Gazeta Transilvaniei, 1860 (Anul 23, nr. 1-62)
1860-10-19 / nr. 47
Mr. 43. Juiauiouii, Lazela si Colea este regulata o data pe septemana, adeca: Marita. Pretiulu loru este pe 1 anu 10 V. pe diumetate anu 5 f. apsig. inlauntrulu Monarehiei. a roti Pentru neghi straine 7 f. 35 cr. re1 sem., si 14 f. 70 cr.pe 1 an. Se prenumega la tote postele c.r., cum si la toti cunoscutii nostri DD: corespondinti. Pentru serie petit: se segiuer. val. auster.» 1. Monagenia Austriaca. Partea olisioasa. Nr. Pres. 3697. 180. u i A. 4 ez I. Jrsu ample, semestrulu de seapna: Istoria imi instituțiunile dreptului pomană; istoria imperiului și a dreptului germanu; istoria austriacă; Semestrulu de vara: Pandecte; iropia dreptului ardeleanu; sropia austriacă; Cureu ample; semestrulu de ieprna; Dreptulu ungaro-săsăscu; dreptulu comuni privatu germani; dreptulu feudale mi Erika; Semestrulu de vara: Dreptulu canonicu; dreptulu besericesc protestanticu; statistica austriacă; filosofia dreptului; S. semest. de iearna: Dreptulu penale austriacu; dreptelu civile austriacu; IV. Cursu ansale, comed. de searna: Profesura judecătorească; știința de legea finanțiare austriacă; Semestrulu de caps ; Procesuru județiare; știința dreptului de administrăciune; dreptulu comerciale mi cambiale, mi dreptulu montani etici. Planulu cursului trienale remăne în esință totu celu de pănă acum. Studinții, cari de acum înainte voru întra în primulu cureu anuale, au să se dechiare de locu la începutulu studiului loru juridicu, dans voru ce percură cursulu de trei, au de patru ani, pici că potu pn decursulu studiului loru oăși schimbe mai multu alegerea ce au făcutu odată. Începutulu acestei poue organisațiuni ce pune nebuni An 29. Octombre a. c. Aceia, cari acum, după primirea absolutoriului și după urmata eșire din cursulu trienale, mai cugetă a face și cursulu suplemantariu, au, ca toți ceilalți ordinari ascultători de drepturi, întrebere disciplinarii a se supune de nou deregătoriei academice și a se înmatricula la direcțiunea academică după regulământul Sibiiu, în 24. Octombre 1860, ale cuvinței No. 31,136/2220, înaltu acelașu, cu înalta comandă superioare 31 de finanțe, c. r. 1851 (bulet. imper. Nr. 124) este să ce preoteză din vistieria statului (fonduri militare), pentru mâncarea de amenzi, ne unui ostașu 15. în conțelegere de armată și cu înaltulu ministeriu c. ue după § din 15. Maiu dela maiestru de vigiliă și de sargele, ce stau asemenea cu acela, pn josu, căndu ce află în trecere, cu privire la prețurile carnei de vită, cari pn țera acesta au otătutu dela 1. Augustu 1859 pănă la amitulu lui Iulie 1. Noembre cruciri zi. Despre care să face publică în cunoștiințare. Sibiiu, pn 22. Octobre 1860. Dela c.r. gubernământu pentru Ardealu. Maiestatea Ca c.r. apostolică la propunerea pr. ministeriu c. r. de cultu și învățământu, cu rescriptulu împerătescu din 30. Sept. a. c. s'a înduratu a aproba: a) Ka un venitoriu an academia c. p. de drepturi din Sibiiu, ne lăngă cursuri de trei ani, ue ape ci ce susțină pentru candidații dela servitulu de concentu, să ce regulează mi să ce deschidă și unu cursu de patru ani cu acea lucrare; 5) că acei publici ascultători de drepturi dela acestă academiă, cari voru fi percursu acestu cursu de patru ani regulatu, „zisa adminietrisenetce, potu admite la fiăcare univereitate abetriacă fără îndoieli la riguroasele de drepturi și de științele de etatu și la promoțiune; s) cum că aceia, dacă sunt născuți ardeleni, încă și fără a-și căștiga gradulu de doctoru, prin depunerea celoru trei examine teoretice de statu, cupe a căroru depunere într- 51% prin așezarea unei comisiuni juridice istorică de examinare, acolo însuși li se va da ocasiune de a fi admiși la advocațiă în Ardealu, de sine înțelegănduse, că pe lăngă respectarea normeloru, cari exista în privința aceasta; d) cum că de altmintrea dispusăciunile de pănă acum ale academiei de drepturi, anumitu în ceea ce privește la conducerea ei, la disciplina academică și la esaminele anuali și semestrali și de aci înainte remănu în putere. Care a duce îndeplinire aceste dispusăciuni prea'nalte, pu. ministeriu c. r. de cultu și de învățământu, prin emicănă din 10. Octombre a. c. Nr. 15,039 ca dispusăciune trecătore, pe lăngă ambele aceste cursuri durătoare, a întrodusu unu cursu suplemantariu, pentru cei mai de aproape trei ani, ca în acela ca și într'unu alu patrulea cursu anuale acei autultători de drepturi, cari pn anulu scolasticu 1859/60 au absolvuitu cei trei „ani ai loru, pn anulu ne Bine, aceia cari voru absolvi 1860/61. n anulu ce va urma după aceia, și aceia, cari voru absolvi în anulu 1861/62, pn anulu școlasticu 1862/63 ei recepă învățătură în acele obiecte, cari pentru ascultătorii de universități sunt absolutu or relativu obligate, ci cari ne acele pănă acum în cursulu de trei ani nu le auziră; aceste sunt: I. În semestrulu de ieapus: Erika, istoria imperiului și a dreptului germanu, comunulu dreptu privatu germanu și dreptulu feudale; P. „Am semestrulu de caps: Pandectele, filosofia dreptului, doctrina administrăciunei (politica internă de administrăciune, seu știința de polițiă și politica culturei). Din contră acei ascultători de drepturi, cari în estu timpu au pășitu pn anulu primu, că voru păși de ani înainte, mi au în cugetu a percură cursulu celu de patru ani, au să îlu și înciapă de acum, după unu programu mai raționale, care ne de o parte să servească și scopuriloru cursului trienale, caree de alta să se apropie că nu va sta în putință și de planulu de studie, presemnatu pentru facultățile juridice prin legea din 2. Octombre 1855 (bulet. imper. Nro. 172), acela care după cum urmează: dete 1860, noi, pentru o fursu anuale, pomia politică; Semestrulu de caps: Procesulu penale austriacu; 1860 pănă la 31. Octobre 1861, pn Ardealu p. încorurătoriulu lar A.AA.. me atl as 2 Nro. 21072. 12046 ex 1860. După descoperirea înaltului alu normativului despre a defiptti rebonificarea, încartelarea armatei ministeriu În anulu de adminiotrăciune 1861, de inrerne din. ad. dela cu optu D ecodreptulu civile austriacu, polio G „ala..--.. -- - ---------”-