Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)

1861-06-03 / nr. 45

E... celaria comunale unde ce afla obștea adunată, unde ce chiamă mi D. Apati, a ridicatu cuvăntu - între altele spusă­­ că po­­porulu pomană din acestu conținutu totudeauna mi a știutu apăra cu toată energia drepturile sale naționale chiaru și în cele mai grele fatalități; - înaintea lui nimicu e mai sacru, mai pre­­țiosu de cătu respectarea limbei sale, care și a păstrat'o cu toată arderea prin atătea fase de suferințe și nefericiri, și că numai în respectarea limbei sale 'și vede esistența sa ca na­­țiune; de aceea pre temeiulu autografului împĕrătescu din 21. Decembre a. tr., prin care comunitățiloru ai ce garanteasă dre­­ptulu de a'și alege limba oficioasă, nici că va recunoaște altă limbă în toate afacerile case administrative de cătu limba romană.­­­a Durere înse­­că prin notoeliu de denumiri ale oficialiloru comitatense limba noastră romană nici cătu e negru sub unghiă ce vede respectată de o parte, iar­ de altă oficialii nu sunt denu­­miți cu știrea comitatului întregu, nici în înțelesulu diplomei din 20. Octobre 1860, nici în înțelesulu legiloru înainte de 1848, precum nici în sensulu instrucțiunei date dela înălțatulu împeratu pentru comiții supremi, eară representațiunea comi­­tatului ce din 48 se a întregitu, ea pre sine, fără să se re­­specte de interesele comune și private ale tuturoru locuitori­­loru comitatului, mi ne e mai multu chinru Ilust. Ca Dn­ comite supremu încă nu a pusu jurământulu de credință cătră împe­­ratulu pn sunetulu instrucțiunei, aria comuna Cămpeni pre nime va recunoaște de diregătoriu, fiă acela ori și cine, pănă ce nu se va alege pre cale legiuită de cătră congregațiunea ge­­nerale. În urmarea această Domnia lui sub jude lo­ Apati­mi părăsi Cămpeni. Duminecă în 26. Maiu și sosi la Cămpeni o comisiune tri­­misă dela comitatu spre a întroduce pre D. subjude Apati în postulu seu. Comisiunea era compusă din D. vicenotariu coșit. Arani și din judele cerculariu alu ținutului Zlatnei Dlui Ioane Boeriu.­­ După eșituru din biserică în urmarea provocărei Dlui vice­­notariu comitatensu obștea de nou ce adună,­­ timpulu fiindu de totu frumosu proieptata consultare pe ținu sub ceriulu li­­beru inaintea localitatei judelui comunale. — D. vicenotariu Arani ridică apoi cuvăntu, în limba română, pe care desemnă cu cele mai negre colore de aszăra adminis­­trațiune absolutistică, abuzurile comice în acești 12 ani de că­­tră amploiați, predarea baniloru văduviloru și orfaniloru din depositele judecătorești, - observă Mai încolo da ce pu ne lăsămu a ne amăgi ca se devenimu reacționari foloaseloru con­­stituțiunei tocma atunce, căndu nobila națiune maghiară cu bra­­țele deschise ne primește, ca pre niște frați mi amiți sub scutulu constituțiunei­­­ (veodemul Poe.) deci pănă la con­­gregațiunea generală, care va fi că nu mai în grabă, rogă pre a­­dunarea obștească, ca se nu abuseze potestatea dată dela Ma­­iestate comitelui supremu în privința denumirei of­icialiloru pro­­vicorii, mi ce primescă oficialii denumiți de supremulu comite, ca să se încungiure neplăcerile și tristele urmări ce ar aduce cu sine o stare fără de diregătoriă. Se nu se uita, la finitulu vorbirei sale adusă înainte dato­­Representanții comunitățiloru unanimu strigară, că dănșii sunt pre terenuru legalu, prin urmare decă ce adlă­mi dănșii între barierile conetituțiunei denumirea oficialiloru cu cari debe ce devină în contactu o pretindu pre calea constituțională, de aceea nimicu popă ce știe despre astfeliu de denumiri, cari sunt piele statului, sape stau din mii de milioane vătămate totu pre epatele nóstre pre lăngă totă contribuțiunea cea grea asigurănd obștea, ca de toate aceste numai așa vomu putea scapa cu toții, deacă vomu păși în cea mai strânsă ceînțelegere cu națiunea mariap5, care ne voiește totu sinele. - - - După ce­­ și fini D. vicenotariu cuvăntarea, care dură mai 2 ore, obștea îi respinse că dănsa remăne consecventă prinți­­piului seu dechiăratu­­lui Apati, dănsa pretendendu dreptate nu se află pre terenulu reacțiunei ci pe cela alu legalitatei, prin urmare niui că va păși la o consultare mai departe pănă ce nu va fi representatu întregu ținutulu Cămpeniului. Ama ce determină, a pre Marțiu 28. Mois să pe convote representațiunea întregului ținutu la Cămpeni. Marțiu în 28. Maiu­­ pre căndu sosi și nou denumitulu jude cerculariu Aronu Ferenț,­­ să fi adunară la Cămpeni re­­presentanții și preoțimea tuturoru comunitățiloru ținutului. D. Arani recomăndăndu adunărei pre D. jude cerculariu Aron Fe­­ren