Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)

1861-02-25 / nr. 16

Li­ ­. 16. Jreautouna, Februarie 18061. Gazeva este regulata de 2 ori, si Foaiea un­a data pe sertemana, ad. Mercurea si Sambet­a. Pretiulu loga este pe 1 anu 10 f., pe diumetate anu 5 f. austr. inla­­intrulu monarehiei. Pentru tieri straine 717. 50 sg,re1 sem., si 15 îr. pe unu anu. Se pre­­numera la tote postele s. r., cum, si la toti cunoscutii nostri DD. corespondenti. Pentru seghie „retii” se ceru 8 cr. val. austr. TJMN,VMPCI. miei etc. ce sta spre minata si o forma de a decretă si a se pune Monagemi­a Austriaca. Ragtea ofisioasa. i­n Noi Franciscu Iosifu I., din gratia lui Dum­­nedieu imregatie si ale redica se va esensea numai prin solus gagirea diete­­loru respective a senatului imperialu, si sonside gandu, ca dreptulu a­­in lucrare are trebuintia de o ordine deter. Cu privire la compunerea senatului imperialu, chiamatu spre­­ „representarea imperiului, si la dreptulu si colucrarea lui la legislative “le, care in diplom­a Nostra din 20, Oct. 1860 ei sunt lui reservate, intarimu Noi legea alaturata despre representatiunea imperiului si ei damu prin aceasta pentru tote regatele si provinciele Nostige, rotegirea de lege fundamentala a statului. II. Privitoriu la regatele Nostre Ungaria, Sgvasi­a si Schiavo­­ni­a, precum si la Marele Principatu Transilvania, cu scopu de a re­­stitui constitutiunile mai dinainte in consonare cu diplom­a Nostra me­­ninogata si intre marginile definte in aceeasi, prin manuscrisulu Nostru din 20. Oct. 1860 ama si pusu la cale mesurile cuvenite. S. Pentru regatele Nostre: Boemia, Dalmati­a, Saliti­a si Lo- Momegi­a cu ducatele Auschwitz si Zatoga si M. Casata Cracovia;­­r Archiducatele Austriei din susu si din josu de Ins; Casatele Carnio­­chia, Bucovina, Marchionatulu Moravia, Ducatulu Silesiei super. si in­­_ieriore, Marchionatulu Nostru Istri­a dimpreuna cu Gortz si Sgachel­a șli cetatea­­ Sriestu cu teritoriulu ei si pentru Voralberg. Spre a desvolta drepturiie si libertatile sghedinti ose lega staturi a „Je regateloru si tieriloru acestora dupa impregiurarile si necesitatile presentului, spre a le straforma si a le aduce in consonare cu interesele intregei monarc­ie, aflamu Noi cu scopu a aproba alaturatele ordine­­ provinciale (constitutiuni) si ordine de alegere si le dama unei siei­­careia din ele reniga l­eg­a respectiva rotegea de lege fundamentala de statu: "Totusi, de Grace inca n'amp decretatu definitivu despre posetiu­­nea de dreptu de statu alu regatului Nostru Dalmati­a satga regatele Nóstre Croatia si Schiavoni­a, ordinea emisa reniga regatulu Nostru Dalmatia acum inca nu pote intra redeplina in activitate. IV. Spre a aduce statutele emise prin patenta din 20. Octobre 1860, rentga ducatele Nostre Stiria, Carinthia si Salisburgu, apoi pentru­­ Tigola in consolare cu acele determinatiuni, care s'au pri­­mitu in principiu in ordinele provinciale de Noi astadi aprobate; spre a garanta representanti eloru provinciale din tierile memorate la ince­­putu acele drepturi mai intinse, pe care Ne­ama arata determinati ale aplacida pentru representantie se legalalte tieri de sogoana; in fine spre a duce mesurile Nostghe emise pentru dreptulu de alegere in 5. Ianua­­riu 1861 uniformalminte si in Stiria, Carinthia, Salisburgu si Tirolu, spre dilargirea si stramutarea fostelo­r emise statute provinciale amu aflatu cu care a aproba alaturatele nu pe ordine de tieta pentru Stiglia, Carinthia, Salisburgii si Tirolu. V. In privinti­a regatului Nostru Lombardo-Venetianu, insarci­­nandu deodata pe ministrala Nostru de statu, ca la timpu acomodata se ne propuna o constitutiune 'provinciala basata pe