Gazeta Transilvaniei, 1860 (Anul 23, nr. 1-62)
1860-12-03 / nr. 56
233 ogiii sâmburele și rădăcina răului, a urei mi a cepvituții, adevăru că acea cură apoi ceva cam esotraordinară, însă foarte sigură și măntuitoare. - Brașovu, în 9. Decembre 1860. Cei 42 concetățeni carii au subscrieu programa din: Brașovul- Brasiovu, 14. Decembre. Alalta eri, in adonantia magistratului si comunitatii centumvirale depuse juramentulu celu vechiu alu constitutiunei sasesti nou alesulu si dela loculu inaltu intaritulu oratoru D. Franz Greissing, fiindu salutatu de satga magistratu cu o cuventar:, la care respunse D.oratorulu cu multu tactu, agatandusi bucuria, ca sasii carasi isi recastigara institutiunile avute de 700 ani, dupa diploma imregateassa, care sa se silasca a le reinfiintia cu moderatiune. — Faima apoi dice, ca bar. de Salmen va reintră in postulu seu de gratu alu natiunei sasesci; precum si ca de consiliari la sanselaria de curte sari denumita DD. Angialu, Banfi, Roth si Cosma din Zaganda, ceea ce inca nu se scie oficialminte. Liboga in Vanaia. Orasiulu nostru avea odata unu nume forte mindru, pentru romanismulu ce se desvoltase in sinalu lui. De era veru o causa de dreptu, sea de victia pentru nationalitatea romana, romanii "si uitia puterile materiale si morale, si lucra pentru toate la ce avea dreptu, ce era bunu si frumosu. Si de nu facura ei minuni in Lipova, mi-au lasatu macaru suveniri de nationalitate. Unde e unu Giurgiu, si Stoica?! si altii, — de ai mai trai! — Acuma candu avemu libertate sa graimu si sa lasemp pentru nationalitate; sande avemu egalitate ca se ne esesprama drepturile nóstre, ce ai si a data Comoediea si Imperatulu; sanda toate poporele din imperiu se destepta si apera ce e alu seu, noi facemu, nu pentru ca amin vretori se tasemu, ei pentru ca nu vremu toti ne vorbimu si se facemu ce se cuvine, ce e iertatu si ce putemu. Asta, slovetimu despre alte nimicuri, eaga uu despre aceea, p. e. cum se avemu mai bine grije de cultura tinerimii romane; — cum se introducemu limba romana la comunitate, deorece suntem aprópe de 5000 de romani, si ceialalti sunt pe jumetate scu baremu sa se lucre si in limba noastra; - cum se cetimu cu totii — dela carii se sege diagnatele romane ca se scimu ce facu poporele in ticra, si ce facu romanii; -- cum se facemu din candu în candu, fata ratema, si poi ea “altii buni cate o colecta, p. e. pentru fandala Gazetei, museulu din Blasiu, monumentulu lui Maghianțete, caci tote sunt pentru binele publicu romanu, si pentru propasirea si marirea lui?! Ci noi (sa ne marturisimu resatele, dara ni se voru ierta) - dagmima pe causa nationala, apui deca ne trezimu, ne mai sfadima pentru simratiele si antipatiele catra alte rovoate, ma (fau spusu numai la urechia popei) unii ne saradama si de interesulu pationali, abdicemu de viitoriulu nostru mai bunu, si de si avemu între noi, pe unii carii se sciu afla mai bine in timpulu de adi, nu-i bagamu în soma, caci totu insulu ne facemu cu capulu mare (dag durere casu si gole), si diplomati cu deosebite politici, atanei canducare din care se incarca eu noi. Atata numai ne mangaie, ca mai sapo assemna si în alte parti — prepadit. — Sunt intre noi, si cu inima romana, si facu ce potu, dar ce ar trebui nu potu fara altii, si acesta e toata durerea. - Insa lasa ca toate vinu la mesura, si innaintea tribunalului nationala voru îi intrebati, pentru ce mai rgofaneaza numele de romanu ?? „No, iesa noutatea din Lipova, ca se nu remana cumva ora,siulu asesta vestitu afara din jurnalistica, — ca ar [i paguba pentru stalistica. — Unii, UNGARIA, 10. Decembre. Unu telegramu a a renumitului barbatu asi „Wanderer”” dimiciunea, șezindu la o Viene că acesta va împușca pe pn păntecele țăranului de vr'o căteva mi ca ce judecată resiguarea anunță, că adunarea comitatensă se deschisă la 10 oare. tatulu era foarte bine represântatu și foarte fatalu ce întâmplă în Safinun Ungaria de cătră Moravia. Unu nobilu maghiaru cu unu plugariu maghiaru începură drepturile luate a vorbi despre politică. Nobilulu zise, că acum earăși vine timpulu, ca aristocrația să'și recapete cu sila. Plugariulu zice, nu va mai fi ca înainte de 1848, atunci nemeșulu turbatu strigă, trebue se vină earăși tote acolo, ca căndu pe din afară ordinea nu ne basea masă ei Unu an. 1848. casu unu căne ca acesta punde de cătu ce depună ar decula unu cuțitu ori! Vomu păndi la pedepea milu păpă va avea. Viena. De atatea se turbură. Comitetului fr. dile Comigatuiu era vechiu își dede pe toți nemeșii cu furca. min. gr. Goluchovski, și denumirea de ministru Comicu toată masa de poporu constituita de țăranu să nu aibă mai multu de a resțăranului respinse, atunci