Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-02-25 / nr. 16
Li . 16. Jreautouna, Februarie 18061. Gazeva este regulata de 2 ori, si Foaiea una data pe sertemana, ad. Mercurea si Sambeta. Pretiulu loga este pe 1 anu 10 f., pe diumetate anu 5 f. austr. inlaintrulu monarehiei. Pentru tieri straine 717. 50 sg,re1 sem., si 15 îr. pe unu anu. Se prenumera la tote postele s. r., cum, si la toti cunoscutii nostri DD. corespondenti. Pentru seghie „retii” se ceru 8 cr. val. austr. TJMN,VMPCI. miei etc. ce sta spre minata si o forma de a decretă si a se pune Monagemia Austriaca. Ragtea ofisioasa. in Noi Franciscu Iosifu I., din gratia lui Dumnedieu imregatie si ale redica se va esensea numai prin solus gagirea dieteloru respective a senatului imperialu, si sonside gandu, ca dreptulu ain lucrare are trebuintia de o ordine deter. Cu privire la compunerea senatului imperialu, chiamatu spre „representarea imperiului, si la dreptulu si colucrarea lui la legislative “le, care in diploma Nostra din 20, Oct. 1860 ei sunt lui reservate, intarimu Noi legea alaturata despre representatiunea imperiului si ei damu prin aceasta pentru tote regatele si provinciele Nostige, rotegirea de lege fundamentala a statului. II. Privitoriu la regatele Nostre Ungaria, Sgvasia si Schiavonia, precum si la Marele Principatu Transilvania, cu scopu de a restitui constitutiunile mai dinainte in consonare cu diploma Nostra meninogata si intre marginile definte in aceeasi, prin manuscrisulu Nostru din 20. Oct. 1860 ama si pusu la cale mesurile cuvenite. S. Pentru regatele Nostre: Boemia, Dalmatia, Salitia si Lo- Momegia cu ducatele Auschwitz si Zatoga si M. Casata Cracovia;r Archiducatele Austriei din susu si din josu de Ins; Casatele Carniochia, Bucovina, Marchionatulu Moravia, Ducatulu Silesiei super. si in_ieriore, Marchionatulu Nostru Istria dimpreuna cu Gortz si Sgachela șli cetatea Sriestu cu teritoriulu ei si pentru Voralberg. Spre a desvolta drepturiie si libertatile sghedinti ose lega staturi a „Je regateloru si tieriloru acestora dupa impregiurarile si necesitatile presentului, spre a le straforma si a le aduce in consonare cu interesele intregei monarcie, aflamu Noi cu scopu a aproba alaturatele ordine provinciale (constitutiuni) si ordine de alegere si le dama unei sieicareia din ele reniga lega respectiva rotegea de lege fundamentala de statu: "Totusi, de Grace inca n'amp decretatu definitivu despre posetiunea de dreptu de statu alu regatului Nostru Dalmatia satga regatele Nóstre Croatia si Schiavonia, ordinea emisa reniga regatulu Nostru Dalmatia acum inca nu pote intra redeplina in activitate. IV. Spre a aduce statutele emise prin patenta din 20. Octobre 1860, rentga ducatele Nostre Stiria, Carinthia si Salisburgu, apoi pentru Tigola in consolare cu acele determinatiuni, care s'au primitu in principiu in ordinele provinciale de Noi astadi aprobate; spre a garanta representanti eloru provinciale din tierile memorate la inceputu acele drepturi mai intinse, pe care Neama arata determinati ale aplacida pentru representantie se legalalte tieri de sogoana; in fine spre a duce mesurile Nostghe emise pentru dreptulu de alegere in 5. Ianuariu 1861 uniformalminte si in Stiria, Carinthia, Salisburgu si Tirolu, spre dilargirea si stramutarea fostelor emise statute provinciale amu aflatu cu care a aproba alaturatele nu pe ordine de tieta pentru Stiglia, Carinthia, Salisburgii si Tirolu. V. In privintia regatului Nostru Lombardo-Venetianu, insarcinandu deodata pe ministrala Nostru de statu, ca la timpu acomodata se ne propuna o constitutiune 'provinciala basata pe uniforme