Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)
1863-06-01 / nr. 42
Pregătiri pentru alegeri de deputat. După cum ni se impartasiesce din fantana secura, apoi in comit. Doboca inca decurga preliminariale pentru alegerea deputatilor , si pentru candidaţi de deputaţi dietali din împreuna intielegere se primiră : DD adm. Buteanu, judele pr. Mihaiu Bohetielu si asesorulu Sipotariu. In Solnoculu int. DD. v.presiedinte gub. Ladislau Popp, judele pr. Gabrielu Manu, supr. capitanu alu distr. Naseudu A. Bohetielu, canoniculu Biltiu. Pentru Alba inf. DD. Acsente, Dr. Maioru, canonicu Cipariu, Dr. Hodosiu, jude pr. Dem. Boeriu si ? — La Nocrichu D. Bologa. In Alb’a sup. la Birghisiu nu la Hidigu D. Gf. Romanu. La Hidigu ? — D. comite supr. Laday. In corn. Hunidoarei din intielegere comuna , anumita in cerculu Giului D. can. C. Papfalvi; c. Totesci D. Petru Popu vicariu ; c. Pestisiului D. protopopu Ratiu ; c. Lapusnicu D. prot. Popea; c. Ilia D. Mihaiu Orbonasiu; c. Joiasiu D. Demianu ; in orasiulu Hatiegu D. Balasiu; Hinidoara Szancsaly. In Deva D. cons. aulicu D. Moldovanu. Nu va strica a trage aici luarea aminte a alegatoriloru nostri, ca se voru influintiza alegerile din tóte partile, precumu audimu chiaru si prin emigrantii din Bucuresci, cu toate midiulecele spre a le castiga majoritate in dieta , unde care se protesteze si in contra legalitatiei dietei. Ciu cu. „Kolozsvári Közlöny“ ne impartasiesce din scaunulu secuiescu alu Ciucului, cumuca in adunarea comisiunei scaunului din 21. după cetirea decretului regescu pentru convocarea dietei se scula f. judet. Mikó Antal si dîse, ca fiindu partea patriei ungarice de dinecee de Királyhágó (Ardealu) definitivii unita prin diet’a tierei, fosta laolalta cu aceea conchiamata prin regele legitimu in 1848, si acesta uniune nu numai s’a sanctionatu prin regele coronatu, ci s’a si ei secutatu faptice, atunci candu s’au presentatu deputatii ardeleni in diet’a din Pest’a si candu s’au inchisu diet’a Ardealului de corn. regiu Puchneru care a dusu , ca acesta e cea mai din urma dieta in Ardealu, ei asiadara după dreptu tie nu de posibila numai o dieta a patriei magiare, si din caus’a acesta si apoi si din aceea , ca comisiunea din Martiu s’a fostu dechiaratu, ca pana va sosi resolutiunea Maiestatiei la representatiunea loru, nu se voru demite la neci o pertractare , asia nu se voru amesteca neci la asiediarea comisiunei centrale de alegere. După acesta se ceti agratiarea celoru foști compromisi din anii 1848 - 1853 și propunerea administratorului, ca se se faca multiumire imperatului s’a primitu numai pe lenga adausulu, cumuca comisiunea primesce acésta gratia de gagiu, ca In. S’a se va indura a le restitui catu mai ingraba constitutiunea loru. Comisiunea centrala fu alésa de presidiu. Totu acolo suntemu unde amu fostu — deea nu vomu fi mai aprigi intru folosirea dreptului de alegere. Altufeliu neci ca potemu speru, decatu o crisa mare pentru viitoriulu nostru politicu si alu patriei nóstre, pentru ca noi trebue se credemu in ceea ce vedemu cu ochii, ca se face, caru nu in promisiuni góle dela cei ce neci odata n’au sciutu se se desbrace de crasulu egoismu suptu neci unu pretiu si neci o impregiurare. Se vedemu cum furamu respectati si pela alegerile comiteteloru centrale si apoi mai multu respectu n’avemu de a astepta neci in dieta, deca nu vomu fi noi bine representati. In cetatea Brasiovu se alesera in comitetulu centralu, cumu scimu, 3 romani, in c. districtului numai unulu, — in Seghisiara neci unulu, in Rupea — in Nocrichu 6, — inSibiiu numai 2, in Bistritia neci unulu, — in Mediasiu 1 in fiacare. ? In comitate , unde in comisiuni sunt romanii in minoritate de au si intratu ceva mai multi romani decatu in sasime, totusi s’au alesu pe departe mai putini decatu cati aru fi cerutu bun’a cuviintia si dreptatea, prin urmare aru fi o rătăcire ruinatoria a astepta ceva, de unde nu e de asteptatu. Dolus an virtus quis in hoste requirat, dîse strabunulu Virgilul, va se dîca, ca in neamtei pol, n’ai ce alege intre siretia si virtute. — In c. Hinidorei inca s’au alesu comitetele centrale si anume in celu din Deva D. protop. Papiu, v.comite Ciaclani, Isaia Moldovanu neg. In corn. Opidanu se portara romanii omenesce , nevoindu a primi protestu la protocolu in contra legalitatiei regulamentului, după cumu se primi totu la propunerea D. Zeyk si aici in comisiunea comitatului ca si in