Nemeșulu furiosu nemeșului, imblatescu Lazetele milită D. de Schmerling, care inca abia s'a facutu. Causa intardierei aru fi fosta, ca Senmerling pretinde publicarea statuteloru renumitului federalistu gr. Stadion, egalitatea confesionala, despartirea adminiatratiuiei de justitie, juri, si alta lege de presa dupa spiritulu modernu. Cronica straina. ITALIA. Regele Victoru Emanuelu fu primitu în Sicilia cu foarte mare căldură, și amăzăndu acolo guberniulu la 7. se rentorse în Neapole. Armata ce se află la 300,000 se împarte pn cea de cudu suptu comanda lui dela Rocca, cu cortelu în Neapole și ceea de nordu cu cortelulu în Milano supt Cialdini, cară reserve suptu Lamarmoras, care totu organisează la regimente noave. Parlamntulu unitei Italie ce va deschide în Ianuariu și după votulu lui se va prochlama S. Emanuele de rege alu Italiei, avăndu ase cutare, că Franța și Anglia îndatălu voru recunoaște și 'wi voru acredita solii loru la noua Italie. La Gaeta ce așteaptă o escadră,e pornește din Genua și care va bloca Gaeta de cătră mare. Nește tulburări reacționare ci și coatea le respinse gvardia; eară causa Romei stă încă în ajunulu învoieleloru de a se deshăuna Papa în bani. Dela Genua se scrie în Parisu, că planulu e gata ca o societate regulată de corăbii să țină comunicațiunea neptreruptă între Genua și Galați, poate deputațiunea din Principate, care mearse pe Neapole opre a saluga ne Victoru Emanuelu au dară ocasiune jurnaleloru germane, a lăți ideea, că Italia s'ar fi înțelesu cu Prințulu în cauza unui statu inființindu la Dunăre suptu coroana lui. Aceata ce vorbi mai eri, că e intențiunea aui Napoleonu, însă durere, că asemenea iscodiri germane în urmă totu ei le acață de gătulu romănului, că elu ar vrea numai Daco-Romania, cum o făcu acum „Wanderer”", pentru ca ei pe poată celu puținu suptu steamă de prepusu, a se pregăti apăsare cu reeșirea loru la supremație. Fapte, nu vorbele sunt deajunsu la asemeni prepuțuri răutăcioase. FRANȚA. Parisu. nn 24. Noembre făcu Împer. Napoleonu S. o schimbare în politica interioară, care ocupă acum toată presa europeană și diplomația. Elu dede senatului mi cămăriloru dreptu de a vota asupra adresei la cuvântulu de tronu, care se va discuta în presența comisariloru gubernului, ce voru da desluciri asupra politicei interne și esterne. Regulamentulu legielațiunei e'a e strămutatu mi corpului legislativu i s'a dară dreptu a propune schimbări în legi. Miniștrii fără portooliu cu președinții și membrii consiliului de etatu voru apera propunerile de legi. Ministeriulu casei împerătești s'a întrunitu cu atributele marelui mareșalu alu palatului. Ministeriulu din Algeria și colonii s'a redicatu și negoțele colonieloru s'au unitu bu șinieteriulu de marină. Swafpelepr-LD apbat ce denumi de minietru marinei, admiralu Hamelinu de mare cancelariu alu legiunei de onoare, Duca de Malacciu de gubernatoru generalu în Algeria. Dela ministeriulu de culturi instrucțiune sau luatu ramurile ce nu taie nemijlocitu în învățământu și s'au supusu ministeriului de statu. C. Valevschi a reintratu în activitate, Persini, fostulu solu în Anglia s'a denumitu de ministru de interne, Fogsa de La Cogaiete de min. de finanțe, Bibault și Masne de miniștri fără portooliu. Toată Franța se'm bucură, că Împeratulu a făcutu acestă concesiune constituțională de cine și din convingerea de dorințele poporului. Ce poate, că lucruri mari voru veni în politică și Napoleonu vrea ca națiunea franceză ce iea parte din decretări politice externe. S'a și datu mandatu contreadmiralului Labrus, ca să se pună flota frăncescă în stare, ca în Martie se pornească cerăndu împregiurările. Unu împrumutu de 700 milioane stă în peto, ca și celu sardinezu de 150 mil. Pentru presă s'a denumitu o comisiune, ka 05 cerceteze cum s'aru împăca libertatea ei, semănăndu neatacată numai dinastia. Persini și emite în Monitoriu o cerculare asupra legei de presă, în care declară, că decă partitele și scriitorii respectăndu voința poporului Franței, a înțelegu libertatea presei în sensulu acesta, atunci apr. cu admonițiunile Baremăre literă moartă. „Presa poate discuta abuzurile și lucrările administrațiunei și a descoperi nedreptățirile”, numai în contra dinastiei și a statului să nu CE facă atace. DIN PRINCIPATELE UNITE pătrunse știrea, că adunarea de nou a camereloru ce va deschide pn 29. Dev. M. Ca Domnitoriulu Principateloru romăne coci în 19. din Iașiuji Duminecă primi înfățoșarea funcționariloru și altoru notabilități și comercianți, cu care ocasiune le vorbi între altele și aceastea: „Domniloru, vă văzu cu plăcere, vă recomanda să vă liniștiți despre nenorocitele întâmplări de la Craiova și Ploiești,