Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-08-04 / nr. 61
260 Publicitate pentru aceea d'anteiu, incredintiandu trari presidiului Intrarea stereografiloru na ce nu se va conchiema sieleru si alu opideloru?? Comesulu si ceilalti si de 'dinatiunea E santosatoage, diatu scaunele estea se'si lasa proiectulu in arela siedintiele de in locu de inttelesulu ordinei _ modalitatile inpublice. Publicarea acestei a pertractariloru in genere. Motiunea dep. din Sigestra, cari suntu prin instructiune obligeti a pretinde in prima siedinti'a impiugea prin abrogarea de 4 deputati din fiesce care scaunu, cu aceea conditiune, ca launiversitatea inmultita nici se nu se pertradedie nemisa, nu numai. de dep. din Sebesiu Gr. Popa (Domsia se crede ca nu au observatu motiunea) cu tota caldura spriginita, dove dindu acestu dep. ca in ce mare.interesu pretinsa inmultirea antipnei sasesti, care dupa cum forte nimeritu au observatu D. praeside betia. Comsia pretinde inaintarea scauneloruorestiene inmediate dupa ale Sebesieniloru, motivandu acesta pretensiune necesarie si dreapta cu aceea impregiurare favorabila, ca dela ultima siedintia a universitatii pana la conchiemarea ei presenta, sau redieatu rangu de cetate libera regia! (sgomotu intre sasii.) Comesulu se reculege d'anteip ordinea vechia. Popu : Intrebu pe on. universitate, ca oge pe ce temeiu s'au asiedupa rangalungadesbatere. Comsia cu unu glasu patruncietoriu, pretinde ca se se dechiaredin universitatea numai decatu, ca voiesce a recunosce actulu sanstionatu prin Maiestate sau ba? Rora vediendu confusiunea casiunata , asia ceva nici nu se pâte trage reflectâbia la indoiala! Sasii inse toti remanu pe langa aceea ca se faca Domsia motiunea in seghiep. (Firesce ne sclindu ce se dica in graba!) (Va urmă.) a se universitatii consultă despre si observatia in giurulu mesei, ori dora nu in intrebari ogde opidulu Orestia la ca nu se rote strică arespunde,provocara pe Domsia in scrisu, apoi se va lua la la Domsia catiorii, apoi toti, cari platescu unu censu de 5 fl. v. a. si in urma representantii somp nelega baremu dela 100 fumuri unulu, — noi asemenea deputati nu vomu zgamite, neci vomu cunosce o astafeliu de epitanda ca totulu de datoria ce dupa posesiunea Ilustrutatei Salearu are fasia cu demnitatea unei natiuni recunoscute — a natiunei romane se adresese fata sarga roroga organele siesi supuse, precum suntu, judii si subjudii cercuali, in limba magiara, desi ei precum si totu poporulu din acesta tienara suntu romani. Noi in aceasta in totema vede altuceva, decatu calcarea in piciore a celoru mai sante drepturi ale nóstre; deci ne ca pre venitoriu nu vomu mai primi nici vomu suferi ca judii si subjudii nostri cercuali se primeasca dela D. comite supremu ordinatiuni, neci se corespunda cu noi si Pipsighitatea Sa in alta limba decatu in limba romana. — Prea aspra proba faceti Domniloru cu patientia noastra! — Pretindemu mai incolo, ca si solgabiraii nostrii fiindu romani se respecte die mai multu limba romana decatu insusi demnitatea loru de „domni“ (terminu de vorbire intre moti), care nu li se dica cumva „honores mutant moghes”. — Apoi se scie, ca limba e tesaurulu natiunei, daca nu ni se respecti dia limba de susu pana josu, dieu nesi serman'a nóstra natiune nu ne este nesi catu de pucinu respectata! si responsabilitatea urmariloru o aruncamu pe gatulu celoru asupritori cu cerbicia. — Domniloru ! Unu adeveratu romanu totudeauna si sub ver ce împregiurari fatale mai multu 'si pretiuesce limb'a decatu victia; ren 'i este mangaerea, vizita si esistintia s'a de romani! .... Tota aceste ale noastre doriniie formulanduse intr'o adresa s'au tremisu provediute cu nenumerate subscriptiuni — prin o deputatiune in 30, luliu alllustritatei Sale D. comite supremu Georgiu Pogany. Motii. congregatiune de constitutionalarea dureriloru nastre pe calea legala (Prea tardiu atunci, manesati despru mare durere amu inttelesu de demineatia, si observatu mai incolo, ca D. sodela singuru tru ca atatu Wa singura care assertama mite supremu - in tempu si legala; manifestarea de marime nationala, ci ne vomu incercă alina: la Maiestatea Sa Imregatogele adeverului catu Red. si si a dreptatei, de chiaramu, atata catra in suferintie lim Matii si congregatiunea generala a comitatului Alba inferiore. comitatulu Albei inferiore cu intelegintia Sa preste totu, si intelegintia sa din muntii apuseni de repetite ori si a descoperim dorintiele tinti'a reorganisarei constitutionale a comitatului. Densulu nu a recunoscutu neci va gespnosse pre diregatorii denumiti de filstr. Sa D. comite sprgema, sân alesi va tien6 congregatiune generala, in locu de a o vede realisata si înttetine ute redu dgertele poastge postulate baremu