Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-11-22 / nr. 92
384 de nici se mai afla cineva cui se mai denege ceva, ca pe acolo suntu denegate ori ce drepturi de-a valma. Ci dreptulu care se disputa si se denega poporalora mai cu deadinsulu si mai adesea este acela de a pote substerne omenii particulari si corporatiunile petitiuni atata catra camere legislative fata si la tronuri. Este invederata, ca aseasta cestiune pentru noi romanii inca e una din cele de vicita. Tgieta esperiintia de tote dilele ne invatia, ca pe catu timpu romanii nu suntu recunoscuti prin o lege fundamentala de stat a si natiune constitutiva, seaț cum se dice in legile Ardealului, natiune regnicolara, su celu rasina, pe catu timpu ei nu'si au ale loru municipalitati legale, pe atata, ei ne rotonda figura necum cu natiune, dara nici cu o corporatiune precare, cum amu dice catu unu tiebu trenturosu, dreptulu lega sela figesso de a retitiona numai catu este toleratu de joi pana mai apoi, precum aceasta se adeveri intr'unu moda forte tragica in a. 1851 cu deputatii nationali cati se mai află atunci la Viena, si precum chiaru astadi ni se ameliora din unele parti aici in ticra*). Este adeveratu, ca municipalitatile Ardealului (cetatile, comitatele, scaunele, districtele) si pastraza din seculi pretiosulu dreptu de penitiune. Ci de ce mai assundema pisica 'n sacu? Este prea bine esiutu, cum stau pana acum românii cu municipiele. Tosma si in acelea in care saru parea ca romanii se afla in pusetiune de a'si inaltia graiulu loru in favorea natiunii, intre ce doreri cumplite se pote nasse cate o pelitiune! Se se mai de nege si in viitoru dreptulu de a te planege, de a reclamă si a cere prin particulari, prin subscriptiuni adunate, si vocea de dorere scu de bucuria a romanului carasi nu se va audi nici pana in alu doilea satu, pentru ca precum sa obseruata ia Nr. tr, auctorii pelitiunilorui se rota de chiară indata de advocati dintre drumuri (Mindelactuosaten), de turburatori (Aufwiegler, Buttogate), eaga subscriptiunile de false, culese prin indemnu si vorbe amagitore si totu cuprinsulu petitiunii de minciuni nerusinate, precum aceasta sa intemplatu de nenumerate ori pana si in anulu acesta si anume in Aprile si Maiu cu ocasiunea restauratiuniloru. Apoi condica penala austghiasa coprinde $$Si foate asprii pentru Winkelschreiber si Aufwiegler. Din “contra eara nici o lege fundamentala, nici o diploma si nici o latenta nu asigura poporului dreptulu pelitiunii. Asta totulu ce avemu astazi in aceasta privintia este numai o tolerantia usque ad beneplacitum, deca nu si mai rasinț, adeca aceea ce sta negru pe albu anume in counstitutiunea marelui ducatu Hessen: „Ein Petitionsrecht der Einzelnen und Corporationen in Hinsicht allgemeiner politischer Interes sen, welche zu wahren bloss den Standen gebuhrt, findet nicht statt, pnd eine Vereinigung Einzelweg oder ganzeg Sogrogationen fig einen solsnen Zweck ist gesetzwidung und strafbar.“ Se mai punemu acum, ca Prestarea tiparului inca ar fi scu forte tigmatita si strimtorata scu cu totulu sugrumata, ca in camera legislativa inca nu ai fi representata, sau nu dupa cuviintia, apoi se'mi spuna cineva, pe ce cale ar mai fi in stare poporula de a se argonie cu rugamintea sa la tronu si la gubernulu aceluia in afaceri de interesu comunu … eterit michi Magnus Apollo. Zernesci, în diua de Mateiu evang. 6. V. TRANSILVANIIL. Brașovu, 2. Der. n. (Despre acouațiunea transilvană pentru literatură și înaintarea în cultură a poporului pomană. Cape a îndestula dorința mai multoru domni connaționali și compatrioți, carii dela inaugurarea Asociațiunii încoace voindu a ce informa în privința unoru împregiurări facu întrebăciuni la Redacțiunea Gazetei, ne luămu voiă a răspunde următoarele: 1. Noi nu ne îndoimu, cum că onorabilulu comitetu alu asociațiunii, reșezătoru în Sibiiu, îndată în cele dintăi ședințe ale sale (dintre care una va fi măne) va mi denumi prin toate ținuturile locuite de romăni colectori seu casieri pentru administrarea la comitetu a contribuințeloru seu ajutoareloru anuale, pe care mai mulți bărbați generoși sănt determinați a le face spre înaintarea mărețului scopu alu asociațiunii. Pănă atunci 2. Stă în voia fiecăruia de a trimite orice sume de adreptulu la Comitetulu asoțiațiunii și respective la venerabilulu presidiu alu aceluia, unde se voru încasa și petrece regulatu prin amploiații asoțiațiunii la protocolulu destinatu on pe aurora. 3. Numele tuturoru membriloru asoțiațiunii, cum și sumele contribuite pe voru publica nesmintitu. 