mi pre D. subjude Anari Ianoș, împuse comunitățiloru ce­i asculte și se i recunoască de diregători ai sei, căce la din­­contră sieși voru aBe să'și mulțumească neplăcutele urmări, adaugându și aceea că „vai de broaștele acele, unde se batu bi­­volii pn tău” (lecu),­­­­ș în contra rescripteloru împărătești și chiaru în contra con­­stituțiunei; și ama dănșii (representanții) cu nouii denumiții oficiali nu voru veni nici „pn. o relațiune oficială pănă ce nu ce voru denumi mi alege pre calea legiuită­­ apoi subșternură co­­misiunei aci în copiă alăturatulu protestu.”) Comisiunea văzăndu că nimicu pote isprăvi, pre aa 4 oare după amează-zi împreună cu Domnii szolgabirai părăsiră Căm­­penii. Aceastea le publicămu pentru refrăngerea scorniriloru mincinoase.­­ Ce va urma de ați înainte, vomu vede! I. Ioanette. Știri din Zarandu. După știri secure mai pre­susu de toată îndoieala în 5. Isaiă­u­ a ținutu o adunare camu de o sută indivizi în Baia de Crișiu în casa pretoriale, alu cărei scopu mai de aprope­ză, ca se afle și se iea mesuri măntuitorie pentru cele ce ar fi fostu de făcutu, ca se nu ajungă comitatulu în anarhiă și să se întărească decisiunile aceluia din 28. Marțiu și 3. Aprile. Această adunare la propunerea D. Ieronimu Moga, pre care o sprijini protopop. Moldovanu, D. Amos Francu și alții, a de­­terminatu și a alesu: a) 12 persecutori - plăieși, panduri seu dorobanți - sub comanda Dlui Ioanu Moga (care a serbitu anii de miliță ca jan­­darmui) - 6 pedestrii, 6 călări căte cu 180 și 280 fior. pre amu­plată. b) A alesu pre DD. protopopi Moga și Moldovanu, precum și pre D. Amos Francu și ia însărcinatu ca se meargă la Ma­­iestate, și ce mijlocească aprobarea cond­useloru comitat. din 28. Marțiu și 3. Aprile. Dar­ pre condu­ce determinară acestea Beni știrea, că se află la poștă unu pacu cu adresă: „O es. k. felsége neveben” (în numele împăratului) Zagand megye al­spânyanak szolgaki găinac, eskiityeinek, foispânyainak , kozonságnek es minden rendis lakosainak at­­adando. După ce ce desfăcu comisionalminte acestu pachetu ce aulară în elu protocoalele celea așternute de comisiunea pentru anec­­oape imi ordinăciunea alăturată în copiă. A cărei coprinsu re­­cunoaște adunarea din 28. Marțiu­­ sa sendo­­ de legală, for­­marea comitetului și alegerea diregătoriloru, numai întru atăta vrea a le reîntregi, în că nu crede, că au întratu în­t­ulu loru­mi unii indivizi fără proprietate în comitatu, de nu o dreptu. Apoi explicarea ce o face în privința limbei, e minunată! numai de s'ar găsi cine ce ducă protocoluli celu autenticu un­­turește în Zapandă! „Ea msnn ziepe pentru publiculu compătimitoriu de uciderea cea înfiorătoare a lui Nicolau Nemeș, mai însemna că Brate Marișcuța complicea și consola ucigătoriului Lacatoșu, boroșu și Balogu Laioșu, e prinsă, meritulu acestei prinsori e a mai susu lăudatului tănăru Ioanu Mora, care în urma rechisi­­țiunei magistratului din Abrudu, a plecatu pre urma criminali­­loru și pre Brate Marișcuța a însgardat'o în Săntuana din josu de Arndu. Asemene­a descoperitu acestu tănăru bravu uri resolutu, că complicele seu soțulu de călătoriă alu ei pu fu Lacatoșu, nici Balogu, Boroșu seau Caru Miler, cum ce auzi­mi crezu mai tărziu, ui „Dioși Ianoș din Maco­” - a cărui perse­­cutare mai de­parte resolutulu Mora din lipsa speseloru a fostu silitu se o lasă persecutoriloru din Ungaria. A. S. Agarciu (scaunulu Mureșu- Oșorheiu), 7. Iunie 1861.­­ În 4. Iunie n. făcunduse iarăși congregațiune generală spre a suplini diregătorii ce lipsiau­­ romanii ănii chiămați - eră alții curioși de a vedea ulterior ele s'au adunatu mulți, înse fără e­­fectu,­­ căci maghiarii după obiceiu eară au ținutu conferința secretă fără romăni - unde după placu au lucratu­­ punăndu și dintre romani pe Vladuțiu, care este clientu de alu loru - mi­ne D. Ioane Cormoș (ne venindule sine au urechi numele de Alecsandrescu), de care înse au știutu bine că nu va se pri­­mească. Așa în congregațiunea generală au începutu alte ob­­iecte a­deodate: - că plătivoru darea seu pa­­ punevoru tim­­bru, și de ce facă cu monopolutu de tăbacu și altele pănă la 3 ore după ameazu, căndu s'au dechiăratu de închisă conferința.­­ Aceste văzăndule romanii n'a remasu alta de cătu să se dee protestu - mi în urm­ătoarea zi adică pn 5. ale a. c. s'au rugatu D. capelanu Vasilie Hossu ce i­ei dee cuvăntu - ne fi­­îndu înse norocosu a dobăndi, rugă ne Dn. supremu prefeptu contele Toldalaghi­­ se primească protestulu. - Luăndulu amănă și văzăndulu a fi scrisu în limba română­­ au respunsu Dlui *) In Coia. - R.

Next