Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-10-18 / nr. 82
destagate cu desfiintiate. Dupa ce nu asesta modulg odata cu ridicata unu mare numera chiamata prin lege, apoi earasi de cetatieni liberi, si pentru acestia ca si pentru toate celelalte clase egalitatea de drepturi care inca agenerala“). Prin urmare egalitatea de drepturi si ghergesentatiunea de poporu nu suntu ceva intitutiuni noue, necunoscute in legile patriei nóstre, ba in legea memorata mai in urma este determinatu tocma si consulu cum si celelalte calificatiuni, pe langa care este se intre sa datu cuvenita influintia. Miniunea separata a consiliariloru guberniali Pavelu tunci a intocmita indata art. P. tali pe temeiulu representatiunii pa cuviintia, eaga in ranstalatatiti prin senspla loga spurghia sanctiunii lui se sele intrelegiutiei comune inca si puse in victia representatiunea poporului atatu consideratiune tóte impregiurarile, in a puse altoru jurisdictiuni, si si pentrucă si ale asia numitiloru e. din $ in cetati in aceasta se de poporu, carele dete patriei dina fostu dieta dela 1848, lit. calu apoi si in privintta se si prourmarea la dieta de lege electorala pentru deputatii die: onoratiori s'au respectatu 4. afara de particularindreparte calificatiuni representantiloru de lucrare cu ocasiunea alegeriloru 3. s. si $ 4. in la locurile su(Va ) si se ia in b. intereduDunca, Ioanț Alduleanu si Ales. Lazaru alăturată la representațiunea înaltului gubernu provincialu, cu care acesta combate dreptulu domnitorului de a mai potea deschide dietă în Transilvania fără voia Ungariei, încă s'a publicatu în jurnalele ungurești și nemțești din Ardealu, după care nu vomu lipei a o reproduce și noi în Nr. următoriu. Într'aceea observăndusemi pănă acum, că în unele cercuri romănești pn care susu atinsulu votu sepăratu ca pututu veri din gazetele nemțești dela Sibiiu seu din „Cognic” dela Clujiu, a făcutu o întipărire foarte neplăcută, precum și că amu fostu provocați și noi a publica o formulă desaprobare a aceluiași, ne simțimu îndatorați a reflecta din partene numai în scurtu următoarele:De aru fi votulu separatu alu celoru trei Domni consiliari de naționalitate romănescă scosu roma din fundulu inimei tuturoru romăniloru, totuși ateia nici aru lega niu apă deslega pe românii transilvani la nimicu și dela nimicu. Domnii consiliari guberniali provisorii nu suntu nici ceruți nici ateși de romăni în funcțiunea loru; romănii la denumirea domniiloru s'ale nici s'au bucuratu nici s'au întrietatu, ci au crezutu, că trebue să aștepte dela timpu pentru ca să poată judeca neomeni numai din faptele loru; prin urmare între opiniunea separată a Dloru consiliari Dunca, Alduleanu și Lazaru și între romăni nu ecsistă nici o umbră de solidaritate; de aceea noi din parte ne respingemu și acea împutare a unoru funcționari mai înnalți din Viena, ladi cum pațiunea romănă apă trebui ce gis respunzătore în solidum pentru faptele seu scrierile unora amșoiați scoși din simlu seu. Națiunea romănă a declaratu mai în urmă prin representanții săi adunați între 13 și 16. Ianuariu, că ia asupră și solidaritatea numai pentru punctele pe tipisinl apă din 7. Noembre și 10. Decembre 1860 și că recunoaște provisoriu de representantă a oa numai pe comisiunea permanentă, cară mai departe dânsa ceru necurmatu, ca deacă prea'naltulu gubernu alu Maiestății Sale voiește radeu ce înforma și mai desaproape despre dorințele, greumintele, siițemintele și aspirațiunile romăniloru transilvani, ce ne dea voiă seau de a'și condhiăma unu congresu naționalu, seau dea că congresu nu se sufere, a ce convoca o dietă a țerei, în care națiunea romănă se fiă representată în proporțiune dreaptă. Noi ne ținemu de o macsimă a vieței ca se respectămu orice opiniuni individuale omenești și să fimu toleranți cătră aceleași întocma precum ne place și nouă ca să fie alții toleranți catră ale noastre. Această regulă a vieței este de a se observa mai vârtoeu în politică, unde mintea și inima omenească pote rătăci asia ușioru. De altă parte însă niciodată nu vomu recunoaște nici unui particularu dreptulu de a vorbi și a cuvănta în numele unui poporu întregu, descă dela același nu poate produce nici unu felu de mandatu. Noi nu știmu nici credemu să fi primitu domnii trei conciliari vreunu mandatu dela națiunea romănescă. Cu toate acestea Domniile Sale în opiniunea separată vorbescu și în numele națiunii romănești. Această acțiune fără a o mai desaproba cineva cu nu știu de selenitate, e în sine nulă. Întru altele noi carii amu cititu cu mare luare aminte opiniunea separată a Dloru trei consiliari putemu zice, că din totu coprinealu culeseră nu numai o contrazicere curiosă între partea 1. mi a doua, o contrazicere la care se poate aplica proverbiulu nemțescu, iadmir Den Felu, mad ibn aber iapidinaf. Dieta e neregală, dară