Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)

1863-04-20 / nr. 30

118 tendinti’a numai a consolida concordi’a cu celelalte natio­­nalitati scl. 111. D. v.­pres. gub. L. Vasiliu Popu , vorbindu despre decursulu­i si ordinea cea esemplaria , cu care se trenura conferintiele, îndreptă din anim’a adunării si ferbinti apreca­­tiuni si multiumiri pentru Esc. Sale DD. Presiedinti. (Vivate!) Ear’ încheierea o făcu D. prota Hanea cu o multiamire pen­tru Maiestatea S’a după cumu vomu vedé ad literaro, si con­­gresulu se închise cu entusiastice: „Se traiesca Maiestatea S’a imperatulu !!! — Acumu se ne preparamu cu toata activitatea pentru dieta. — R­ Congresulu seu conferinti­a naționala. Siedinti’a II după stenografia, tienuta in Sibiiu in 9/21. Aprile 1863. Escelentiele Sale, DD. Presiedinti se priimescu cu: Se traiesca ! D. Pres. metr. Siulutiu reculta pe D. secretariu Pusca­­riu a citi protocolulu siedintiei tr. , si amintindu acest’a , ca pentru scurtimea tempului nu va citi numai in estrasu, cite­­sce. Venindu vorb’a la secretari D. Pres. Eppulu Siagun’a dîce , ca la întrebarea făcută din parte­ i­eri in privinti’a secretariloru din 1861, adunarea i-a ’nouviintiatu pre acei’a, dar nu ca substituţi, ci ca secre­tari aleşi si pentru siedintiele conferintieloru acestor’a con­­tinuative. D. P. Macedonu cere a i se luă propunerea de eri la protocolu. D. Pres. Siagun’a. Obiectele pertractate eri nu mai potu veni si astadi la vorba. D. Bolog’a. Se se ia la protocolu, ca toata adunarea au consimtîtu cu D. prepositu Macedonu. D. Manu (cons. de finantie). Cumu potemu noi pretinde respunsu romanescu , déca rogarea nóstra a fostu scrisa in limb’a germana ? (Strigări: Dreptu !) D. Branu de Lemény. Protocolulu cu ,,species facti“ are se reproducă cele intemplate in rendu cronologicu. Eu am vorbitu înaintea D. Baritiu, ca se se alega o comisiune pentru facerea adresei de multiamire. D. Pres. Eppulu Siagun’a. Nu e asta Domnule! Ca­ci după mine a vorbitu mai antaiu D. v.­pres. Popu , apoi D. Maniu, apoi Esc. S’a D. metropolitu, apoi D. Branu, după a­­ceea DD. Balomiri, Baritiu s. a. — si asia eu stim de părere, ca acestea la protocolu se nu se ia toate asia pe largu , pen­­truca atunci aru trebui se se puna toti vorbitorii si tóate, ce s’au vorbitu, pentruca toti o potu pretinde acéstea. — La pasagiulu despre telegramulu Romaniloru din Bucovin’a. D. Dr. Tincu afla telegramulu atatu de momentosu, in­­catu cere a se pune din vorba ’n vorba la protocolu. (O voce: S’a facutu, ca­ci s’au alaturatu la protocolu.) D. Alduleanu e de părere , — ca telegramulu se se ia simplu la protocolu , ca­ci a respunde subscriitoriloru telegra­­mului ca unom privaţi nu poate adunarea naţionala; ear de le va respunde ca la naţiune, se vom­ poté trage de aici con­­secventie neconvenibile. D. Pres. metr. Siulutiu. DD. Bucovineni s’au adresatu catra adunare, cugetu, ca car’ adunarea aru trebui se le respundia. D. Bohotielu (capitanu suprem). Se se alature cu ad­usu la protocolu. D. Popu. Adî la verificarea protocolului nu potemu face mai multu, decumu facuramu eri. Adunarea priimesce spre plăcută cunoscintia. (Strigări: Asia se fia!) D. Bolog’a cere a se precisă, unde e­ vorb’a de chiama­­rea secretariloru la mésa, ,,la més’a presidiului“ , pentru­ ca suntu mai multe feliuri de mese. (Ilaritate ) D. Pres. Eppulu Siagun’a. Domniloru! Verificandu-se protocolulu siedintiei de eri, vine de a ne pune in legătură cu lucrarea aceea, ce o-amu inceputu eri. Noi amu h­otaritu eri pe astadî de obieptulu dîtei: adres’a de multiamire catra preainduratulu nostru Imperatu. Mi iau voia , Domniloru­ a vi aduce la cunoscintia părerile si convingerile mele in pri­vinti’a unei compunende adrese de multiamire catra Maiesta­tea S’a. — Eu asiu dori, ca conferinti’a noastra nationala se­­si ia de punctu de manecare in compunend’a adresa de mul­tiamire catra Mai. S’a Imperatulu tocmai resolutiunea aceea preainalta imperateasca, ce ni-a datu ansa la aceasta adunare, si in carea aflu eu patru punte cardinale, care se se intre­­buviintieze in conceptulu nostru fi se formeze totu atatea punte de manecare. Punctulu celu d’antaiu, care­ lu propunu eu adunarei nó­­stre natiunale astadi, din care se incepa inceputulu adresei nóstre de multiamire, sunt urmatorele cuvinte ale înaltului nostru Imperatu din resolutiune. Precandu ordinezu Eu, ca se se descopere natiunei romane a Ardealului indestulirea mea pentru documentarea loialitatei, credintiei si alipirei ei catra cas­a Mea domnitoria si catra legile