Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-04-26 / nr. 34
149 vinge prin adiămăciune, ca să se formeze comitetulu comitatensu și îndată și începe nogariulu a ceti unu șiru de nume ungurești, și după ce le vemi zice, că numele acestora bărbați adaugănduse lăngă sumele aceloru ce mai sunt în visță din comitetulu comitatensu formatu în 1848 facu sumă de 80 wi comiteră că celu legalu din acelu anu e reîntregitu, apoi provocă comitele pre pozariulu romanu se cetească și numele aceloru bărbați căți se consemnaseră în șitetulu comitatense, cocomisiunea „ad hocu.” După comitele, că comitetulu comitatense e legalu formatu mi numai desătu depune jurământulu pa limba magiară. Romanii ceru a prescrie legea, ca se'lu depună mi nu totu acelu jurământu di pa limba română, dară comitele le respunde: „că acestă nu o poate face.” Ce încinge desbatere seriosă și egomotoasă, în urma se liniști bine zgomotulu semne și iea în protocolu, căcelu produsă aceasta împregiurare, și supralocotenentulu Ioanu Crainicu filiulu multu stimatului npurononă din Dobra face moțiunea, „ca cu elu toți aceli 80 de romani carii ce înecriseră mai îngăiui de membri gregațiunea moțiune a susu lăudatului bărbatu fu aperată de toți romanii și trecută gregațiune generale parenise, că nu voru ce înse ar servi de spectaculu constituționalu. Amu uitatu ce însemnezu mai susu, că D. comite după depunerea jurământului ținu o cuvăntare în limba maghiară și una în cea română, pre care o pricepe binișoru, accentu italienescu, salutăndu în și ele comitatulu și libertatea constituționale; elu fu resalutatu de unu confrate mag. în limba sa, și de părintele protop. alu Hațegului Ioanu Rațu fostulu redactoru Tea pomană. De mare laudă, recunoștință mi demni de imirară fu purzarea Da. comite pn alegerea mi kandidarea deregătoriloru de comitatu, aa care cu o galanteriă adeveratu cavalerească, care caracteriseză chiarunui dintre militari pre papii bărbați, resignă de dreptulu seu de a candida pentru alegere pre concurenți, și pofti, ka comitetulu ce alegă o comisiune din simulu seu, care se facă o candidațiune preliminariă de candidați pentru toate posturile, care candidațiune să o primescă congregațiunea pre cătu ce va putea cu achiamațiune și numai pn casu, unde ns ce va pute face aceasta, să se lase la votu pentru căștigarea timpului. Resultatulu acestei candidațiuni e următoriulu: Judeci primari: Georgiu Filipu, Jordan Domokos, Szil vasi Ladislaus; v. comiti: N. Retso, G. Ceaclanu, Para Antal ; pereeptori: Gola Peter, M Jekim, Lacass Lupu, - fi sici: N. Uzabo pentru Deva, Heinrich Fischer, Pia, Nicolau Stoian), pre acesti 2 creati acum nu se scie priimiiva guberniului Notari: Spiridon Fetti si Vale Mihaly, v. notariu pana acum Olteanu Latzi, de acum nainte Vasilie Oltent. — judeci de cercu (judices nobilium) R. Dreghiu, Barcsai M., 1 Balasiu, Zudoru D., Berivoi G., R. Damianu, Vagadi V., Salantzi E, Benedikti H., Amos Tagdasianț, - Alesandru Herbeiu, N. Crainicu, Kenderesi M., Kenderesi L, Fr. Jechimu, Const. Apostolu, Brazovai E, Torma 8. W. Fodor. - Adjuncti de judeci: Ban L, L Munteanu, Hitai F., M. Munteanu, J. Pop, Tsegina, Toas J., J. Crainicu, Sandog L., Bera 1, Lăzar L, E. Visiniciu, Togotăcai V., Galgotzi J., S. Saturnu, M. Moldovanu, Isekutz A, Herczeg J., G. Bala siu, J. Micusia. Dintre 51, 25 romani. Pănă în cătu va fi mulțămitu comitatulu cu acestea alegeri va arăta celu mai de aprope veritoriu. Eu care în privința aceata nu potu admira imi lada destulu neinteresarea mi genepocizarea Domnului comite, precum și modalitatea mi buna înțelegere ce a domnitu totulu mulțămitu. la measa comisiunei candidătorie, sunt Constantinu Apostolu mi N. Vișițu croază romănețu, decătu deasă vomu lua pn dreaptă cumpănă cele veni pa totu aruncatu din partea arațiloru maghiari „că romanii carii nu au proprietate în comitatu, se nu potă fi aleși de deregători noui”; că pre acești căni flămănzi „chienezet cotrac” pui potu îndestul gătoriloru plățile dereîn congregațiunea țiloru nouiloru deregători (pentru care judecii primari căte 1000, decii de cer cu căte 500 or., uuii se părură prea mici) în protocolulu folosi cuvăntulu de majoritate or minoritate a membriloru congregațiunei, după a cărei votu acele plăți ar fi de a se mai înmulți, ci cu o fineță de neiertatu, și care nu ne va conduce nice odată la înfrățire mi armoniă, se zise: a român atrafiac motivata? de mi Amoe Turdășianu poeti ka de nu ce bage în protocolu asemene numiri desbinătoarie, tocma acolo unde se lucră și ce pertractă lucrurile parlamentarie. Decă vomu mai cumpăni o mare sumă de astoeliu de atacuri nedrepte, dese