Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)

1861-06-03 / nr. 45

E... celaria comunale unde ce afla obștea adunată, unde ce chiamă mi D. Apati, a ridicatu cuvăntu - între altele spusă că poporulu pomană din acestu conținutu totudeauna mi a știutu apăra cu toată energia drepturile sale naționale chiaru și în cele mai grele fatalități; - înaintea lui nimicu e mai sacru, mai prețiosu de cătu respectarea limbei sale, care și a păstrat'o cu toată arderea prin atătea fase de suferințe și nefericiri, și că numai în respectarea limbei sale 'și vede esistența sa ca națiune; de aceea pre temeiulu autografului împĕrătescu din 21. Decembre a. tr., prin care comunitățiloru ai ce garanteasă dreptulu de a'și alege limba oficioasă, nici că va recunoaște altă limbă în toate afacerile case administrative de cătu limba romană.a Durere însecă prin notoeliu de denumiri ale oficialiloru comitatense limba noastră romană nici cătu e negru sub unghiă ce vede respectată de o parte, iar de altă oficialii nu sunt denumiți cu știrea comitatului întregu, nici în înțelesulu diplomei din 20. Octobre 1860, nici în înțelesulu legiloru înainte de 1848, precum nici în sensulu instrucțiunei date dela înălțatulu împeratu pentru comiții supremi, eară representațiunea comitatului ce din 48 se a întregitu, ea pre sine, fără să se respecte de interesele comune și private ale tuturoru locuitoriloru comitatului, mi ne e mai multu chinru Ilust. Ca Dn comite supremu încă nu a pusu jurământulu de credință cătră împeratulu pn sunetulu instrucțiunei, aria comuna Cămpeni pre nime va recunoaște de diregătoriu, fiă acela ori și cine, pănă ce nu se va alege pre cale legiuită de cătră congregațiunea generale. În urmarea această Domnia lui sub jude lo Apatimi părăsi Cămpeni. Duminecă în 26. Maiu și sosi la Cămpeni o comisiune trimisă dela comitatu spre a întroduce pre D. subjude Apati în postulu seu. Comisiunea era compusă din D. vicenotariu coșit. Arani și din judele cerculariu alu ținutului Zlatnei Dlui Ioane Boeriu. După eșituru din biserică în urmarea provocărei Dlui vicenotariu comitatensu obștea de nou ce adună, timpulu fiindu de totu frumosu proieptata consultare pe ținu sub ceriulu liberu inaintea localitatei judelui comunale. — D. vicenotariu Arani ridică apoi cuvăntu, în limba română, pe care desemnă cu cele mai negre colore de aszăra administrațiune absolutistică, abuzurile comice în acești 12 ani de cătră amploiați, predarea baniloru văduviloru și orfaniloru din depositele judecătorești, - observă Mai încolo da ce pu ne lăsămu a ne amăgi ca se devenimu reacționari foloaseloru constituțiunei tocma atunce, căndu nobila națiune maghiară cu brațele deschise ne primește, ca pre niște frați mi amiți sub scutulu constituțiunei (veodemul Poe.) deci pănă la congregațiunea generală, care va fi că nu mai în grabă, rogă pre adunarea obștească, ca se nu abuseze potestatea dată dela Maiestate comitelui supremu în privința denumirei oficialiloru provicorii, mi ce primescă oficialii denumiți de supremulu comite, ca să se încungiure neplăcerile și tristele urmări ce ar aduce cu sine o stare fără de diregătoriă. Se nu se uita, la finitulu vorbirei sale adusă înainte datoRepresentanții comunitățiloru unanimu strigară, că dănșii sunt pre terenuru legalu, prin urmare decă ce adlămi dănșii între barierile conetituțiunei denumirea oficialiloru cu cari debe ce devină în contactu o pretindu pre calea constituțională, de aceea nimicu popă ce știe despre astfeliu de denumiri, cari sunt piele statului, sape stau din mii de milioane vătămate totu pre epatele nóstre pre lăngă totă contribuțiunea cea grea asigurănd obștea, ca de toate aceste numai așa vomu putea scapa cu toții, deacă vomu păși în cea mai strânsă ceînțelegere cu națiunea mariap5, care ne voiește totu sinele. - - - După ce și fini D. vicenotariu cuvăntarea, care dură mai 2 ore, obștea îi respinse că dănsa remăne consecventă prințipiului seu dechiăratului Apati, dănsa pretendendu dreptate nu se află pre terenulu reacțiunei ci pe cela alu legalitatei, prin urmare niui că va păși la o consultare mai departe pănă ce nu va fi representatu întregu ținutulu Cămpeniului. Ama ce determină, a pre Marțiu 28. Mois să pe convote representațiunea întregului ținutu la Cămpeni. Marțiu în 28. Maiu pre căndu sosi și nou denumitulu jude cerculariu Aronu Ferenț, să fi adunară la Cămpeni representanții și preoțimea tuturoru comunitățiloru ținutului. D. Arani recomăndăndu adunărei pre D. jude cerculariu