fundamentale de stătu sancţionate de Mine etc. . . . Aici Maiestatea Sa cu indestulire recunósce credinti’a, loialitatea cea ne­pătata, ce națiunea nóastra romana din Ardealu a pa­­strat’o catra intreg’a casa domnitoria si legile fundamentale. Asia in punctulu d’antaiu asiu spune eu, cum-ca națiunea romana din Ardealu se simte afladi de totu noroeasa, de totu fericita , de vreme ce sacrificiele ei cele multe pentru d’a do­cumentă credinti’a si alipirea s’a catra tronu si patria nu nu­mai se recunoscu din partea Maiestatii Sale, ci totudeodata se provoca cu plăcere la ea că la o naţiune politica transil­vana , si totudeodata totu in acelasi punctu se se dîca , ca precumu pan’acumu , asia si de acumu înainte vomu fi cre­­dintiosi legiloru fundamentale. Déca-mi iertati, Dloru! pentru mai deseversit’a intielegere se ve citescu unele pasage din acele legi fundamentale de statu, pe a caroru basa ne-amu adunatu si la care se provoca Maiestatea Sa. Legile funda­mentale sunt cele patru puncte din diplom­a din 20. Octobre 1860. In introducerea diplomei asia­tice Maiestatea Sa. Cu privire ca elementele institutiuniloru organice comune si ale conlucrarei in intielegere s’au intaritu prin egalitatea subpusi­­loru nostri înaintea legei, prin liber’a esercitare a religiunei garantata tuturoru, prin facultatea de functiuni publice ne­­atarnata de stare si nascere si datorinti’a comuna si egala impusa fia­ carui’a de a fi ostasiu si de a plati contributiune, prin delaturarea roboteloru si redicarea liniei interne de vama in monarchi’a nóastra; — considerandu mai departe, ca la concentrarea poterei de statu in tóte tierile contienentului euro­­peanu este o trebuintia ne ’ncungiurata comun’a pertractare a problemeloru celoru mai inalte de statu in favoarea securi­tăţii monarchiei nóastre si buna starea tieriloru ei singura­tice. — am aflatu de bine, spre complanarea diversitatiloru de mai nainte intre regatele si tierile Noastre si spre împărtă­şirea regulata cu scopu a suditiloru nostri la legislatiune si administratiune, pe bas’a sanctiunei pragmatice, si in poterea perfectei Nóstre potestati, a determină si ordină ca basa sta­tornica si irrevocabila de lege de statu, precumu si că in­­dreptariu pentru Noi, precumu si pentru succesorii nostri le­gitimi in imperiu, urmatorele. ..c. . Acest’a e punctulu celu introducatoriu in legile funda­mentale, adeca: egal’a indreptatire politico-nationala si con­­fesionala; ear inse­si legile fundamentale cele patru sunt acestea: 1) Ca dreptulu de a dă, de a schimbă si a suspendă legi se va esercită de catra Noi si succesorii Nostri numai cu conlucrarea­ dieteloru adunate după lege, respective a sena­tului imperialu, la care dietele vora avéa se tramita numerulu membriloru hotarita de Noi. 2) Toate obiectele legislatiunei, ce privescu la drepturile, datorinttele si interesele, ce sunt comune pentru toate regatele si tierile nóastre , si anumita legislatiunea asupr’a monetei, a baniloru si a creditului, asupr’a vamiloru si a afaceriloru co­merciale, mai departe asupr’a trebiloru pentru bancnote, le­gislatiunea cu privire la trebile postei, telegrafului si drumu­lui de feru si asupr’a modului si a ordinei pentru datorinti’a de a milită, se voru resolvă pe venitoriu in modu constitutio­­nalu pertractandu-se in si cu senatulu imperialu si sub con­lucrarea acelui’a, in tocmai că si introducerea contributiuni­­loru si a aruncaturiloru célor noue; apoi scarirea contributiunei si a tacseloru ce se afla si cu deosebire scarirea pretiului sarei si luarea împrumutului nou, conformu cu emisulu nostru din 17. Juliu 1860; asemenea si intórcerea datoriei de statu, ce se afla; înstrăinarea , straformarea si impovararea proprie­tății de statu nemiscatorie numai cu convoirea senatului im­perialu se se ordineze, in urma esaminarea, si asiediarea pro­­iecteloru chieltueliloru de statu pentru viitoriu, precumu si esaminarea incheiarei socoteleloru de statu si resultatele fi­­nantiare anuale , au se urmeze sub conlucrarea senatului im­perialu. 3) Tóate celelalte obiecte de legislatiune, ce nu se cu­­prindu in punctele aduse mai nainte , se voru resolvă in si cu respectivele diete, si anumitu in regatele si tierile tiitóre de coron’a ungurésca după constitutiunea loru de mei nainte, ear’ in celelalte regate si tieri ale nóstre, in intielesulu si conformitatea ordinatiuniloru provintieloru loru, in modu con­­stitutionalu. După ce totuși cu esceptiunea tieriloru de sub coron’a ungurésca, si in privinti’a aetorufeliu de obiecte de legisla-

Next