4. Cam pănă la ce sumă seu căpitanu Cap cere pentru ca să ce ajungă scopulu aspiiațiunii nostre, aurora nu e nimini în stare de a o precalcula în zilele nostre. Trebuințele națiunii noastre pe chiamă Ieghionu. Să cugetămu numai între o mnie altele la lipsa cea mare a cărțiloru de învățătură, la nenumăratele trebuințe de ajutoare celu puținu pentru studenți i eșiți din gimnasii și înaintați la vreuna din facultăți, la lipsa totală de facultăți chiaru, între ape cea dintăiu este cea juridică, fără care noi totudeauna vomu și cu lipsă de ampoiați și advocați de ajunsu, carii să aibă limba națională cum amuzice în deplina loru potestate și să fie în stare de a lucra cu totă înlesnirea mi ungurescu Soțietatea museului scopu așea întinsu ka Reuniunea nòstră, mi totuș membrii aceleia mărulu de una știe optusute, au ajuneu la moară căpitanului trece departe preste 200,000 f., eară acum abia după trei ani de vieță a și începutu a'și clădi unu edificiu înadinsu pentru încăperile ei. Deci deacă totuș cineva voiește să auză și de o țloră rotundă și răspicată, noi pe aici credemu așea, cum că unu venitu anualu de 20 pănă în 25 mii fiorini pentru soțietate ar fi unulu din cele moderate, precum și aceea, că atăta poate să esă dela națiunea noastră. 5. Noi din titulare poartă asoțiațiunea noastră nicidecumu nu putemu deduce acea opipiune a unora, ca și cum aceeaș ar fi destinată numai pentru romănii transilvani, eară numai vârtosu pentru toți romănii din țerile locuite de ei în imperiulu austriacu. Adevăratu că asociațiunea se numește transilvană, pentru că aceeași din întâmplare s'a urzitu și își are a sa reședință în Transilvania, aceeaș însă e destinată a nainta literatura și cultura romăniloru preste totu. Apoi se poate pe ca literatura și cultura romăniloru ci devină vreodată monopolulu numai alu unei părți seau fracțiuni de romănime?! — ci această asociațiune e datoare a priimi, a îmbrățișa și a împărtăși din fructele activității sale pe toți romănii, dânsa se știe înălța șai presusu de orice preferință egoiotică a unui provințialismu rău înțelesu, de care să ne apere cerulu în toți seculii. 6. Asociațiunea se va feri de politica presentului ca de unu periculu aducătoru de moarte sigură. 6. Barițu, Clusiu, 20. Noembrre 1861. Devisa si sghediniia politica a inteligintii romane in clasa nationala, acum cu prin unu artificiu infegualu se para, se prüfană in santienia s'a prin omiiosulu si nefericitulu votu alu consiliariloru, ce figuredia cu nume de romani la guberuulu magiaru din Clusiu, aparandu legile din 1848 si cele mai dinainte. De unde vine aceasta? de acolo, pentru ca pe consiliarii romani iau alesu si propusu magiarii. In recunostintia asia dara catra magiari si ad captandam bene: | volentiam, ap data acelu votu. Ei fie ori cum, destulu ca acela se privesce ca din partea sonsiliariloru romani, si au stricatu nespunu causei nationale, taindu deadreptulu in contra tuturoru petitiuniloru nationale. Ce este dag de faspu? — aceeasi ce face gradinariulu, deasa int'una roma se usca unu gama sau altulu, aceea ce face mediculu, desa unu medulariu sen altulualu trupului este gangrenosu le taie, le deragta de trupu, ca se mantue victia lui. Unu voiu de neincredere aceloru consiliari ultramagiari, caci acei consiliari suntu numai uneltele magiariloru. Acestea suntu cuvintele corespondintelui de langa Muresiu I. C. care nu conseda vreo indoiala despre aceea, ca ele suntu menite de a face propaganda, de a nimici moralicesce pe pasitii 3 consiliari innaintea poporului romanu si carii prin urmare cuprindu in sine unu atentatu asupra vietii morale, o provocare, care nu se pote ignora fara vatamarea celoru mai sante datoriuite catra sine insusi dato grniteloru de onore, care este bunulu celu mai presusu de tóte bunurile lumesti, pentru fiacare individuu, scu familia. Acestu bunu mai luatu corespondintele dela Muresiu de tienta sagetei sale cei otravite, Fiami dara egtata dupa atata patientia — a face intrebuinttare de dreptulu apararei, in sptul. Desi se provoca asela corespondinte pe Gresi care condusu alu comitetului regmanenta, cu acesta asegta debite totusi se la ignorediu, neivinduse pana acum in publicitate unu atare condusu vatamatoriu, danesi nu'mi vine a crede asta ceva atunci, pe candu in fruntea comitetului in Sibiiu se afla unu barbatu venerabilu, care sclinda imrgheana harnicia diplomatica cu postulatele bunei cuviintie si cu o logica sanetosa, are pe langa sine o presumtiune de totu contraria. Mai incolo debne se declara solonelu fagia cu unele afirmatiuni gresite, ca votulu celui gestionata este data numai cu opiniune indidividuala ,eara nu in numele natiunei. Dovada se fia cuprinsulu lui Se vedemu data cu ce justifica corespondintele omorulu moralu, care se incerca alu deseversi asupra ndatra? Votulu seragata, cetitu cu sange rece, fara patima, da fie scaruia catu de putinu adapatu in drepturile de statu ale Transilvaniei de a pricepe, ca tienta lui nu este alta, decatu apararea independintii, a dreptului de statu alu patriei, care este si alu romanului. Asta fii singura causa, care ne indemnă a ne alatură lunga representantia gubernului. Cuprindese in acelu votu ca noi nu amu voi in articularea natiunei, sea ca nu amu voi dieta sub din Cluju Nu Domniaopăns, cu onore pn aceeaș, nicidecum uni ape *) Magyar Ország. Cyonet. Zig. din 18. Noembre etc,