Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)

1861-07-01 / nr. 53

ITI i­ NSILVA IE,­­Gazeta este E1 AI L­]­­­i­d 4 PI) Lă PR TV No. 33. Avala XXIV. re regulata da 2 ori, si Foiea una data A ai­r si Sambeta.­­ Pretiusu loga este pe 1 anu 10, 1, n­anu 5 fr, austr. inla intrulu monarchiei. Pentru tieri straine B­ a c or 3 galbini si 9 doi dieceni mon, suna renumera la tote postele e. g, cum si la toti cunoscuti n­e eutestondenii. Pentru serie a se­ni­­­or. val. apst. Tapsa se pe. gi­­­h­i­a 19; 1 . y toti toti din dimineti­a matu pentru ne capitan. odata sonfezuliim­e” „la cei indreptatiti din distgistala Nasaudului, precum la pretoriulu provisoriu, unde era loculu nenda in Nasaudu în­­ 18. Iania a­­­ venira toti cei indemr­atiti la Nasaudu, pregatiri pentru tienegea santei liturgii Domnu prepositu Macedonu Popu priu II. Sa D. presiedinte denumi dupa aceia de notariulu congregatiunei, mitu congregatiune, de capitanu supremu. Dupa acesta seti D.­uotariu juramentulu, si s. în urm­a caruia si cate 2 dera­­pe numita di si pregatitu si desti­­acestui districtu. Ioane Florianu nu avi nimini de a se seti aduna­­fiindu acuma o aj­uter din districtulu N­udului, tienuta in 18. si 19. I 1861. Dlu capitanu supremu “Alesandru Venetiela emise inca din G. Luniu din Clusiu unu circulăriu, prin care învită pe toate comunele acestui distghi sta la congregatiunea marcala, tie­­rogilai, el fiindca romanulu mai nainte de a se apuca de orice lucru pana chiama pe Domnediea intru ajutoriu, prin urmare si noi vrendu a ne apucă de unu lucru nu numai bunu, dar­ asia dicundu, santu pentru noi, trebue mui antaiu se chiamamu pe Domnula Dumnedieu­­ intru ajutoriu prin tienerea Asia s'au incintata numai decatu Nast. DDnii comisari vaberniiii si P. Sa­vu. capitanu supremu, la s. liturgia, la carea au pontificatu D. prepositu' asistatu de mai multi preoti, cantandu enogala pedagogi­­loru stil totu decursulu servitiului Ddicescu cu una armonia de totu placuta, danduse si salve la actele. sante. Dupa finirea­ servitiului Ddieessp se deragtaga Leete. DDnii comisari cortelele sale. Drra acdsla se puse totu poporulu intr'o ordine ce póte servi ori si cui de modelu, si apoi sub conducerea Domnului vicariu Gre­­gorie Moise se alesera 2 deputatiuni, dintre cari una fogte namegosa ui D. prepositu în frunte invită pe IP.DDnii comisari guberniali, cara ceialalta condusa de Domnulu vicariu invita­re P. Sa D. capitanu su­­premu la congregatiune, cari nomai decatu au si venita si sau pri­­ de catra adunare cu cele mai entusiastice strigari: „Se traiesca si Gljen.“ Ppergii. La Domnulu comisariu si consiliariu guberniale se seti adunarei decreturu guberniale, prin care este I. Sa si magni. Domnu secretariu guberniale Alexandru Pal denumiti de comisari re­­vesei la introducerea si instalarea N­. Sale a nou denumitului capitanu supremu Alecsandru Bohotielu in districtulu acestu nou, si dupa aceea N­. Sa in. presiedinte deschise adunarea in limb­a romana prin una cuventare­a­ plina de rela constitutionala si prea indestulitare, la carea poporulu inflacaratu­­ in cele mai infosate „,vivate, se tra­­iesca si clten.” Dara aseasta se seti decestele gubern. satga universitatea distric­­tului, prin carea se face acesteia cunoscutu, ca Îl. Sa Dn. Alecsandru venetiela este denumitu de capitanu supremu alu s. atatu in limba” mațiaga, sata si in traducere autentica romana, la care necuprindiendu nici unu scrupulu, juramentulu in limb'a romana in fagia pu­ acea cuventare si in limb­a romana, ceriului si a adunarei cu tota solemnitatea, la care urmara virale. — Dupa acesta se sculă Pastg. Sa Du, comisari conte Gabriele de Bethlen si tiena catra D. capitanu supremu ad regionama una cuven­­tare in limb­a magiara, fiindca in acesta prima simtie mintele, totu odata lasă inse prin notariu prin care cuventare gratuleza N­. Sale D. capitanu suprema pentru postulu acestu inaltu, tienenduse pe sine de prea fericitu, ca au fost a onogata cu misiunea de a intro­­duce pe Post. La D. capitanu suprema in acelu postu, agatandui totu­­si greutatile cu care este impreunatu acestu postu, cari numai prin tienerea strinsu de legi se voru pote invinge. Si fericirea districtului acestui nou manisoru si intieleptiunei Ilustrutatei Sale cons­edinta, fii si nepotii locuitoriloru acestui distriet a condus­ pe regent egalu n fericire ta­voru p inceptentă etc, carei urmara­­ de non vivate saldagose. Acuma se seala P. Sa D. capitanu multi ami in nu­­mele seu Dloru comisari guberniali mana pentru ostendla facuta cu seversirea actului de adti, descoperir,­­dusi credealu seu politicu, ce pe toti, assaltatogii iau razgansp cu “latu mai tare, ca P. Sa posiedendu oratoriu 'si desfasiară ideile