Gazeta Transilvaniei, 1862 (Anul 25, nr. 1-102)
1862-09-12 / nr. 72
Eata domniloru, in aceasta fapta anca se coprinde indirepte respunsulu, deca va fi seu nu, dieta in Ardealu. B. Propaganda antimagiara dupa .,H. Közlöny“ si „Herrn. Ztg.“ Avemu domniloru mari cuvinte pentru ca se continuamu ceea ce amu inceputu in Nrii 69 si 70, adica înregistrarea hotiiloru, tetiunariiloru si altora crime care se comitu in acestea dete de o noua cercare in Hungaria si in Transilvania. Valachi latrones — a rostu refrenulu catorva secuii in stilulu de cancelaria alu acestora fieri. Valachi latrones astadi se traduce cu: propaganda secreta antimagiara, seu — comunismu secretu antisacsonu, ear’ produptulu acestora se spera ca va fi : omorulu moralu si politicu. Deci dati domniloru se ne mai consemnam barbatesce faptele unii ale altora, noi pe ale dvóstre, voi pe ale nóstre, dara nimicu se nu cri tiamu, nici una se nu o ascundemu; aste apoi ne vomu cunoasce, ne vomu cumpăni unii pe altii, ne vomu apretia dupa meritele fiacaruia, eara lumea ceealalta va sta intre noi si va judeca. Se ne vaapucamu de lucru, in Ungaria si in Transilvania dintr’odata. De langa laculu Balatonu (Plattensee) Septemvre: In satulu Ferdemitz de langa Badacsou scr’a pe la 8 ore, noua lotrii calcara locuinti’a popii, ilu bătură, ii luara bani multi, impuscara pe unu fecioru de morariu; dupa aceea ducenduse la evreulu din Szigliget, batendu lu bine pe elu si pe nevastia lui, ilu usiorara si de cateva sute fiorini. Nota: In Ungaria de supt nu locuescu romani. In 30. Augustu pe la 9 ore dimineti’a trei lotrii intrara la pop’a din Totszentpál si neaflandu’la acasa, apucara pe gasdoi’a lui, o bătură si taiara, ii luara chieile si se incarcara de totu ce lea placutu, eara apoi siliră pe dascalu ca se’i duca cu caii sei pana la unu locu anumitu. Aici anca mai totu satulu a esitu spre a privi la acea tragicomedia cu o nepăsare neaudita. (P. Napló din 13. Sept.) Satulu nu era romanescu. In Nyíregyháza se făcu batalia intre orasieni si ostasimea imperatesca (Lloyd et P. Napló.) — La Jászberény intre Bele si Czegléd (pe unde car nu locuesce nici unu picioru de romanu) lotrii apucara diu’a mare posta imperatésca si o despoiera de 32 mii fiorini. (Korunk din 14. Sept.) — In dinrnalele Ungariei si ale Transilvaniei citiramu mai damnadi, ca carulu c. r. de posta foi depredatu anca si in Croati’a intre Ottocati si Polutiei. Acumu s’a descoperitu, ca band’a de lotri care a savarsitu acea fapta fusese compusa parte mare din soldati de sertori, cara posta era aparata de patru ostasi venatori , carii inse n’au fostu in stare de a se tiene incontra unei bande atatu de numerose. — Orasiulu Olaszi alias Wallendorf din tienutulu Scepusului a suferitu in nóptea din 7. Sept. fórte infricosiatu de focu. Preste 200 case si alte clădiri s’au prefacutu in ceausia. O mama cu fiiulu seu de cinci ani, alta mama cu fiiesa de 7 ani si o fetitia de 18 ani, ce era miréasa, isi aflara moartea loru in flăcări. Anca nu se scie deca foculu s’a escatu din intemplare, din negrija sau din tetimnaria ; dupace inse diurnalele magiare marturiseseu, cumuca din cercetările urmate pana acumu se vede curatu, cum« din 10 nenorociri de focu optu sunt escate prin reintia diabolica, asie intemplarea dela Olaszianca o registramu pana la o informatiune mai acurata. Eata inse unu altu casu fiorosu si revoltătorii, care se publica totu din Ungaria dela Kaposvár de data 15. Sept. a. c. Ein nópte patru banditi armati din crescetu pana in tălpi au mersu la mosi’a Dlui Kacskovics la casele ce se afla pe pust’a lui; patru gendarmi insele calea in urma ; acestia inse voindu a fi siguri de resultatu mai chiama alti patru gendarmi din vecinulu satu Mernye, cu carii împreuna pe la 11 ore nóptea sosiră spre casele lui Kacskovics , ci gendarmii fuseseră tradati! Pre candu era ei se intre mai inlauntru, din o dietantia numai de cativa pasi fusera priimiti cu mai multe puscaturi dintr’odata. De aci se desfasiura o batalia formala, in care unu gendarmui veni si la lupta crunta cu unu banditu , ci batali’a esi foarte reu pentru gendarmi, din care adica patru inşi remasera morti, trei răniţi si numai unulu a scapatu cu fug’a; eara dintre bandiţi nici unulu nu a picatu, ci ei dupa aceea fugindu in curtea domnesca porunciră cocisiului acestuia, ca se înhame caii la trăsură si se duseră p’aici ’ncolo in lumea larga. Comitatulu Somogy intregu se afla in pusetiune preste mesura iritata si turburata. Nimicu nu mai e sigura; avere, familia, sânge, viétia, totulu se afla in dispusetiunea banditiloru. — Inse la Kaposvár si in tienutu anca nu se afla nici unu romanu . . v . Ce vi se pare inse , ca primariulu v.spanu alu comitatului Josifu Bernath tocma in 13., adica cu 1 dînainte de intemplarea susti enarata emise o publicatiune tocma din Kaposvár, in care promite pana la cinci mii fiorini premiu acelora carii aru descoperi pe vrreunu lotru sau vreunu gasda ascundietoru de lotru. Acestea le aveau dupa „P. Napló“ si „P. Hirnok.