra efecteloru civili ale căsătorii va compete ce dispuseciuni să se iee pentru funcțiunile (Va urma.) deregătorieloru judecătorești bicericești pn folosulu fonduriloru bieericești, e reserbatu aprobărei noastre împărătești. $ IX. deregătorieloru judecătorești bisericești. Despre causele pure civili ale preoțiloru, precum sunt contraptele, detoriele, ereditățile, decide județulu civile. Proiectele de legi bisericești așternute nostru predecesorui prefericitului împăratu Leopoldu dee o normă tare și să se stătorescă, mm celei de confesiunea augsburgică cătuimi doue sinodele bisericei evangelice Ungaria daciuni: a) din comunități napoxiani, toru pertraptări, simi, tivarea cu cale nostru apoi la organisăciunea a) Presbiteriulu. b) Conventulu locale. ducerea trebiloru de se înparte după datina §1. b) în e) în II. 1 Represântanța și voindu mi de de în Pesta și Buda lo Septembre și mai mulg un traverse matrimonialice a celei de confesiunea lovietică, amăndoue administrarea pănă acumu în ce spre etc. aprobare ilustrului P, de cătră amănde confesiunile ce s'au țini s'au săamăndoue cu Banaîntărziare bisericei osientală evangelice - organisățiunea și coca biserica evangelică pună de pretură (seniorate, Tractus) și superintendențiali (superintendențe). Organele regimului bisericescu sunt: Pentru comunitatea parohiale, cătu fără și să se auttorre atătu de „umdeou: următoarele alte atătu trei se a gra ț) » . bisericescu evangelicus VII. a rpeia mi din urmă viitoriu județeloru civili. VIII. 2 Pentru comunitatea de pretură: mi confiniulu militare despre a) Consistoriulu seniorale, b) Conventulu seniorale. 3. Pentru comunitatea superintendențiale: a) Consistoriulu superintendențiale, b) Conventulu 4. Pentru lalte confesiuni, superintendențeloru 3. În rorazitarea loru casuri de a doua activitate speciali conferința generale a tuturoru Preoții sunt supuși > esercita determinate în trebile dispuseciuniioru Malu acestei patente. Dreptulu de a determina ue prin deontapee a uneia or a celeiJa minieteumu despărțământu, prin respectiva serbiru cu Banalegi despre drepde cătră regulată prin lege, superintendențeloru a lege, Voivodatulu dieciplinari Pănă căndu ce voru etători prin einode sunt a ce uneia or a lua și după evangelicii de amăndouă privința dreptului matrecătore despre cătră supremulu a căroru A superintendențiale, evangeliciloru de amăndoue județu și pe