ci stoarcă acestea resemnăciuni lacrimi de bucuriă, din ochi vercărui romanu bine simțetoriu și se zicemu și să recunoștemu cu toții, că decă unii romani au făcutu mi casă jertvă primindu posturile ce ai ce dau, apoi aceștia au făcutu mai multu decătu Avramu, căndu fu determinatu a sacrifica pre fiulu seu, ca se facă voia lui Dumnezeu. (Ba urma.) M botu Cuspidonă ad hocu” mi de membrii inși sunt numai mape votulu numai la simpla locă Încă nu ceri și Festi pre ci pentru cetirea acestoru nume de chiară care'lu promite a'lu da pn scrisu pe totu odată cere ca comitatului, nu potu cunoscu pre vine nice de representanți Ka comieari ad hocu multumii proviçoriă la protocolu cu acea determinatu de cătu adeveratulu insinuă lua îndreptățiți pr. de membrii ca userii legali modificăciune, cei acesta sarcină, ai comitatului, pentru că pre ei și al 15., înse nu pentru a Dn. comite, pre care pn numele elu carii D. comite supremu „chiemații” Domnului comite pi ce deciiără să ai comitetului comitatense mi representanți legali a defige terminulu cerutu, prin urmare acestă consupremu, nu prin a ce o căreia bravulu bărromaniloru protestu, comitetului comitotense a o mai aduna, ceea la protocolu, la învbiințănda ai „comisiunei organisare cu condhiăma care, nu ce află ce înmai nainte ce se înei ai ei cu nu ce iau aai comitatului, ui elu wi toți del 160 de D. comite supremu ce binevoie e că a lucrările voaiă și înu acestei dispuseciune ajută comisiuni defige acum îndată terminulu pre căndu aura comitatului marcată osa generală"” că comitele de provisoriu Acesta arprivi o cetește Nemulțămiți ar' trebui să fimu nea wi mulțămita ueni Fetti, Basiliu Fodoru, de comitatu cătu pentru plăți!” Că a dat'o debe chiaru mi cu toții dintre ai numai cu posturi, că să gis pre cătu ce mici””) și omenii se serbescă mai multu pentru pacu pentru resemnă duSpiridonu noștrii de aici pentru propunerea și Ba pute mai onore dedesbaterile ce decurseră defigerea plăcomitele propusese la la vice-comiți căte 800 și care majorității acestei congregacongregațiunei la juri se .) Pentru Natiega și teaptata lui. TRANSILVANIA, Sibiiu, 4. Mals n. „„Lieb. V.”, care încă easă fără pajoră imperială, însă totuodată mi fără timbru (O mape rubrică, care constă ne gazetă preste 27 fr. m.a. ne septemănă) ne aduce știrea, că prin telegramu e ositu dela Maiest. La în 2. Mais a. c. cătră Serenitatea Ca Principele de Lihtenstainu, s'a înduratu Mai. La a concede, ca oficialii și servitorii c. r., carii nu'și aflară posturi, se între în disponibilitate, aplacidănduli se unu anu de favore, pentru care voru urma determinăciunile mai deaproape. Din Cluju ni se scrie, că arătu mesagiulu împeratului la deschiderea senatului imperialu, că tu și pașii făcuți în Viena pentru trimiterea deputațiloru din țările coroanei Ungariei au senatu a născutu o confusiune, care cu atătu e mai mare, cu cătu că se vede, că romănii sunt foarte îndignați asupra apucătureloruceloru absolutistice și arbitrarie, ce le observară maghiarii la restaurarea comitateloru, nerespectăndu dreptulu cuvenitu romănului, ceea ce pe acesta l'au foarte înstrăinatu. Comitatele acum trămitu adrese, care de care mai înfocate cătră Maiestate și dieta Ungariei, prin care ceru și pretindu uniunea și autonomia loru națională constituțională, însă nici unu comitatu n'a atineu cătu e negru supt unghie, vreo vorbă, despre îndreptățirea și dechiărarea națiunei romane de națiune politică, poate că aceasta a remasu în buzunariulu renegațiloru. Comitele din Alba de josu n'a depusu jurământulu, fiindcă congregațiunea n'a fostu plenarie și ce așteaptă o congregațiune generală. În Triscaunele săcuiești formula de jurământulu acesta: „Juru, că voiu purta oficiulu aa sape sum denumitu, cu credință cătră patrie și cătră regele încoronatu constituționalu, a face dreptu fără părtinire, a asculta pe superiorii legali, cu unu cuvântu îmi voiu întocmi lucrările după lege și constituțiune. Așa să'mi ajute Dumnezeu și ne măntuința sufletului.” Oare acestu jurământu l'au pusu și romanii cei ce luară posturi?Dar' în Triscaune nu e nici unu romănu nici măcaru Dulău op panduru, cu toate, că în fosta pretură a Săngiorgiului ce află de 6 ori pe atăția romăni pe căți maghiari sunt în Făgărașu, ad. 1645 uniți si 4045 reuniți, carii au remasu cu totulu ignorați la beneficie. UNGARIA. Pesta 4. Maiun. După espectarea Gazetei ne sosise unu telegramu de aici de cuprinsu: Președintele casei de josu propusă, că luni a doua zi de Paștile orientali pe te- ** Minunata politica! Cu se casa toti banii dintrega afara si noi se damu numai dari șaghi si multe perdheadule si procentele,