Gazeta Transilvaniei, 1862 (Anul 25, nr. 1-102)

1862-02-23 / nr. 15

GAZET­A TRANSILVANIEI. Wr* ta* Iliasiovu, 9n­. f­ebruai'iu­l§09. Anulu XXV. ijjftet'a esse de 2 ori: Mereurca si Sambet’a, Feiea una data pe septemanl. — Pretiulu, pe 1 anu 10 . v. a. Pentru tieri esterne 15 f. sun. pe unu anu s­au 45 doidieceri, or 3 galbini si 3 doidieceri mon, sunatoria. Se prdtmmera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serio ad. do 10 vorbe mari sdu mici inserate se ceru 8cr. Tacs’a timbrala e 30 cr. de fiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu înainte nu se voru mai primi publicări. Profiusetiitaiile regesei din a. I§4§, tramise catra diet’a Transilvaniei. Actulu suveranului carele in alte staturi se numes­­ce cu ven­tu de tronu, in Ardealu este acelu rescriptu alu domnitorului, prin carele Mai. Sa incuviintieza tie­­nerea dietei, detige diu’a deschiderii si comunica acele proiepte de lege, asupra carora suveranulu voiesce, ca diet’a se desbata si se decidă, eara acestea proiepte in limb’a diplomatica vechia a tierii nóstre se numescu propositiones regiae. Se poate ca cineva se privesca fapt’a nóastra ca o satira, candu noi la anulu mântuirii 1862 publicamu intr’o foia politica propusetiunile regesei din 1848 care au intratu de multu in proprietatea istoriei. Noi inse din partea camu dusu inainte cu unu anu si mai multu totu in acestea colone, ca Transilvani­a si mai anumitu noi romanii cu locuitori ai acestei tieri stamu pe puntea dintre anulu 1847 si 1848. Astadi inca mai stamu totu pe lenga acesta opiniune a nostra; eara celu care near respinge acésta opiniune, acela remane publicului datora a’i adeveri, cumca dela 1848 si pana la 1862 s’a facutu in dreptulu publicu alu Transilvaniei din cum se vede acelasi formulatu in diplom­a leopoldina din 1691, in legile din 1744 si 1791 cea mai mica schim­bare pe cale constituţionala, prin in­voirea reciproca a Suveranului cu diet’a si cu naţiunile tierii, ca noi din parte ne nu vedemu nicairi nici urma a vreunei invoiele in acesta privintia, pentruca aresicare schimbări radi­cale coprinse in diplom’a Franciscu-Josefina octroata din 20. Oct. 1860 si in patent’a din 26. Faurariu 1861 pana acumu inca nu le vediuramu nici propuse dietei transilvane, nici introduse pe vreo alta cale. Tocma pentru acestea nuse credemu, ca necidecumu nu e de prisosu pentru noi a ne reculege din nou si a ne re­­improspeta propusetiunile regesei din a. 1848 destinate pentru diet’a deschisa in numele domnitorului prin co­­misariulu regescu Br. Ant. Puc­mer in 29. Maiu alu a­­celuiasi anu. Numai asia vomu fi in stare de a imbina firele constitutionale din a. 1862 cu cele din 1848. Rescriptulu regescu coprindietoru alu propusetiuni­­loru din 1848 esise in limb­a latina, eara propusetiunile era siepte. 1. Mai nainte de oricare alta desbatere diet­a are a se ocupa in conformitate cu articululu de lege 20 din 1791 cu alegerea cancelariului de curte, alu cărui postu este vacantii*); eara resultatulu alegerii se’lu tri­­mitia la noi spre gratios’a confirmare. 2. Asemenea este se se faca alegere si pentru presiedintele Tablei regesei, care postu inca este va­­cantu si se iu tramita spre gratiosa confirmare. 3. In privintia unirii Transilvaniei cu Ungari­a, carea este atinsa in representatiunea din 3. Noembre 1847 a sfaturilor­, se urmeze o desbatere serioasa, a­­mesurata importantii acestui lucru, cum­ si cu privire la legile municipale care se afla infiintia si la legalele referintie ale celoru trei naţiuni. 