Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)
1863-04-20 / nr. 30
118 tendinti’a numai a consolida concordi’a cu celelalte nationalitati scl. 111. D. v.pres. gub. L. Vasiliu Popu , vorbindu despre decursului si ordinea cea esemplaria , cu care se trenura conferintiele, îndreptă din anim’a adunării si ferbinti aprecatiuni si multiumiri pentru Esc. Sale DD. Presiedinti. (Vivate!) Ear’ încheierea o făcu D. prota Hanea cu o multiamire pentru Maiestatea S’a după cumu vomu vedé ad literaro, si congresulu se închise cu entusiastice: „Se traiesca Maiestatea S’a imperatulu !!! — Acumu se ne preparamu cu toata activitatea pentru dieta. — R Congresulu seu conferintia naționala. Siedinti’a II după stenografia, tienuta in Sibiiu in 9/21. Aprile 1863. Escelentiele Sale, DD. Presiedinti se priimescu cu: Se traiesca ! D. Pres. metr. Siulutiu reculta pe D. secretariu Puscariu a citi protocolulu siedintiei tr. , si amintindu acest’a , ca pentru scurtimea tempului nu va citi numai in estrasu, citesce. Venindu vorb’a la secretari D. Pres. Eppulu Siagun’a dîce , ca la întrebarea făcută din parte ieri in privinti’a secretariloru din 1861, adunarea i-a ’nouviintiatu pre acei’a, dar nu ca substituţi, ci ca secretari aleşi si pentru siedintiele conferintieloru acestor’a continuative. D. P. Macedonu cere a i se luă propunerea de eri la protocolu. D. Pres. Siagun’a. Obiectele pertractate eri nu mai potu veni si astadi la vorba. D. Bolog’a. Se se ia la protocolu, ca toata adunarea au consimtîtu cu D. prepositu Macedonu. D. Manu (cons. de finantie). Cumu potemu noi pretinde respunsu romanescu , déca rogarea nóstra a fostu scrisa in limb’a germana ? (Strigări: Dreptu !) D. Branu de Lemény. Protocolulu cu ,,species facti“ are se reproducă cele intemplate in rendu cronologicu. Eu am vorbitu înaintea D. Baritiu, ca se se alega o comisiune pentru facerea adresei de multiamire. D. Pres. Eppulu Siagun’a. Nu e asta Domnule! Caci după mine a vorbitu mai antaiu D. v.pres. Popu , apoi D. Maniu, apoi Esc. S’a D. metropolitu, apoi D. Branu, după aceea DD. Balomiri, Baritiu s. a. — si asia eu stim de părere, ca acestea la protocolu se nu se ia toate asia pe largu , pentruca atunci aru trebui se se puna toti vorbitorii si tóate, ce s’au vorbitu, pentruca toti o potu pretinde acéstea. — La pasagiulu despre telegramulu Romaniloru din Bucovin’a. D. Dr. Tincu afla telegramulu atatu de momentosu, incatu cere a se pune din vorba ’n vorba la protocolu. (O voce: S’a facutu, caci s’au alaturatu la protocolu.) D. Alduleanu e de părere , — ca telegramulu se se ia simplu la protocolu , caci a respunde subscriitoriloru telegramului ca unom privaţi nu poate adunarea naţionala; ear de le va respunde ca la naţiune, se vom poté trage de aici consecventie neconvenibile. D. Pres. metr. Siulutiu. DD. Bucovineni s’au adresatu catra adunare, cugetu, ca car’ adunarea aru trebui se le respundia. D. Bohotielu (capitanu suprem). Se se alature cu adusu la protocolu. D. Popu. Adî la verificarea protocolului nu potemu face mai multu, decumu facuramu eri. Adunarea priimesce spre plăcută cunoscintia. (Strigări: Asia se fia!) D. Bolog’a cere a se precisă, unde e vorb’a de chiamarea secretariloru la mésa, ,,la més’a presidiului“ , pentru ca suntu mai multe feliuri de mese. (Ilaritate ) D. Pres. Eppulu Siagun’a. Domniloru! Verificandu-se protocolulu siedintiei de eri, vine de a ne pune in legătură cu lucrarea aceea, ce o-amu inceputu eri. Noi amu hotaritu eri pe astadî de obieptulu dîtei: adres’a de multiamire catra preainduratulu nostru Imperatu. Mi iau voia , Domniloru a vi aduce la cunoscintia părerile si convingerile mele in privinti’a unei compunende adrese de multiamire catra Maiestatea S’a. — Eu asiu dori, ca conferinti’a noastra nationala sesi ia de punctu de manecare in compunend’a adresa de multiamire catra Mai. S’a Imperatulu tocmai resolutiunea aceea preainalta imperateasca, ce ni-a datu ansa la aceasta adunare, si in carea aflu eu patru punte cardinale, care se se intrebuviintieze in conceptulu nostru fi se formeze totu atatea punte de manecare. Punctulu celu d’antaiu, care lu propunu eu adunarei nóstre natiunale astadi, din care se incepa inceputulu adresei nóstre de multiamire, sunt urmatorele cuvinte ale înaltului nostru Imperatu din resolutiune. Precandu ordinezu Eu, ca se se descopere natiunei romane a Ardealului indestulirea mea pentru documentarea loialitatei, credintiei si alipirei ei catra casa Mea domnitoria si catra legile