Gazeta Transilvaniei, 1860 (Anul 23, nr. 1-62)

1860-01-26 / nr. 4

at .­­a Li 34 s­i­i Pui­­ A 26. Ianuarie 1860. -„Uoa Za Mariulouș, Gazeta si Ed­e'a este regulata o data pe septemana, adeca: Mar­­ita. — Poetiulu loru este pe 1 anu 10 f., pe diumetate anu 5 f. austr. inla­­intrulu Monarechiei. Pentru tieri straine 71. 35 eg. re 1 sem. si 14f.70 cr. pe 1 an. Se pre­­npunega la tote postele e. r., spun si la toti cunoscutii nostri DD. corespondinti. Pentru serie „petit se ceru 8 er. val. aputg. GALM.CMMDMLI. _ Monageni­a Austriaca. Naseudu, in 23. Decembre 1859. (Capela din Nr. trec.) In se dele se marturisimu ca cu punerea unei petre la capulu lui Maghiana, meriteloru densului inca nu se face destulu. O pe­­tra frumósa cu ajutoriulu lui Dumnedieu si bunavointia amiciloru se va redica, inse ceea ce o dorimu ar fi, ca pe langa redicarea mo­­numentului se se infiintieze o fundatiune „Maghiana” din care se re­­sulte alte folose. Aici parerea barbatiloru e de doue feliuri: din so­­listele stinse pentru eternarea lui Magician, ori se se fandeze o bibli­­oteca pe sema secleloru din Naseuda in care inainte de tote se fa representata literatura romana apoi si gerinana scl., ori sese dee eaga ajutoriu banescu candidatiloru de pedagogia saraci, cu talente bune, ce toiescu a se sacrifica pentru invet­area tineretului, adesa carii voru a fi invetiatori. Ambe scopurile sunt bune si nobile. O biblio­­teca nu lipsesce in dina de astadi nici la o esota de Domne ajuta, si scolele Nasendului inainte de a. 1848 avusera biblioteca sa, carea au crescutu forte tare cu frumoasa colectiune de carti, ce le au testatu fericitulu Marianu sc6lei normale de aici. Ci asta au arsu in a. 1849 cu institutu cu totu, si acum numai esista, prin urmare a ingriji pen­­tru reactivarea ei e forte de lipsa *). Ca se l­a o fundatiune de unde se se roata da eara ajutoriu tenteriloru buni si miseri, carii segreteza ssola preparandiale centrala de aici, inca ar fi forte bine. Ambe ace­­ste intentiuni roto remana numai pre desiderii, desa nu se va contri­­bui mai multu decatu va trebui spre redicarea monumentului. — Mai incolo dice Dn. corespondente: „Se e mai multu, chiaru si unele esale intemeiete prin stagnintia lui cea de feru sunt mare parte parasite, si mai multu decatu asta.“ vinetoiuesa Du. corespondinte A. S. a ne spune care scoli inte meiete de Marianu sunt mare parte parasite? Noi care ne aflamu aici si carii amu visitatu ssolele, nu scimu se fie parasita vreo ssoala din desfiintiatulu regimentu. Adeveru este, ca unele scoli poporale nu sunt asta indesuite de prunci, ca sub Marianu su pene candu au statu institutulu militariu, dara parasite nu sunt. Adegega este si a­­cea, ca nu sunt in Pogea loru dinainte; inse asta vina nu o porta re­­spectivii mai mari scolastiei, nici se face asta din invidia succesoriloru lui Mariahu, pe cum alerteaze Dn­ corespondinte aducandu fapta si Adrianu: „ca acesta pismuindu gloriei lui Traianu au lasati se se strice podulu celu facuse acesta peste Dunere **). Risma ce ar fi avutuo succesorii lui Marianu n'aga si pututu strica sicieloga, ca fiindu aceste autoritate de inalta la gubernu nu era in puterea directiunei scolastice ***­ a parasi vreo sscoala, ce pene ce a statu militaria era controlata de comanda regimentului; dupa desfiinttare grijea inaltului gubernu sau insetatu, ca vedemu ca comunile sunt silite a funda scoli petutindenea. — O gresiala dreptu — debe se marturisimu de si fara de voie — sau facutu de catra directiunea scolastica dupa desfiintiare, dissolvendu comissiunea scolastica statatoria sub militaria­m), cu care dissolvare sau nimicire mai multu au stricatu decatu au folositu - respin so­­noscemu acum­­ si directiunei nespun­sei crusca radia, dara inca sau scadiutu. Ce motive au indemnatuo la acestu pasu nu putemu esi, dara in toata privintia de ghemanea. directiunea avea mai multu spri­­jinu, ca o comisiune din mai multi membri putea cu mai multu resul­­tatu lucra. Asta dara, ca