uniforme priaci­­ pie, predamu dreptulu pana una alta congregatiuniloru regatului, că representantieloru sale de acum, de a trimite numerulu determinatu de membri in senatulu imperialu. VI. Darase parte. prin. legile fundamentale rghesedente, utte prin cele restituite in vidtta, parte prin constitutiunile facute prin nouele legi fundamentale, fundamentulu reporteloru imperiului nostru e slavertiu, si indeosebi representatiunea roroagheloga Noastre e agu­sp­­lata, precum si impartasirea loru la legislatiune si administratiune e ordinara, — asta publicamu printracâsta intregulu . acestu complecsu de legi fundamentale, cu constitutiunea­ imperiu­­lui Nostru, vremu si suptu scutulu celui Atotu potinte vomu observa si tienea neviolabilu acestea norme serbatoresce pu­­blicate si argomise nu numai Noi Însii, ci de oblegamu si pe urmasii nostrii pe tronu, că se le observeze si se le tie­­na neviolabile si acesta se o apromita si la suirea loga pe tronu in manifestulu, emitenda de pre acesta. Noi dechiaramu cu acesta ca suntem a tare determinati a le apară pe acestea cu tota rotestatea no­­stra imregateassa in contra vrearui atacu si a îngriji ca se se ob­­­ serveze si tiena de fasine. VII. Noi demandamu cu patenta aseasta dimpreuna cu legile fundamentala de statu despre representatiunea imperiala si provinciala publicate printr'insa, pregatite in forma de diplome imperatesci, se se conserveze in archiva Nostra de casa, curte si statu, precum si la timpulu seu legea fundamentala despre representarea imperiala dim­­preuna cu specialele legi fundamentale defipte pentru fasaghe­tiega se se depuna si pastreze in arghivele regatelor. Nostre. Datu in capitala si ressedinti­a Nostra Vien­a in dopediesi si siese Februariu, anulu u­na mie optu sute siese dieci si unu, alu imregati­­rei Nóstre alu patru spre diecesea. (L. 8.) FRANCISCU IOSIFU m. r. Archiducele Caineg m.r. Rechberg m. r. Mecsâry m. r. Degenfeld m. p. Schmerling m. r. Wasser m. p. Szeassen m; r. Plener m. r. Wickenburg m. r- Protobevera m. p. La mandatulu preanaltu: Ransonnet m. r. Dupa acestu manifestu urmeza legea fundamentala despre sena: tulu împerialu (vecie publicata in Nr. trec.) alu Austriei. Titulu mare, a se rote pune Dupace Nos­tru regularea reporteloru sanctiunei pragmatice Domnire, amu aflatu ale schiamba “+ I. si in puterea alu rege alu Ungariei in diplom­a noast­ra din 20. Octobre indreptariulu Nostru propriu si si plinitatei a ogdina, ca dreptulu in pracia, Nostru ministerialu, dechiaramu, ogdinama de si Voe­­a da legi, 1860, emisa pen­­dreptului de statu alu monageriei, pe basca rotestatei Nostre spre legiuitiloru Nostri succesori in dupa ascultarea consiliului si publicamu : + NOI FRANCISCU JOSIEU I. din grati­a lui Dumnedieu imperatu alu Austriei etc. etc. facemu cunoscutu si: de scrie: Dorase Noi insufletiti de deghian­­a de a vede catu sar pote mai curundu dietele tuturoru regateloru Nostre si ale tieriloru adunate in locurile defipte prin lege, si pe senatulu imperialu, asiediata cu la­­tenta de adi, in capitala si ressedintia nostra Viena, — dietele rega­­­teloru Nostre Ungaria, Croatia si Sensavoni­a pe basca aprobateloru determinatiuni­le amu si conchiamatu, si conchiamarea dietei Ardealului pe basea ordinatiuneloru emitende, dupa propu­ne­­rile Noape facute Ni o reservamu, ordinamu cu urmeaza : I. Dietele din Boemia, Dalmatia, Galicia si Lodomeria cu Cra­­covia, Austria din susu si din josu de Inn, Salisburgu, Stiria, Saghin­­mi­a, Carniolia, Bucovin­a, Moravia, Silesia, Tigolu, Voralberg, Istria, Sogez si Gradisca si Triestu cu teritoriulu lui sunt sonsnnamate pe 6. Aprile 1861 in locurile legale de adunare, aceasta rghespmț

Next