dietă totu ce gis! - Unt criteriu spăimântătoriu acesta de cumplita pusăciune atângace în carea ce află acei trei consiliari la gubernulu provisoriu. - Brașovu, 29. Oct. Feliurite, Pe lăngă amețelile, uș ni le căștună încurcările și suciturile firului politicu în patriene și pe lăngă durerea ce ni o cășună unii desertori ai causei nostre de renviere politică pațională, carii, ne e mi mai stricăcio eu, Kb apoi ce facu și procuratori nechiămați pentru națiune, ne însuflămare îngrijire mi starea aceasta destrămată,în care nu ești securi, că nu ț ce pop întămpla azi măne furturi și spargeri de case, că nu vei fi aprinsu și jefuitu Numai în an. 1847/8 ce mai întămplară ne aiui atătea focuri, cășunate de unu studentu din Brendorf, căte se întămplă acum; mai eri arse pn Breașovu vechiu, pn Blumăna, pn? și Duminecă pn pitărie unu urloiu, precăndu aa Șobelu ce făcură apoi pași de a sparge o boltă, rumpăndu gratiele de feru ale ferestrei. Mai dăunăzi auziai strigăndu vagabunzi ne Strada negră: Elgen Garibaldi, Coșutu șcl, imi pandurimea orașului, fiindu numai ca de săm nu poate supraveghie toate cărcunele pline pănă la mezun de oameni fără căpătăiu. Traiulu vieții e înfricoșatu de scumpu, căci deși începuse a scăd6 prețulu cerealeloru după oprirea ferberei de rachiă, totuși acum, auzinduse amănarea esecutării acelei porunci, în favorea unoru particulari mai vârtoșu jidani, iarăși se urcă și încă spre marea nenorocire a pauperiemului de pe toate locurile care cu nerodirea porumbului Ba remănea peritoriu de foame, cum ni se scrie din multe locuri din patrie. - Aru trebui comunele se păsască pentru oprirea ferberei bucateloru. - Apoi de speculatorii nănă și cu oaue numai poți încăpea ce cumperi mai eftinu și din măna întăiea. Bona de vite încă totu n'a mai încetatu, eară semănăturele de toamnă au unu prospectu forte frumosu, numai seceta aceasta mestecată cu frigu, înghețu iii văntu să nu le strice și să nu le îmulțească ospeții nechiămați, mulțimea șoareciloru de care încă numai încapi nici prin orașu. Din sfera comunală și districtuală de aici, nu mai auzimu nici de respectarea limbei nici de adunări mestecate, celu puținu cum ce facu întralte locuri, spre a peiinida mi noi, cei eschiși din mașina cărmei cu totulu, în economia politicei celei numai cu numele constituționale. Vai de această constituțiune, căndu toate ce facu de nobil sine nobis. Apoi, oare ue Ba să plănuească aceasta, că pentru săsime nu ca așezatu nici de sueu acelașu censumi aceea modalitate de alegerea deputațiloru, ca în comitate? Nu cumva noi cei din săsime suntemu condemnați a remănea totu eschiși dela binefacerile constituționali în favoarea eschisiveloruotatute păsești?! Tristu lucru! căndu ești hăutu la purtarea sarcineloru, ca și altulu și mai bine și apoi la binefecerile constituționali să se aleguiească afară din grajdulu constituționalu,ca pe vițeii cărora li se sutrage faptele datu loru de natură, pentru ca să se îndoape numai domnișorii cu elu, și ei se roadă la ogringi. Credemu, că deputăciunea noastră ne va așterne și acestea nedreptățiri politice la piciorele suveranului, la care singurii mai avemu speranță, că nu ne va lăsa de batjocura lumii civilisate!! Dela Sibiiu primimu o corespondință despre succesulucelu rău alu adunării districtuale sibiiene. Vreo cățiva romăni chiămați se luptară, ca și cei din comitate, pentru egală representare, pentru limbă mul. «nu ne respectăndubile dreptele pretensiuni dederă la protocolu proteste vro 4 și eșiră din adunare. Pe largu în Nr. viitoriu. Dela Viena știmu că M. Sa abia sosi în 26, în reședința Sa și îndată a și primitu pe miniștri. Deputații își facu a sa datorie. Și noi? — În causa rechiămării dietei pe altu terminu se scriu atătu pn Giurgori, cătu mi în alte jurnale, că numai ne finele acestei luni va resosi rescriptulu nou p. mi dieta abia ce va rezimane la 20. Decembre, eară deacă guberniulu ce va demisiona atunci și mai tărziu. Știmu, că mariapii nici în Ardealu n'au băgatu în semă plătirea timbrului ne actele oficiose, acum primiră toate oficiele pănă și preoțimea monitorie, ca tote restanțele de timbru să le scoată mici le ducă la finanțe. Magistratulu din Clujiu s'a dechiaratu acum, că o va face și alții facu asemenea, va se zică, că meghiarii cu demustrăciunile loru mai multu au stricatu, decătu au folositu la causa libertății constituționale. Despre recolta din estimpu mai avemu mai multe știri, din mezulu Ardealului, că ca pe șesuri, ne lângă răuri au fostu mai bunicică, eară pe dealuri nici porumbulu, nici săcara, nici ovăsulu na fruptificatu. La stupi se umblă binișoru, totuși e mai multă ceară decătu miere. Vinetele esui binișoru mai ne rare locurile mi apulu acesta întrece ne departe ne anulu trecutu atutu cu mulțimea căzu și cu bunătatea mustului, care pe locu l A Ungariei,