Gazeta Transilvaniei, 1860 (Anul 23, nr. 1-62)
1860-11-08 / nr. 50
2407 19. 22. curții. Oviciile ama numite cardinale din Transilvania să se împartă după naționalități, atătu la la tesaurariatu, căzuți la înalta curte apelativă. 20. Romănii în senatulu imperialu se fiă representați în proporțiunea numerului lore. 21. Autonomia bisericescă a romăniloru de ambele confesiuni care să află cutrierată din temelii mi aprope de agoniă, ce nu mai fiă împedecată Maiestatea Sa c. pa partea mai mare sub nici unu felu de pretestu în desvoltămăntulu ei. r. apostolică se fiă rugată a doua din fiscalități căte unu domenu aa fiecare diecesă romănă, care a'și putea trage unu venitu asigurătoru de spesele cele neapărate ale seminariiloru și școleloru centrale diecesane. 23. Tribunalele urbariale, de cătră care poporulu asupritu se supună la cea mai strânsă controlă. 24. Pentru ca națiunea romănă să cia'și potea respira și la care mai lămuritu voințele și dorințele eale, cere deschiderea cătu mai curăndu a unui congresu naționalu generalu, flote unulu. 05 meargă deputați totu dela căte una Pentru loculu ținerii de congresu romănii ființarea constituante națiunea comună mai cere, ca ori unde dânsa se află formăndu politică, să formeze jurații comunei, cară pe airea representanții bisericești căte siune consultătoare asupra trebiloru patriei și ale națiunii. 26. Cu privire la năpăstuirile de care un locuitori ne pămăntuiu regescu, a pretinde ridicarea loru întru dela 1842 așternută de suferitu romăși își păstrează dreptulu de înțelesulu rugăminții dietale cei doi episcopi. Brașovu, 20. Noembre. (Conferințe naționale săsești.) Aceleaș se ținură în săptămăna trecută aici la Brașovu. Dn. Carolu Mangher conchiemase din toată săsimea unu număru însemnătoru de bărbați naționali și înțelepți. Începătura conferințeloru a fostu împreunate și aci cu mari greutăți. În cele din urmă resultatele aceloraș se potu reduce la următoarele ponturi: 1. Reîntoarcerea la starea dinainte de an. 1848 cu oareșcare schimbări întru înțelesulu diplomei împărătești din 20. Octobre. 2. Restaurarea tuturoru drepturiloru municipale cu comitele și cu universitatea politico-națională în frunte; numai de fostulu comite nu voia să auză nimini. 3.. Statornica rămănere ne terenulu dreptului istoricu pn totu decursulu nouăi reorganisăciuni, cu adaosu, că acum și alte naționalități sunt a ce respecta (însă cum nu ca spusu). 4. Subșternere de pegtițiuni prin comunități și prin consistoriulu diecesanu. 5. Corințelegere ne cale privată cu celelalte națiuni. Despre uniunea cu Ungaria ca escala mari dienăre, căci majoritatea semăna a fi aplecată de a priimi uniunea pe lăngă condițiuni dure, nu însămi fusiunea că contopirea totală, iarăș nu vrea să auză nimicu de uniune. Ce ținu celelalte naționalități de suptu coroana Ungariei, vomu vede mai pe largu; acum amintimă numai atăta, că dună cuprinsulu jurnal. „Coulăma” ardelenii ce ținu tare mi numai de jurămăntulu, ce l'au pusu pentru uniunea cu Ungaria și constituțiunea dela 1848, de unde vreu a continua mai încolo; - cei din Ungaria asemenea, luăndu afară aristocratia seu conservatiștii, carii apărea ar reconstitui toate - cu puține modificăciuni - după constituțiunea înainte de 1847--48. Cele trei națiuni din Ardealu ce vădu a fiotărâte a nu face nice o concesiune din prerogativele arrive (?!) după cum o zice wi unu corespondentu din Brașovu în „De. Zeit.”, care culese știri și de pe strade. Însă după cuprinsulu diplomei împărătești și alu scrisorei de mănă din 20. Oct. ze va căra a căuta pentru viitoriu ne coardă de egalitate, după cum se putu mulțumi și națiunile și confesiunile. Croații și schiavenii vreau să-și asecureze ecsistența și propășirea sa pațională numai printr'unufeliu de confederăciune cu Ungaria, ba se aude, că ei pentru sigurarea în viitoriu ar vrea să fiă suptu căncelbria de curte pentru Ardealu și nu suptu ceea a Ungariei. În 26, ce voru aduna 55 de bărbați aa conferența banală pentru statuirea modului de alegere antiegă. Parola loru e naționalitate și constituțiune federală. Sărbii pretindu unu teritoriu deosebitu și congresu naționalu, vreau să aibă ecsistență politică națională ca garanție pentru salvarea naționalității sale, și romănii din Bănatu încă au voru a suprematisați și amenințați în ecsistența loru politică națională. În toată îngămplarea, unu căpitanu în fruntea unui căpitanatu, ce se cuprindă pe toți romănii bănățeni, e nespumnabila