4. Fiindcă părintesc’a nóastra sirguintia si grija tien­tesce intr’acolo, cu sortea tieraniloru seu a iobagiloru in totu modulu si catu mai curendu se se usioreze, a­­sia dorimu ca, amesuratu regescului nostru rescriptu din 3. Aprile a. c., pe care l’amu indireptatu catra Voi, luanduse in bagare de sama impregiurarile de fa^ia, se se ia neaparatula desbatere incetarea reporturiloru urbariale pe lenga o cuviintiosa despăgubire a pose­­soriloru cu unu modu cu acela, cu proieptulu de lege care Ni se va substerne si pe care vomu ave­a’lu sanctiona, spre folosulu si interesulu tierariloru, se se pota publica si pune in lucrare sub decursulu acestei diete*). 5. In privinti’a suportării greutatiloru publice fara neci o alegere de persona se se ia mesuri, corespun­­dietare scopului. 6. Se se ia la desbatere si aceea, ca in privinti’a stării romaniloru, care locuescu pe o parte mare din acelu mare Principatu alu nostru, se se ingrijesca prin o noua lege privitore atatu la drepturile loru de ceta­­tieni, catu si la cele relegionarie. In urma 7. Se ni se submita proiepte de lege cu privintia la libertatea tiparului si la impedecara abusuriloru, care s­aru poté esca din aceeasi. Acestea suntu propusetiunile. Rescriptulu incheie cu aceea, ca indemna pe dieta, ca ea se observe intru tóate bun’a ordine, drept’a cu­­viintia si cumpatulu in conformitate cu artic. 11 alu legii din 1791. Dat’a rescriptului 5. Maiu 1848 Sub­­scrisu: Fer­di­nan­du. Contrasemnati: Br. Lazar Apor et Emericu Szentgyörgyi. — — Oricare va citi cu luare a­minte acelu rescriptu intru totu coprinsulu seu, asia precurmi suna elu in ori­ginali­, va oserba usioru, ca elu necidecumu nu porta caracterulu acelora dele furtunoase, intru care s’a plas­­muitu si a esitu la lumina. Cele siepte propusetiuni inca n’au in sine ceva estraordinariu si neasteptatu pentru Ardealu. Propusetiunile 1 et 2 dispun nesce simple alegeri de functionari innalti, prevediute in con­­stitutiunea tierei. Propusetiunea 3 sunatóre despre uni­rea Transilvaniei cu Ungari’a se desbatuse pe larga in diet’a din 1846, fu inse respinsa si am­anata cu o majoritate numeroasa din acea causa,­­ ca Transilvani’a v­o­i­t a cunosce mai antaiu conditiunile pe care ar ave se le puna mai antaiu Ungari’a. Propusetiunea 4 se desbatuse preste totu anulu 1847; obieptulu ei era cunoscutu si pertractatu de unu seculu intregu, a­­dica din dîlele Măriei Teresiei, din ale lui Josifu II. candu cu revolutiunea lui Hora, Clocc’a si Crisianu, din a­­le lui LeopolduII., candu se infii­tiara legile din 1791/2, din ale lui Franciscu I. pe la 1819/20, cum si din vreo doua diete de sub Ferdinandu I., si fiindcă majoritatea numita conservativa a dietei din 1847 decretase o se­cătură de lege urbariala, carea si fara evenimintele din 1848 nu s’ar fi potutu pune niciodată in lucrare, asia domnitorulu mai scoase inca odata caus’a tieraniloru pe tapetu. La propos. 5 despre portarea greutatiloru eramu pregătiți prin desbateri de mai multi ani decurse in *) Din aceasta propusetiune se cunosce, ce e dreptu, ca desrobirea tieraniloru o a propusu mai antaiu suveranulu. Not’a Trad. *) Dupace Br. Samuilu Jósika (unu mare aristocratu) amenintiatu de catra partida teroristica cu mórte apucase a’si da dimisiunea. Not’a Trad.

Next