Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)

1861-11-08 / nr. 88

368 lui curentu dela opiniunea publica si se cunosceti, fata de zeu a representatu consiliarii romani in asia numitulu votu alu loru separatu, interesele naliunei nóstre cu omagiala supunere ne rogamu: 1. Se Ve indurati Maiestatea Vostga a aruncă indereptu si fara eferta atatu indresndtia representatiune a majoritatiei guverniale transilvane ddto. 3. Octombre 1861, catu si pre scandalosulu si pentru natiunea nóstra vatamatorulu, asia numitu votu separatu, care laudatu cu cugetu vindiatoriu de natiune, si de a intari protestala majoritatiei guvernului, celi 3 consiliari romani din guvernu la representatiunea pomenita. . 2. Se Ve indagati a dispune aspru si energicu, cu rescriptulu Maiestatei Vostre ddto. 19. Septembre anului curentu, plinu de gratia si de dreptate, neatinsu si nestirbatu atatu pentru dieta si pentru loculu dietei, catu si pentru estindegirea dreptului eleptoralu la toti , cari platescu ori ce feliu de contributiune digerta in suma de a fiorini c. a. pe anu, se se aduca in indeplinire cu totu acuratetia si neragtinirea. . 3. Pe celi 3 consiliari de romani la guvernu, cari cu votulu separatu scandalosu s'ău opusu Maiestatei Voastre si au vezamatu natiunea nostra pre simtitoriu, se Ve indurati ai dechiaru cadiuti din inalta gratia a Maiestatei Vostre de care sa aretatu nedemni si sei depaneti din rostala cu care au abusatu. — "Totudeauna credintiosi si eu cea mai adanca supunere remanendu Ai Maiestatei Vosige s. g. si apostolice celi mai umiliti supusi representantii comuneloru din Valea Cadnei, respective distriptulu Naseudului. Din adunarea representantiloru romaneloga din Valea Radnei, respective distriptulu Nasaudului tienuta in Nasaudu in 1., 2. si 3. a lunei Noembre 1861. Arithony Maghensu, notariu distghistpali. Urmedia subscrierea propria a 19 representanti comunali din Valea Radnei. Brașovu, 18. Noembr. (Deputați aa universitatea săsescă și instrucțiunea loru). Din săptămăna trecută se ținu și aici o adunare ceva mai însemnătoare a representanțiloru cetății. Noi nu suntemu așia ultrafericiți de a lua parte sau încai asista ca ascultători muți la adunări de acestea, pentru că înțeleptulu mi cer cu spectulu sfatu (hochweiser und fürsichtiger Rath) alu celoru de o sută bărbați apărători și îngrijitori ai intereseloru comunei noastre de 25 mii suflete întru înalta mi departe pătrunzătorea ca înțelepciune și în calitatea de oameni totuodată ai politicei tradiționale încă totu pu aelă cu care a suferi și pe alte făpturi omenești în lăuntrulu sanctuariului de sub turnulu din mijloculu cetății, a'și preface adică ședințele loru din secrete în publice, prin urmare noi ceștilalți muritori păcătoși ne îndestulămu numai cu ceea ce transpiră printre crepăturele ușiloru de stejaru. Așea deci ni se spune și nouă, că durabila comună o a ocupatu cu trimiterea din nou la universitatea seu cum iai zice mai pe înțelesu, la știinca dietă din Sibiiu, ce se numește pănă acum săsească, apoi și cu instrucțiunile care suntu a se da aceloru deputați. Pote ci ks consola noastră Gazetă nemțească de aici va fi aflatu mai mare grabă aa onorabila represântanță, pentru ca să se îndure a'i comunica și ei aceleași instrucțiuni, care deși nu voru fi portăndu în frunte motto ad ghetinendam coronam , totuș seamănă că suntu de o mare însemnătate pentru partea neamului omenescu locuitoare pn așea numita țeară a Bărsei (Districtus Barcensis). Din partenera oșii noștrii bate mai multu aceea ue nu ce coprinde pn instrucțiune. Sărmanii deputați naționali, cum le compătimimu din toată inima! Ei suntu legați ferecați cu instrucțiuni în toate alte chestiuni, fară chestiunea cea mai fatală este și acum ca și mai înainte dalăturată, voimu oă zicemu uniunea Transilvaniei cu Unrapia. Unele guri libere voru a deduce din această împregiurare că sfatulu nostru de o sută ap fi pn opiniunile care privitore la uniune mai desbinatu decătu chiaru și în a. 1848. Noi nu credemu așea ceva; din cintră suntemu de avea opiniune modestă și prea plecată, cum că onorabila noastră representanță caută cum să scane p'intre Scilla et Caribdis, voimu ci zicemu, cum să nu'și strice prietinia nici cu vecina săcuime, nici să vatăme jurământulu uniunii celoru trei națiuni privilegiate, și arăși nu cumva să scapete din grația și părinteasca scutire a Vienei. Însă pomenii conlocuitori, deși prea puținu că mai nicidecum representanți, încă potu ce fiă îndestulați cu această politică genială și admirabilă a onorabilului ceară de o cari. Numai ce să faci, că cu cerbicia ăetoru romăni nu o mai poți scote la nici unu