priaci pie, predamu dreptulu pana una alta congregatiuniloru regatului, că representantieloru sale de acum, de a trimite numerulu determinatu de membri in senatulu imperialu. VI. Darase parte. prin. legile fundamentale rghesedente, utte prin cele restituite in vidtta, parte prin constitutiunile facute prin nouele legi fundamentale, fundamentulu reporteloru imperiului nostru e slavertiu, si indeosebi representatiunea roroagheloga Noastre e agusplata, precum si impartasirea loru la legislatiune si administratiune e ordinara, — asta publicamu printracâsta intregulu . acestu complecsu de legi fundamentale, cu constitutiunea imperiului Nostru, vremu si suptu scutulu celui Atotu potinte vomu observa si tienea neviolabilu acestea norme serbatoresce publicate si argomise nu numai Noi Însii, ci de oblegamu si pe urmasii nostrii pe tronu, că se le observeze si se le tiena neviolabile si acesta se o apromita si la suirea loga pe tronu in manifestulu, emitenda de pre acesta. Noi dechiaramu cu acesta ca suntem a tare determinati a le apară pe acestea cu tota rotestatea nostra imregateassa in contra vrearui atacu si a îngriji ca se se ob serveze si tiena de fasine. VII. Noi demandamu cu patenta aseasta dimpreuna cu legile fundamentala de statu despre representatiunea imperiala si provinciala publicate printr'insa, pregatite in forma de diplome imperatesci, se se conserveze in archiva Nostra de casa, curte si statu, precum si la timpulu seu legea fundamentala despre representarea imperiala dimpreuna cu specialele legi fundamentale defipte pentru fasaghetiega se se depuna si pastreze in arghivele regatelor. Nostre. Datu in capitala si ressedintia Nostra Viena in dopediesi si siese Februariu, anulu una mie optu sute siese dieci si unu, alu imregatirei Nóstre alu patru spre diecesea. (L. 8.) FRANCISCU IOSIFU m. r. Archiducele Caineg m.r. Rechberg m. r. Mecsâry m. r. Degenfeld m. p. Schmerling m. r. Wasser m. p. Szeassen m; r. Plener m. r. Wickenburg m. r- Protobevera m. p. La mandatulu preanaltu: Ransonnet m. r. Dupa acestu manifestu urmeza legea fundamentala despre sena: tulu împerialu (vecie publicata in Nr. trec.) alu Austriei. Titulu mare, a se rote pune Dupace Nostru regularea reporteloru sanctiunei pragmatice Domnire, amu aflatu ale schiamba “+ I. si in puterea alu rege alu Ungariei in diploma noastra din 20. Octobre indreptariulu Nostru propriu si si plinitatei a ogdina, ca dreptulu in pracia, Nostru ministerialu, dechiaramu, ogdinama de si Voea da legi, 1860, emisa pendreptului de statu alu monageriei, pe basca rotestatei Nostre spre legiuitiloru Nostri succesori in dupa ascultarea consiliului si publicamu : + NOI FRANCISCU JOSIEU I. din gratia lui Dumnedieu imperatu alu Austriei etc. etc. facemu cunoscutu si: de scrie: Dorase Noi insufletiti de deghiana de a vede catu sar pote mai curundu dietele tuturoru regateloru Nostre si ale tieriloru adunate in locurile defipte prin lege, si pe senatulu imperialu, asiediata cu latenta de adi, in capitala si ressedintia nostra Viena, — dietele regateloru Nostre Ungaria, Croatia si Sensavonia pe basca aprobateloru determinatiunile amu si conchiamatu, si conchiamarea dietei Ardealului pe basea ordinatiuneloru emitende, dupa propunerile Noape facute Ni o reservamu, ordinamu cu urmeaza : I. Dietele din Boemia, Dalmatia, Galicia si Lodomeria cu Cracovia, Austria din susu si din josu de Inn, Salisburgu, Stiria, Saghinmia, Carniolia, Bucovina, Moravia, Silesia, Tigolu, Voralberg, Istria, Sogez si Gradisca si Triestu cu teritoriulu lui sunt sonsnnamate pe 6. Aprile 1861 in locurile legale de adunare, aceasta rghespmț