asia de lamuritu, catu inse strigarile . „se traiasca si Gljen“ entusiastice. Dupa aseasta se seala Iluatritatiloru Sale Dloru comisari­elu este micu de statura, dag catu este totu era gura y in cuventarea s­a in limba si dia­­catu apucă pe toti mirarea,­­ elu lestula poporului romanu din acestu districtu nou, unu tonu apasatu arată mai­antain luptele, cari leau acesta pana si au vechiutu „pe capulu si, insa in persan­a unui barbatu, pe care singuru Gan­doritu, dii intarzierea denpmigei mai pana la desperatiune, gemendu lungu decatu toti compatriotii pere bucuria intregului poporu din districtu, carea bandu cea d'antaiu “serbature constitutionala instalandu si rulu seu constitutionalu - unu actu ce a pune patra fundamentale a unui districtu, pentru care actu îi roga, ca mergandu e ca sa se astegna Maiestatii Sale apostolice, în­­naltei curti aulice si escelsului reg. guberniu ferbintea multiumita a districtului pentru acestu inalta actu,­­ si in urma provoca pe unii comisari, ca se spuna sororei natiuni magiare ca districtulu romanu alu Nasaudului adi s'au scuturatu de absolutismu, si au pasitu pe te­­renu constitutionalu, de care de mai multi secoli au fostu lipsitu, adi serbezu cu romani cea de antai­e serbatore constitutionale si antaia cu romani liberi constitutionali adi saluta de antaia data pe fratii magiari intendiendule man­a libera fratiesca si sincera, inse rosu­nda totoodata ca si fratii magiari se le intenda asemenea mana, - adi jura romanii districtului acestuia s­edintta statornica principiului egalitatii si alu li­­bertatii constitutionale, dela care ei vii nu se voru abate, inse cu tote ca romanului acesteai sunt cele mai scumpe odate, totusi elu numai avendu nationalitatea si limb­a asigurata si egala indgertetita voiesce a le folosi, pentru aceea fratii magiari se considere bine numerosita­­tea si spiritulu de uietia alu natiunei romane, si asta se conlucre cu totii spre delaturarea neinttelegerei, carea pole se prinda radacina in­­tre noi, si atunci urmarile toti le vomu simti etc. Dupa aceea ruga pe unii comisari in numele batraniloru­raganti ai districtului acestuia, sie acesti inalti barbati se le fa si loru soli catra saga natiune secuie, catra fratii loru de arme din acesta natiune, si se le spuna ca roma­­nii adi liberi constitutionali ei saluta si ei provoca, ca­re espun ei cu toti in luptele in contra inimiciloru patriei, si ai monarehului sosia cu tunurile au fostu egali, si puindu amaru la umeru s'au ajutatu fratie­­sce si scaldandu campurile bataliei cu sangele loru, au solutu insufla respectu inimicului, asta si acuma se se ajute in recastigarea drepturi­­loru etc., carea vorbire fa de mai multe ori intrerupta de „,vivate si alien.“­­— În decursulu vorbirei atatu romanii catii si fratii magiari, cari ne onogaga congregatiunea cu presenti­a lega, inseroga a lacrimă si a privi cu o alta sinceritate si fagia mai senina unii in ochii altor­a, eaga oficirii nostri cei batrani, — si veteranii cei cagan­i de carii inca se află de­sagia, revocandule acestea in minte plangea formalu. — Fi­­ninduse vorbirea egorsega cu totii in strigari de multe minute, si cei mai pe argore multiumira vorbitoriului stringandulu de mana. Dupa aseasta se sculă N­. Sa D. conte Gabriele de Beth­len, si el primindusi inca odata simntiemintele catra Du. capitanu supremu, si recomendandu congregatiunei linistea pacea, si­ ei ascultarea de legi vorbire scurta in limb­a romana Postritatea Sa Gabriele de Bethlen tulu guberniale, a observa ceva, a se facura s. liturgie, cuprindicadu II. Sa si adunanduse inea pe la 7­oge­­ în acelu locu, facundu Rever, ună cuventare cunoscutu po­­presidiulu numai decatu lasă limba­­ si tote mai bine el­­numai si lasa apoi prin care este N­. Sa Du, de fata dispasetiuni si capitanu pe confratele a se Alesi. Venetiela . si supremu la comite a ceti prin acesta desghe­­care are de alu depu­­denumitu D. capitanu supremu, depuse dupa aceea Ț­­­­­inse cu toate ca mare de pentru noi santu, poporulu acestui le va loca ilustrele nume in supremu si prin una cuventare in limb­a ro­­ notariu Eiogianț si maltiami atatu unu guberniali districtu confrațele in urma cu atata si conducatoriulu aseea multi amesce­­loru comisari pentru ca ii elien!” adeveratu sincere, cari si transpun in trenura mai numele a­­tenp catu si pna daru toti Gan priceputu, in sincera recunoscintia a presidiulu luat. Sale de secoli "lu au primitu au fostu mai districtului, pe conducto­­Dupa sagem­­a acea in vorbe, rari seu si cu avutu poporulu denumitu aducan­­ei mai cale absolutismu, — dupa aceea desco­­fruntea istoriei districtului. Dupa aceea o simte astazi se g­­doresce, in o „„vivate, se traiusea *) Vedio în Fâie. i

Next