in parte iminunte, ne vedemua din di ae si unu totu fagia mai tiesu, libere si mai 4 din in specie poporulu romanu si na adi nus'a realisata. de comitetulu constitutionale intregitu sale din 1848 — care pentru noi e nula ei pre cei de acum fuigenti ia primitu nu ca pe alesii sei, ci câ pre alesii Domnului comite supremu misiune a Domniei s'ale — ca in trei, mai "multu Illustritatei Sale Domnului comite supremul r 4 mai tare instelati si vatemati irăge picine nostre. Noi ne miramn ca ce mai cugeta ocasiunea confeghintiei toti romanii cu partea cea mai mare dasa legea din 48 pentru Ungaria? in respectulu convocarei congregatiunei, precum : convocarea tuturoru nenobililoru seculari si eclesiastici onorane compete de o alta cale mai libera a congregatiunei noi inse patru septamani se a fratiloru ci din contra nea intristatu forte multu; o astufelin de convocare si mai constitutionala generale in prin, fara de unii aristocrati si au exprimatu dorintia de a se tieneze o congregaliune venegala, si totusi aceasta dorintia comuna inca nesi a se tiene congregatiune generala. Aceasta dispositiune a filustr Sase pre noi muntenii nu numai ca sa se prin aceea se vede dreptulu poporului preste totu, alta natiune, reghielitata, ba chiaru calcatu in risioge. Ce a luatu de cinosura D. comite supremu la o asemenea dispositiune, nu ssima neci ca pricepemu, de 6rece in poterea dreptului, ce dupa constitutiunea tierei si diploma imregatessa din 20. Octombre a. ti, ni se cuvine, alegerea de a ne alege diregatorii comitatului comuna catu de mare. Deci deca nu si aceasta numai Poteresti, de totu in altu tipu, pentruca 3--4000 nenobili neci decatu se vota considera cu dreptulu de alegere alu unui singuru nobilu, cu atata mai gerghesentanti comunali cate doi din o se voru luâ alte mesuri mai Poporulu romanu Aseasia promisiune a Ajudu pretestu de de totu pre pucinu cu nu nea odihnitu, sandp magiagascu de ori ce Sa la cu td la espres'a argou facata disposi, fratii magiari si ce planuri de din urma tienuta la acela romanu, Atata scimu, ca siluste. Sa D. comite suprematiuni, ca la care comuna se alega si tremita sate doi magiari deputati in pasub fia a luatu de o inttelegemu Adunanti a comisiunei centrale in districtulu Fogarasiului. (Insnereghedia Nr. tr.) Șsedința din 19. Iuliu a. c. Pustritatea Ca D. căpitanu supremu provocăndu pe D. notariu supremu să cetească protocolulu șiedinței din zioa trecută, află de respunsu, ni acela ni e gata de sevărșitu, din causă că, fiindu D. notariu cu multe ocupății, nu lu iertă timpulu alu pote găti. D. notariu ce pârș ka să ce denumească o comisiune verificătoare. În urma acesteia propune D. căpitanu supremu denumirea unei atari comisiuni, care se verifice nu numai protocolulu de ieri, dară mi celu de astăzi, și de Ba cere trebuința mi celu din ziua următare, batinduși propunerea,pe cele pn modulu acesta întemplate în Alba-lulia, și chiaru și în Fogărașiu cu ocasiunea adunanței districtuale sub prezidiulu D. comisariu reg. Aldulianu pn 13. Mais o. E. Această propunere dreaptă a D. căpitanu supremu, ca ori și care altă, nu scăpă a puri atacată de «papii mariapi într'unu tomu atăta de groeolanu și vătămănoriu, încă nu trebue să zică cineva, că numai eticota maghiariloru din Făgărașiu poate să producă așia ceva. Mărturisescă ori și cine, care va ave în sine numai celu mai micu simțiu nobilu, după care reguli ale bunei cuviințe își poate aroga cineva dreptulu a vorbi față cu unu șiefu alu unui dietrichu, și cu o atare adunanță șiezându pre scaunu și bătându cu pumnulu în masă, întocmai ca căndu s'aru afla într'o cărcimnă? Iată ce zice Domnulu Filor: Notariulu apea ce trage de locu într'o odaiă separată și se gătească protocolulu de eli, și pănă atunci ceilalți membrii ai comitatului au se aștepte! La aceasta se redică D. v. Chirilă, sprijinitu de majoritate, și cere denumirea unei comisiuni verificătore, întocmai după cum ea fu propusă de Ianotr. Ca, zicându, că decă s'au pututu face aceasta cu protocolulu adunărei din 13. Mais a. c. de pe ce nu es potă face și acuma, ne să țăne de verificarea protocolului de ieri, zice Rev. D. vicariu, acela neci că s'aru pote verifica de frații mariani, de orece ei părăsiseră adunarea. D. căpitanu face acum întrebarea, că de ce părere e majoritatea? Să aștepte întreaga comisiune pănă căndu notariulu va găti protocolulu de eli seu să se denumească o comisiune spre verificarea protocolului și edințeloru? Majoritatea eclatantă a comisiunei centrale cere denumirea comisiunei verificătore. Comisiunea ce denumi îndată. După aceste întinde D. Imnație Brustu-lui notariu unu protestu, subscrisu de mai mulți membrii unguri și renegați, în contra lucruriloru șiedinței de ieri, care cetinduse