Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-07-01 / nr. 53
ITI i NSILVA IE,Gazeta este E1 AI L]id 4 PI) Lă PR TV No. 33. Avala XXIV. re regulata da 2 ori, si Foiea una data A air si Sambeta. Pretiusu loga este pe 1 anu 10, 1, nanu 5 fr, austr. inla intrulu monarchiei. Pentru tieri straine B a c or 3 galbini si 9 doi dieceni mon, suna renumera la tote postele e. g, cum si la toti cunoscuti ne eutestondenii. Pentru serie a senior. val. apst. Tapsa se pe. gihia 19; 1 . y toti toti din diminetia matu pentru ne capitan. odata sonfezuliime” „la cei indreptatiti din distgistala Nasaudului, precum la pretoriulu provisoriu, unde era loculu nenda in Nasaudu în 18. Iania a venira toti cei indemratiti la Nasaudu, pregatiri pentru tienegea santei liturgii Domnu prepositu Macedonu Popu priu II. Sa D. presiedinte denumi dupa aceia de notariulu congregatiunei, mitu congregatiune, de capitanu supremu. Dupa acesta seti D.uotariu juramentulu, si s. în urma caruia si cate 2 derape numita di si pregatitu si destiacestui districtu. Ioane Florianu nu avi nimini de a se seti adunafiindu acuma o ajuter din districtulu Nudului, tienuta in 18. si 19. I 1861. Dlu capitanu supremu “Alesandru Venetiela emise inca din G. Luniu din Clusiu unu circulăriu, prin care învită pe toate comunele acestui distghi sta la congregatiunea marcala, tierogilai, el fiindca romanulu mai nainte de a se apuca de orice lucru pana chiama pe Domnediea intru ajutoriu, prin urmare si noi vrendu a ne apucă de unu lucru nu numai bunu, dar asia dicundu, santu pentru noi, trebue mui antaiu se chiamamu pe Domnula Dumnedieu intru ajutoriu prin tienerea Asia s'au incintata numai decatu Nast. DDnii comisari vaberniiii si P. Savu. capitanu supremu, la s. liturgia, la carea au pontificatu D. prepositu' asistatu de mai multi preoti, cantandu enogala pedagogiloru stil totu decursulu servitiului Ddicescu cu una armonia de totu placuta, danduse si salve la actele. sante. Dupa finirea servitiului Ddieessp se deragtaga Leete. DDnii comisari cortelele sale. Drra acdsla se puse totu poporulu intr'o ordine ce póte servi ori si cui de modelu, si apoi sub conducerea Domnului vicariu Gregorie Moise se alesera 2 deputatiuni, dintre cari una fogte namegosa ui D. prepositu în frunte invită pe IP.DDnii comisari guberniali, cara ceialalta condusa de Domnulu vicariu invitare P. Sa D. capitanu supremu la congregatiune, cari nomai decatu au si venita si sau pri de catra adunare cu cele mai entusiastice strigari: „Se traiesca si Gljen.“ Ppergii. La Domnulu comisariu si consiliariu guberniale se seti adunarei decreturu guberniale, prin care este I. Sa si magni. Domnu secretariu guberniale Alexandru Pal denumiti de comisari revesei la introducerea si instalarea N. Sale a nou denumitului capitanu supremu Alecsandru Bohotielu in districtulu acestu nou, si dupa aceea N. Sa in. presiedinte deschise adunarea in limba romana prin una cuventarea plina de rela constitutionala si prea indestulitare, la carea poporulu inflacaratu in cele mai infosate „,vivate, se traiesca si clten.” Dara aseasta se seti decestele gubern. satga universitatea districtului, prin carea se face acesteia cunoscutu, ca Îl. Sa Dn. Alecsandru venetiela este denumitu de capitanu supremu alu s. atatu in limba” mațiaga, sata si in traducere autentica romana, la care necuprindiendu nici unu scrupulu, juramentulu in limb'a romana in fagia pu acea cuventare si in limba romana, ceriului si a adunarei cu tota solemnitatea, la care urmara virale. — Dupa acesta se sculă Pastg. Sa Du, comisari conte Gabriele de Bethlen si tiena catra D. capitanu supremu ad regionama una cuventare in limba magiara, fiindca in acesta prima simtie mintele, totu odata lasă inse prin notariu prin care cuventare gratuleza N. Sale D. capitanu suprema pentru postulu acestu inaltu, tienenduse pe sine de prea fericitu, ca au fost a onogata cu misiunea de a introduce pe Post. La D. capitanu suprema in acelu postu, agatandui totusi greutatile cu care este impreunatu acestu postu, cari numai prin tienerea strinsu de legi se voru pote invinge. Si fericirea districtului acestui nou manisoru si intieleptiunei Ilustrutatei Sale consedinta, fii si nepotii locuitoriloru acestui distriet a condus pe regent egalu n fericire tavoru p inceptentă etc, carei urmara de non vivate saldagose. Acuma se seala P. Sa D. capitanu multi ami in numele seu Dloru comisari guberniali mana pentru ostendla facuta cu seversirea actului de adti, descoperir,dusi credealu seu politicu, ce pe toti, assaltatogii iau razgansp cu “latu mai tare, ca P. Sa posiedendu oratoriu 'si desfasiară ideile asia