Aron Feren mi pre D. subjude Anari Ianoș, împuse comunitățiloru cei asculte și se i recunoască de diregători ai sei, căce la dincontră sieși voru aBe să'și mulțumească neplăcutele urmări, adaugându și aceea că „vai de broaștele acele, unde se batu bivolii pn tău” (lecu),ș în contra rescripteloru împărătești și chiaru în contra constituțiunei; și ama dănșii (representanții) cu nouii denumiții oficiali nu voru veni nici „pn. o relațiune oficială pănă ce nu ce voru denumi mi alege pre calea legiuită apoi subșternură comisiunei aci în copiă alăturatulu protestu.”) Comisiunea văzăndu că nimicu pote isprăvi, pre aa 4 oare după amează-zi împreună cu Domnii szolgabirai părăsiră Cămpenii. Aceastea le publicămu pentru refrăngerea scorniriloru mincinoase. Ce va urma de ați înainte, vomu vede! I. Ioanette. Știri din Zarandu. După știri secure mai presusu de toată îndoieala în 5. Isaiău a ținutu o adunare camu de o sută indivizi în Baia de Crișiu în casa pretoriale, alu cărei scopu mai de apropeză, ca se afle și se iea mesuri măntuitorie pentru cele ce ar fi fostu de făcutu, ca se nu ajungă comitatulu în anarhiă și să se întărească decisiunile aceluia din 28. Marțiu și 3. Aprile. Această adunare la propunerea D. Ieronimu Moga, pre care o sprijini protopop. Moldovanu, D. Amos Francu și alții, a determinatu și a alesu: a) 12 persecutori - plăieși, panduri seu dorobanți - sub comanda Dlui Ioanu Moga (care a serbitu anii de miliță ca jandarmui) - 6 pedestrii, 6 călări căte cu 180 și 280 fior. pre amuplată. b) A alesu pre DD. protopopi Moga și Moldovanu, precum și pre D. Amos Francu și ia însărcinatu ca se meargă la Maiestate, și ce mijlocească aprobarea conduseloru comitat. din 28. Marțiu și 3. Aprile. Dar pre conduce determinară acestea Beni știrea, că se află la poștă unu pacu cu adresă: „O es. k. felsége neveben” (în numele împăratului) Zagand megye alspânyanak szolgaki găinac, eskiityeinek, foispânyainak , kozonságnek es minden rendis lakosainak atadando. După ce ce desfăcu comisionalminte acestu pachetu ce aulară în elu protocoalele celea așternute de comisiunea pentru anecoape imi ordinăciunea alăturată în copiă. A cărei coprinsu recunoaște adunarea din 28. Marțiu sa sendo de legală, formarea comitetului și alegerea diregătoriloru, numai întru atăta vrea a le reîntregi, în că nu crede, că au întratu întulu lorumi unii indivizi fără proprietate în comitatu, de nu o dreptu. Apoi explicarea ce o face în privința limbei, e minunată! numai de s'ar găsi cine ce ducă protocoluli celu autenticu unturește în Zapandă! „Ea msnn ziepe pentru publiculu compătimitoriu de uciderea cea înfiorătoare a lui Nicolau Nemeș, mai însemna că Brate Marișcuța complicea și consola ucigătoriului Lacatoșu, boroșu și Balogu Laioșu, e prinsă, meritulu acestei prinsori e a mai susu lăudatului tănăru Ioanu Mora, care în urma rechisițiunei magistratului din Abrudu, a plecatu pre urma criminaliloru și pre Brate Marișcuța a însgardat'o în Săntuana din josu de Arndu. Asemenea descoperitu acestu tănăru bravu uri resolutu, că complicele seu soțulu de călătoriă alu ei pu fu Lacatoșu, nici Balogu, Boroșu seau Caru Miler, cum ce auzimi crezu mai tărziu, ui „Dioși Ianoș din Maco” - a cărui persecutare mai departe resolutulu Mora din lipsa speseloru a fostu silitu se o lasă persecutoriloru din Ungaria. A. S. Agarciu (scaunulu Mureșu- Oșorheiu), 7. Iunie 1861. În 4. Iunie n. făcunduse iarăși congregațiune generală spre a suplini diregătorii ce lipsiau romanii ănii chiămați - eră alții curioși de a vedea ulterior ele s'au adunatu mulți, înse fără efectu, căci maghiarii după obiceiu eară au ținutu conferința secretă fără romăni - unde după placu au lucratu punăndu și dintre romani pe Vladuțiu, care este clientu de alu loru - mine D. Ioane Cormoș (ne venindule sine au urechi numele de Alecsandrescu), de care înse au știutu bine că nu va se primească. Așa în congregațiunea generală au începutu alte obiecte adeodate: - că plătivoru darea seu pa punevoru timbru, și de ce facă cu monopolutu de tăbacu și altele pănă la 3 ore după ameazu, căndu s'au dechiăratu de închisă conferința. Aceste văzăndule romanii n'a remasu alta de cătu să se dee protestu - mi în următoarea zi adică pn 5. ale a. c. s'au rugatu D. capelanu Vasilie Hossu ce iei dee cuvăntu - ne fiîndu înse norocosu a dobăndi, rugă ne Dn. supremu prefeptu contele Toldalaghi se primească protestulu. - Luăndulu amănă și văzăndulu a fi scrisu în limba română au respunsu Dlui *) In Coia. - R.