fundamentale de stătu sancţionate de Mine etc. . . . Aici Maiestatea Sa cu indestulire recunósce credinti’a, loialitatea cea nepătata, ce națiunea nóastra romana din Ardealu a pastrat’o catra intreg’a casa domnitoria si legile fundamentale. Asia in punctulu d’antaiu asiu spune eu, cum-ca națiunea romana din Ardealu se simte afladi de totu noroeasa, de totu fericita , de vreme ce sacrificiele ei cele multe pentru d’a documentă credinti’a si alipirea s’a catra tronu si patria nu numai se recunoscu din partea Maiestatii Sale, ci totudeodata se provoca cu plăcere la ea că la o naţiune politica transilvana , si totudeodata totu in acelasi punctu se se dîca , ca precumu pan’acumu , asia si de acumu înainte vomu fi credintiosi legiloru fundamentale. Déca-mi iertati, Dloru! pentru mai deseversit’a intielegere se ve citescu unele pasage din acele legi fundamentale de statu, pe a caroru basa ne-amu adunatu si la care se provoca Maiestatea Sa. Legile fundamentale sunt cele patru puncte din diploma din 20. Octobre 1860. In introducerea diplomei asiatice Maiestatea Sa. Cu privire ca elementele institutiuniloru organice comune si ale conlucrarei in intielegere s’au intaritu prin egalitatea subpusiloru nostri înaintea legei, prin liber’a esercitare a religiunei garantata tuturoru, prin facultatea de functiuni publice neatarnata de stare si nascere si datorinti’a comuna si egala impusa fia carui’a de a fi ostasiu si de a plati contributiune, prin delaturarea roboteloru si redicarea liniei interne de vama in monarchi’a nóastra; — considerandu mai departe, ca la concentrarea poterei de statu in tóte tierile contienentului europeanu este o trebuintia ne ’ncungiurata comun’a pertractare a problemeloru celoru mai inalte de statu in favoarea securităţii monarchiei nóastre si buna starea tieriloru ei singuratice. — am aflatu de bine, spre complanarea diversitatiloru de mai nainte intre regatele si tierile Noastre si spre împărtăşirea regulata cu scopu a suditiloru nostri la legislatiune si administratiune, pe bas’a sanctiunei pragmatice, si in poterea perfectei Nóstre potestati, a determină si ordină ca basa statornica si irrevocabila de lege de statu, precumu si că indreptariu pentru Noi, precumu si pentru succesorii nostri legitimi in imperiu, urmatorele. ..c. . Acest’a e punctulu celu introducatoriu in legile fundamentale, adeca: egal’a indreptatire politico-nationala si confesionala; ear insesi legile fundamentale cele patru sunt acestea: 1) Ca dreptulu de a dă, de a schimbă si a suspendă legi se va esercită de catra Noi si succesorii Nostri numai cu conlucrarea dieteloru adunate după lege, respective a senatului imperialu, la care dietele vora avéa se tramita numerulu membriloru hotarita de Noi. 2) Toate obiectele legislatiunei, ce privescu la drepturile, datorinttele si interesele, ce sunt comune pentru toate regatele si tierile nóastre , si anumita legislatiunea asupr’a monetei, a baniloru si a creditului, asupr’a vamiloru si a afaceriloru comerciale, mai departe asupr’a trebiloru pentru bancnote, legislatiunea cu privire la trebile postei, telegrafului si drumului de feru si asupr’a modului si a ordinei pentru datorinti’a de a milită, se voru resolvă pe venitoriu in modu constitutionalu pertractandu-se in si cu senatulu imperialu si sub conlucrarea acelui’a, in tocmai că si introducerea contributiuniloru si a aruncaturiloru célor noue; apoi scarirea contributiunei si a tacseloru ce se afla si cu deosebire scarirea pretiului sarei si luarea împrumutului nou, conformu cu emisulu nostru din 17. Juliu 1860; asemenea si intórcerea datoriei de statu, ce se afla; înstrăinarea , straformarea si impovararea proprietății de statu nemiscatorie numai cu convoirea senatului imperialu se se ordineze, in urma esaminarea, si asiediarea proiecteloru chieltueliloru de statu pentru viitoriu, precumu si esaminarea incheiarei socoteleloru de statu si resultatele finantiare anuale , au se urmeze sub conlucrarea senatului imperialu. 3) Tóate celelalte obiecte de legislatiune, ce nu se cuprindu in punctele aduse mai nainte , se voru resolvă in si cu respectivele diete, si anumitu in regatele si tierile tiitóre de coron’a ungurésca după constitutiunea loru de mei nainte, ear’ in celelalte regate si tieri ale nóstre, in intielesulu si conformitatea ordinatiuniloru provintieloru loru, in modu constitutionalu. După ce totuși cu esceptiunea tieriloru de sub coron’a ungurésca, si in privinti’a aetorufeliu de obiecte de legisla-