unele sfole poporale nu suntu asta bine frespentate ca sub Marianu­scu sub militaria, causa sunt multe altele dar nu pisma. Unele impregiurari atinse mai insusu au avutu­l influintia sa asupra sculeloru. Granitiarii cu desfiintiarea institutului militariu si scimbarea rela­­tinilor­ de mai nainte, au legatu si alte cause, precum cercetarea si grija sculeloru, ca incetandu militaria au cugetatu si cugeta a nu fi asta mare datoria de asi trimite pruncii la ssola. Comandantii de re­­gimentu, companii si statiuni purtă strinsa grija de scoli, aspri sau lesatu in grija preotuimei, carea numai in urma evangelii si cu sfatu, cara nu si cu sila potu a se folosi.­­ Deregatoriile din afara suntu prea ocupate cu alte negotie, — nu se ajunge tempu a se cuprinde cu trebi scolastice­­ si nici ca se socotescu datori spre aceasta. — La acesta, miseria causata prin revolutiune inca contribue la desolare; eara una causa insemnata au fostu si acea impregiurare, ca digheste­­rele scoieloru necapatandusi pausialu de calatoria­­ dela an. 1853 nu sau visitatu ssoalele rorogale; - vicariulu nu se putea amesteca in trebi scolastice pene la an. 1858 - prin urmare tgoaba ssoleloga sau langedistu, vediendu roroga ca nu se sgseteaza nime ssorele ca mai nainte­­ si preotii ca nu sunt sprijiniti de nime.­­ Numai in vera trecuta sau pututu visita tote ssotele, se inttelege ca inspectorele n'au aflatu acelea ssoale care le vediuse pe la anii 1838—9, candu avu no­­rocire a san sosii pe Marianu in visitatiune; totusi, nu toate dice ca aceste scoli, ar fi mai inapoia celora din tieta (asta numescu granitia­­rii alte locuri nemilitare), pentru ca scie destulu de bine cu cata greu­­tate se pote face o ssola si aduce la o deplinire, la care ssolele din tiega lipsite si de mediloase si de funduri, care acum numai incepu a se intemeia, inca nau pututu ajunge. La aceste cause se adauge si cea ca invetiatorii cei­uni, pedagogii, dupa desfiinttare, cautandusi mai bune conditiuni sau aplicatii la deregatorii civili prin tieta, si am fostu siliti a pune numai teneri esiti din sculele triviale scu celu multu si din normale fara pregatire pedagogica; totu de acestia amu datu si ssole loga din ticra. Ci dupa ce vomu avea preparandisti ab­­soluti speramu, ca ssoalele voru veni la florea sa. Ce se tiene de ssolele normale de aici avemu numai atata a­dice, ca acestea, ne spun se scade dela florea sa, dara inca propastescu. Do­­vada sunt marea multime de tineri din llcra care segreteaza aceste scoli in numeru cu multu mai mare desprn au fostu sub fericitulu Marianu. Invetiatorii, pedagogi buni — trei din ei pedagogi de Praga — isi spnosep misiunea sa, si toata nespintia le este a sustinut renu­­mele celu vechiu alu acestoru scoli, recunoscute de celea mai bune tocma si de alte natiuni si confesiuni. Ca­ssolele din asesta regimentu se adusese de Marianu la acea flore, au ajutata si impregiurarile celea favoritorie , adeca impreunare derogatorii vicariale si directorale intru una regioane, ce lucra vicariu nu strica directorele, si ce intreprindea acesta nu strica cela. Centra­­lisarea administratiunei militare, preotiesci si scolastice nu­mai in Na­­seuda, asta catu ce decidea comandantele regimentului cu impreuna inttelegerea vicariului si a directorului, acea se implinia cu acurateti­ a in totu tienutulu, ceea ce foate multu au contribuitu. — Acum terito­­riulu fostului regimentu este impartittu in 6 preturi ai caroru chefi privescu treba scaleloru din mai multe puncte de vedere, — va se­dica cati omeni atatea pareri, cu carti corespondentiile ins­pectoratului *) Avemu sperantia ca si biblioteca se va funda. **) Istoricii inca n'ap doveditu destulu, daca Adrianu din inima stu din cause politice au stricatu­­ podu. ++) bedlele tote au statulu pene in anu 1858 sub singurulu di­­rectore. — i 1) Acasta comisiune sta din vice-colonelu ca preside, directore si vicariu ca membri, dupa desfiinttare se putea lua altu membru in lo­­culu vice-colonelului.

Next