de lamuritu, catu inse strigarile . „se traiasca si Gljen“ entusiastice. Dupa aseasta se seala Iluatritatiloru Sale Dloru comisarielu este micu de statura, dag catu este totu era gura y in cuventarea sa in limba si diacatu apucă pe toti mirarea, elu lestula poporului romanu din acestu districtu nou, unu tonu apasatu arată maiantain luptele, cari leau acesta pana si au vechiutu „pe capulu si, insa in persana unui barbatu, pe care singuru Gandoritu, dii intarzierea denpmigei mai pana la desperatiune, gemendu lungu decatu toti compatriotii pere bucuria intregului poporu din districtu, carea bandu cea d'antaiu “serbature constitutionala instalandu si rulu seu constitutionalu - unu actu ce a pune patra fundamentale a unui districtu, pentru care actu îi roga, ca mergandu e ca sa se astegna Maiestatii Sale apostolice, înnaltei curti aulice si escelsului reg. guberniu ferbintea multiumita a districtului pentru acestu inalta actu, si in urma provoca pe unii comisari, ca se spuna sororei natiuni magiare ca districtulu romanu alu Nasaudului adi s'au scuturatu de absolutismu, si au pasitu pe terenu constitutionalu, de care de mai multi secoli au fostu lipsitu, adi serbezu cu romani cea de antaie serbatore constitutionale si antaia cu romani liberi constitutionali adi saluta de antaia data pe fratii magiari intendiendule mana libera fratiesca si sincera, inse rosunda totoodata ca si fratii magiari se le intenda asemenea mana, - adi jura romanii districtului acestuia sedintta statornica principiului egalitatii si alu libertatii constitutionale, dela care ei vii nu se voru abate, inse cu tote ca romanului acesteai sunt cele mai scumpe odate, totusi elu numai avendu nationalitatea si limba asigurata si egala indgertetita voiesce a le folosi, pentru aceea fratii magiari se considere bine numerositatea si spiritulu de uietia alu natiunei romane, si asta se conlucre cu totii spre delaturarea neinttelegerei, carea pole se prinda radacina intre noi, si atunci urmarile toti le vomu simti etc. Dupa aceea ruga pe unii comisari in numele batraniloruraganti ai districtului acestuia, sie acesti inalti barbati se le fa si loru soli catra saga natiune secuie, catra fratii loru de arme din acesta natiune, si se le spuna ca romanii adi liberi constitutionali ei saluta si ei provoca, care espun ei cu toti in luptele in contra inimiciloru patriei, si ai monarehului sosia cu tunurile au fostu egali, si puindu amaru la umeru s'au ajutatu fratiesce si scaldandu campurile bataliei cu sangele loru, au solutu insufla respectu inimicului, asta si acuma se se ajute in recastigarea drepturiloru etc., carea vorbire fa de mai multe ori intrerupta de „,vivate si alien.“— În decursulu vorbirei atatu romanii catii si fratii magiari, cari ne onogaga congregatiunea cu presentia lega, inseroga a lacrimă si a privi cu o alta sinceritate si fagia mai senina unii in ochii altora, eaga oficirii nostri cei batrani, — si veteranii cei cagani de carii inca se află desagia, revocandule acestea in minte plangea formalu. — Fininduse vorbirea egorsega cu totii in strigari de multe minute, si cei mai pe argore multiumira vorbitoriului stringandulu de mana. Dupa aseasta se sculă N. Sa D. conte Gabriele de Bethlen, si el primindusi inca odata simntiemintele catra Du. capitanu supremu, si recomendandu congregatiunei linistea pacea, si ei ascultarea de legi vorbire scurta in limba romana Postritatea Sa Gabriele de Bethlen tulu guberniale, a observa ceva, a se facura s. liturgie, cuprindicadu II. Sa si adunanduse inea pe la 7oge în acelu locu, facundu Rever, ună cuventare cunoscutu popresidiulu numai decatu lasă limba si tote mai bine elnumai si lasa apoi prin care este N. Sa Du, de fata dispasetiuni si capitanu pe confratele a se Alesi. Venetiela . si supremu la comite a ceti prin acesta desghecare are de alu depudenumitu D. capitanu supremu, depuse dupa aceea Ținse cu toate ca mare de pentru noi santu, poporulu acestui le va loca ilustrele nume in supremu si prin una cuventare in limba ro notariu Eiogianț si maltiami atatu unu guberniali districtu confrațele in urma cu atata si conducatoriulu aseea multi amesceloru comisari pentru ca ii elien!” adeveratu sincere, cari si transpun in trenura mai numele atenp catu si pna daru toti Gan priceputu, in sincera recunoscintia a presidiulu luat. Sale de secoli "lu au primitu au fostu mai districtului, pe conductoDupa sagema acea in vorbe, rari seu si cu avutu poporulu denumitu aducanei mai cale absolutismu, — dupa aceea descofruntea istoriei districtului. Dupa aceea o simte astazi se gdoresce, in o „„vivate, se traiusea *) Vedio în Fâie. i