“ Intr’aceea diurnalulu ondialu „Sürgöny“ comunică o porunca a Mai. Sale regelui, prin care se punu pretiuri si anume : pe capulu unui lotru 300 fl., pe alu căpitanului banditiloru 500 fl., pe capetele unei bande constatate pana la 10 insi 1000 fl., eara pe capulu lui Patkó 2000 fl. Gubernulu Ungariei a luatu asemenea mesuri si asupra ospetitoriloru si ascundietoriloru de lotrii, carii anca se dau pe manile tribunaleloru statarie , eara cei carii nu voru se ajute spre a prinde pe hoți se fia pedepsiți cu cate 500 fl., eara comune întregi cu cate 5000 fl. v. a. Cu toate acestea eranoeniile banditiloru s’au latîtu mai virtosu preste comitatele Somogy, Zala, Veszprém, Baranya si Vas. Mai virtosu preoții catolici, evreii, negotiatorii nemagiari si o sama de proprietari sunt cu totulu sacrificati resbunarii banditiloru , dincontra poporuluieranu e mai preste totul rutiatu. — Se da adica cu socotél’a, cumuca sub masc’a banditiloru se lupta cu focu si cu glontiu partita lui Kossuth incontra partitei aristocratiloru si a catoliciloru, carii tienu cu austriacii. — , — In satulu secuescu Árkos (distantia de 4 ore dela Brasiovu) in 8.ai 10. Sept. earasi mai arse si se facu o dauna cu de 10 — 12 mii. Foculu a fostu pusu inadinsu. Si totuși pe totimari nimini nu’i aruncă in flăcări, cum« facura secuii cu cei doi romani (nedovediti inse) in Gyergyó-Alfalu. (Va urma.) 286 Quod di fertiir nou aufertur. Pentru ce prinseră *) si închiseră Domnii din Aiudu pre Axentie ? Ca se pota pricepe publiculu cetitoriu si scrutatoriu alu acestui diariu, pentru ce prinseră si induseră Domnii din Aiudu pre subscrisulu, dele se bea amana Nrulu 76 alu Gazetei din anulu trecutu, se recetésca celea ce se scriseseră atunci sub rubrica Belugradu 24. Sept., cumu adeca cornițele Pogan in calatoria ce o făcuse înainte de acestu datu pre la Clusiu, midilocise dela inaltulu guberniu patrioticu de atunci unu decretu presidialu, in poterea caruia era indreptatitu a prinde si închide pre resvretitori. Intemplanduse, ca la adunarea comitatului din 16. Sept. anulu trecutu, pre candu, era tóte pregătite, chiaru si c. l. gendarmi duși si conduşi la Aiudu, cu prindiendu deregatorii de atunci constituţionali pre Gaitanu, Crisianu, Nicola si pre mene, acestia se impedece pre poporu dela vreo demustratiune, intemplanduse, dicu, ca desemnaţii resvretitori se nu mérga la Aiudu si demascanduse acestu planu mai tardiu prin presa, s’au lasatu omenii de calea pre care porniseră, nu vise si de minutatulu planu de a supune tier’a si pre prostii de olahi! „Quod dif’ertur non aufertur“ disere batrenii nostrii , ,,Kommt Zeit, kommt Rath“ ,,Qui tempus habet, habet vitam.“ Asie luara alta cale, pre care amblara unu anu incheietu pana se ajunga la scopu. Dreptu acea se apucara si incercara toate midiuloacele, prin care aru putea rescula oare cumu romanii săteni, ca pre acești săteni resculati de eli tragandui in cercetare sei sileasca a spune, ca eu iamu invetiatu se nu asculte de dregătorii unguresci, prin urmare pre mene se me prindia nu ca pre resvretitoriu, ci ca pre turburatoriu de liniştea publica, calificandu faptele mele constituţionali de crime ordinane, chiaru dupa tenarea legei penale austriace, care mie mi place mai multu decatu arbitriulu despotiou. Asie dupa ce li se dete c. r. Gendarmeria, numai decatu incarcara pre Schiau Mitru dela Galda de josu, pre Nenea Turcului dela Vingardu, pre Petru Branu dela Ciugudiu cu alti 4 biroi **) de pre valea Ampoiulu (totu óameni cu stare buna si forte populari) si îi trasera la temniti’a Aiudului. Planulu vnse cu acestia oameni nu reesi de locu, ei suferira bajocura si inchisoare de martiri ai constitutionalismului romanescu! *) Se indrepteaza faim’a, „ca ar fi fostu escortatu“, fiinduca singuru s’a presentatu. — R. **) Birou, seu bureau totu atata, nu se afla la popoara seibatice, ci numai la cele civilisate.