dorință a romăniloru de acolo. Vorba e, că tote limbele și caută garanția ecsistenții mi a pe suprematisărei eventuale, căce supremația n'are termini mi margini pn lecsiconulu ponoarătoru. Pomsnii din Ungaria își aducu aminte, că ei au fostu mai de multe ori întrupați cu Ardealulu și frații loru; și stăndu ungurii pentru uniune, nice ei nu voru remăne ne dăndu măna cu frații loru pentru a'și garanta ecsistința loru națională. Altfeliu ceru comiții (Făisrdăgi) de neamulu său garantați și romănii arondați suptu ei. Ce aude însă, că o ar spera dela voiea căncelariului bar. de Bai, na macaru comitatulu Craona și Chioarulu - să co încorporeze cu Ungaria, ca cu aceasta să se clăbescă majoritatea romănă din Ardealu, nesuccedăndu cumsa uniunea. - Ce Ba ei nu știmu, însă oficialu ce știe că Esc. S. gr. Mic. Franțiscu Chemeni și gr. Telechi fură chiămați de cancelariulu Ungariei la consfătuiri. Ardealulu s'a supusu ministeriului etatului, pănă căndu să va denumi cancelariulu de curte pentru elu. Ce pare, că denumirea acestă înzălue ceva greutăți. Unu jurg. germanu reflectase, că acum Cup pute denumi de cancelariu unu romănu, însă ei n'lu bărbați pentru unu postula avecia! Noi însă suntemu de convingere, că avemu mi dreptu mi bărbați, carii ap pute probede postulu acela ca orșicine altulu. Esci Sa, fost. D. cancelariu bar. Nopcea, deș bătrănu, cu ajutoriu harnicu ar ști mai bine reorgapiea, ca orce altu magnatu. Apoi multu activulu nostru bărbatu și consiliariu ministerialu Vasilie de Poppa pe calități, pradă, istețime, activitate și știință de limbele patrie tote trele așa, încătu nici unu magnatu altulu nu concentreză pn sine atătea însușiri, ce ce ceru neapăratu pentru unu cancelariu ardelenu. Din trei oficii cardinale, de cancelariu de curte, de guberniu și presidiulu staturiloru, unulu cere dreptatea și cu ea romănulu, ca să fie suptu unu romănu. — Cronica straina Italia remăne suptu arme și după ce Bu că de Gaeta, apemn 11. Ni se începu a ce espumna. - Garibaldi, după o depeșă din 12. dela Parisu, ce denumi de generalu ali armatei regești, npemediare Neapole putatea în 7. Năre ks primire entusiastică, mi primi auctorului prin votulu universalu, mai absolutu. Și Umbria și Marcele papale - Parlamentulu au votatu aduna pentru aneesiune, pe la 15. Ianuariu, căce alegerile s'au mi pusu în lucrare. „Magyar Săită” după „Romanulu” ls Coșut, Clapca, Purechi s'au întrunitu într'unu gubernu mariapă, ii emigranții supreciiși la programa loru s'au supusului recunoscăndulu, aceea, că Coșut ar fi trămisu proclame piemontese. Se aude și pn care și pecepas conduita de gubernalu Ungariei; eară despre Tiunu să scrie, că face plane cu Garibaldi în Caprera. - - În 12. Negreau atacatu neapolitanii la Gaeta liniele însă fură rebătuți și 1500 din ei căzură prinși, care voru suferi o mare înțelepciune prin sacrificiele aduse pentru susținerea păcei generale. Pentru ce temerile acestea, nencrederea au interese comune. Ele voru ave și Anglia din pace, prea a consolida pacea cu Amaia. L. Ion Băselu zice: susține totudeauna rătore decătu pn momentulu de față. (Ussoitland) L. Palmerston vorbi totu în sensulu acestu de susu. Împerăteasa Eugenia din Franța merge incognito la Scoția descopere voința loru în scurtu 25. Pănă dietei gubernii, aa cancelaria a țărei șia perdutuse toată încrederea, până în plin jurnalele naționale. aa deschiderea congresului militaru au mai stare de șiie sau comide știință să' și pănă la înșiși sin partea FRANȚA. comitetului de onorariu, asemenea de suveranu dată italianu să emigranți va și scrie faima din Neapole, eară piemontezii mai ocupară pusăciuni Reacțiunea serioase, zice: „Gubernele Europei au doveditu încă începe M. BRITANIE. Maiorului ținu Dn. de Pereini solulu ka daune din principiulu libertății, Anglia apăsate, familiarisatu multu pentru italieni este unu nale, în frontu Italia!” Prospectele de pace Acestu evenimentu să explică acum, să fii mai aproape de fortu. - prin provințe, Parlamentulu ideea resboiu. venețianu Regele Victoru Emanuelu însă Franței acesta? Ba aa moșia ducesei de Amilton. - fără Franța fu alesu întră asemenea folose resultate Londona. 9. Năre. În banchetulu Lordu Ba susține simpatia pentru popoarăte fostu mai favouvardia împerătească, căpdu veni Împeratului facă reviiu, îlu salută ns: „Să trăiescă că oranțozii s'au romanismului, mi că simpatia loru gagiu alu pișuiminteloru loru conaționici odată n'au o cuvântare Împeratulu de în f -7