căpătâiu; ei adică ținu una wi bună, că în numele loru nă ape 05 vorbească nimini altulu, decătu numai încă numai tinde mandatulu; eară mai departe cine vrea să ace mai muttu dela romăni, să aștepte pănă la congresulu loru, decă lu voru avea vreodată, seu pănă la dietă, detă aceea nu va răposa cumva între durerile nașterii sale. - - sămbătă pn AG. Noembre ce ținu mituală alegătoare o adunare distincta universitate, la care se înțelegemi nespusu de noi, că satele curatu romănești nu luară napte. Deputați s'au alesu Dnii R. Cumeg et A. Lassel. Cluju, 13. Noembre. Jurnalele ungurești din Cluju precum de unu anu încoace n'au încetatu mai nicidecum a se ocupa cu chesțiunea între națională romănească, așea și în zilele acestea unulu din trânsele, „Cogune” publică din condeiulu Dlui conte Ioanu Bedlen senior o analisă a artic. Gazetei titulatu: „Cine întărâtă ne romănii pn contra maghiariloru? subscrisu de M. Ș.eară celalaltu jurnalu, adică „Colozsungi Cuziuu,” face din protestulu deputăciunii gubernului provințialu transilvanu unu estracu însoțitu de observăciuni precătu dureróse, prestătu sarcastice, învinuindu pe compuitorulu aceluiaș protestu de cinismu (bădărăniă), de o libertate desarănată, însoțită de contraziceri, de lipsa unei loghicemi a unoru principii sănătoase, scrisu fără nici Apo unu testimoniu de sărăcia minței, pentru aceia carii l'au subscrisu și substernutu. etc. etc. etc. Acestea puntu complimentel cu care susu numitulu jurpalu ungurescu întâmpină pe deputăciunea romănească din Viena - Dumnezeule pănă căndu acestea încriminări reciproce, pănă căndu această cerbicoasă pe'nțelelegere! Unu anu întregu ni se petrecu în vorbe, dispute, învinuiri, încercări de împăciuire, vi încă totu numai deșerte. Unu anumi o lună! Ile căndu mulți erau aplecați a crede, cumcă ungaro-săcuii voru lăsa din vechea loru trufiă, eară romănii voru ajunge a fi mai puținu prepuitori (spurisiosi) și ceînțelegerea se va pote mijloci precum niciodată dela anulu una mne încoace, Iată că ce gătescu alții mi să apropie din nou spre împăciuirea noastră, seau mai sine zicăndu: ei au fostu și pănă acum totu în mijloculu postru, între unguri și romăni, numai că tu nu s'au arătatu fără trebuință neapărată. Au cerutu unii prefecți de comitate toată vara și toamna jandarmi și ostași austriaci în contra romăniloru, eatăi că suntu pe aproape. Aceia voru ști să pună capetu tuturoru certeloru noastre, celoru sterpe și nenorocite. Și tote acestea pentru păcatele aniloru 1848 et 49, care seamănă că se voru pedepsi încă și în a doua sămânțiă. Puținu încă minu ne va mai remănea locu de mustrări, înfruntări și încriminări împrumute. Dzeu numai să'și facă milă de această patriă nefericită! Totu dela Cluju oe scrie în „Resti Nazlea” din Pesta între altele multe, cum că pe gubernulu transilvanu îlu așteaptă o crisă mare, că de mi mulți credu, cum că numai contele Emericu Micu ca gubernatoru își va da dimisiunea ca, deacă însă comitetulu din Viena va da morțișu ne conchiămarea dietei transilvane și nu va voi a recunoaște întru nimicu uniunea Ardealului cu Ungaria, pn acestu casu apoi consiliulu gubernului își va da dimisiunea întregu și vi sogroghe, ca unulu ce în poterea legiloru acestei țeri este îndatoratu a apăra pe acelea, eară căndu nu mai e locu de apărare, a se retrage și a nu lua nici o responsabilitate asupra sa. Este prea adevăratu, cumcă gubernulu transilvanu a primitu poruncă repetită dela împăratulu, ka 05 dispună conscrierea tuturoru locuitoriloru carii plătescu dare 8 ep. v. a. Unele jurisdicțiuni s'au îndoitu a se supune acestei lucrări, altele iarăși au judecatu altumintrea, că adică conscrierea censului în totu casulu va fi folositoru, atătu pentrucă după aceia se voru pote întocmi diferitele naționalități, cătu și pentrucă de nu va fi dietă transilvană, va fi după a loru părere dietă comună în Pesta. De lângă Oltu, 20. Octombre 1861. În zioa de sănta Paraschiva fuferămu martori la nsnepea petrei fundamentale în comunitatea Gridu. Această zi fu una din celea mai importante pentru poporulu nobilu de aici. Peatra fondamentală prevăzănduse cu unu documentu subscrieu de intelegință, și mai mulți locuitori ce sănți prin Rever. D. protopopu Petru Popescu, și depusă în brațele pământului între vivate nenumărate. Părintele protopopu prin o cuvăntare foarte acomodată își esprimă cea mai viă bucurie pentru zelulu acestui poporu cătră edificarea capei dumnezeești. D. jude trad. Iosimu Pușcariu respunse apoi cu avea sinceră apromitere, că încătu > ceia ne carii aiau alesu mi împuteritu pațiunea loru pe atăta, pe cătu le sună și a deputațiloru pănă unde mi aceia li se în