Ciucu, adeca rogate de Maiestate pentru restituirea constitutiunei si legei cei vechi. Bravo consecinti’a ? In cerc. Puiu conte Bethlen Olivieru, Joane Balas, Buda Imre, in c. Totesci D. Para Antal, Joane Ratiu prot. si Petru Popu vicariu ; in c. Pestisiu Barcsai László, Mihaiu Jechimu v.com., Gola Peter; in c. Joiasiu D. c. Khun Gotthart, Petru Demianu si R. D. Demsusianu; c. Ilia, D. Szereday Ignatiu, prot. Orbonasiu, Ladislau Olteanu ; c. Lesnicu, D. Macskásy Josefu, Ales. Crainicu jude proces; c Dobra, D. Gola Lajos; in corn. opidanu Deva, Keserű, Balogh, Gola, Masvilági, Dr. Fischer, Sombori, Dósa Jos , Nicola Giorgiu preotu, care nu suferi protestarea, Moldovanu Jos., Dr. Petco, Kis Alb. NB. Cei ce nu voru sau nu potu primi insarcinarea de deputatu, după cumu se propuseră , se se dechiare in scriau seu in publicu, ca se nu se faca corfusiuni cu scurtarea representatiunei nóstre. — D. Popu Alesandru — multiamesce pentru încredere si s’a si dechiaratu, ca nu pote priimi. De alta data vomu publica si multiamirea Dsale in publicu. Intocma multiamesce si redactor. Gaz. DD. provocatori pentru încredere, reservandusi publicarea multiamitei tramise in scrisu pe mai tardiu. — Oree alte strămutări sau insclambari bucuroși le vomu face cunoscute 166 Totu pentru «lieta. Dela Fagarasiu facemu unu estrasu din protocolulu siedintiei comitetului centralu districtualu din 2 iuniu a. c. Capitanulu supremu impartasindu mai anteiu scopulu adunarii, duce intre altele, ca progratiosulu nostru imperatu si principe da prin regulamentulu dietalu ocasiune, ca si tier’a nóastra se se poata bucura de drepturile constitutionale spre consolidarea intereseloru patriei comune, precumu si ale întregului imperiu si ale prenaltului tronu alu Maiestatii Sale, apoi fiin cuventarea cu unu intreitu „Se traiesca Mai. S’a imperatulu“, repetitu de intréga adunare. După acésta se ceti regulamentulu dietalu, si fiscalulu distr. J. Romanu ceru cuventu si in o cuventare da espresiune celoru mai reali semiteminte ale sale, vediendu — dîce elu — ca prin parintésca îngrijire a Mai. Sale s’a implinitu un’a din cele mai ferbinti dominiie ale întregului poporu din Marele Principatu Transilvani’a. Eaca, ca prin regulamentulu dietalu egal’a îndreptăţire e pusa in lucrare chiaru de catra progratiosulu nostru imperatu, apoi asemenandu acestu regulamentu dietalu cu legile electorale constitutionale din 1791 si 1848 dîce , ca cea d’antaiu a fostu forte liberale, — inse eschisivu numai pentru clas’a privilegiata a domniloru si nobililoru, cea din urma susutiene earasi privilegiulu nobililoru de alegere fara censu, precandu pentru poporulu tieranu defige unu censu mare ce nu sta in dreptu relatiunea starei lui materiale, si apoi vine la acelu resultatu, ca regulamentulu dietalu de acumu este cu multu mai dreptu si mai corespundiatoriu impregiurariloru de facta, dreptu acea propone , ca comitetulu centralu se’si esprime la protocolu cea mai adânca a sea multiumita catra prégratiosulu nostru imperatu si principe pentru parintescile îngrijiri in realisarea egalei îndreptățiri prin acestu regulamentu dietalu. Comisiunea centrala primi cu unanimitate aceasta propunere si vota adunca multiamita pre bunului nostru imperatu. Apoi se alese cu unanimitate comitetulu centrala de alegere din următorii membrii: 1. Maieru Popa, 2. J. Codru Dragusianu, 3. D. Gremoiu, 4. G. Maieru, 5. Joane P. de Comana, 6. Moise Gavrile, 7. Nicolau Raicu, 8. Bucur Barsanu, 9. Joane Popa, 10. Joane Comsia, 11. J. Meroianu, 12. G. Badesia, 13. Joane Metianu, 14. Joane Zorea, 15. Joane Comsia. Ca candidaţi de deputaţi la dieta se numescu pre la noi: pentru cerculu de alegere alu Branului D Alduleanu, pentru celelalte doue cercuri DD. Grideanu si Puscariu, pentru Fogarasiu (Comana) credit, ca se va alege Haupt, ungurii voiescu a alege pre contele Bethlen Gábor. — Alba-Iulia, 1. Juniu 1863. Bravo publicitate ! (in reclamări) bravo simtiu comuna! bravo lene romanésca! bravo nepăsare sasésca ! bravo néga ungurésca ! cu nemți cara nem, bravo toti nebunii, cari isi pierdu tempulu cu capacitatea de patrioți si cetatieni de statu, cumu sunt unii ca acestia. G. Tr. Niu 37. Bravo scriitoriule, bravo toti bravii, dar mai bravo decatu toti si decatu toate si mai presusu de toate bravo bravuriloru, bravo administratiune bacheasca, si mistica ungureasca, care ati rapitu si despoliatu pre bravii cetatieni de publicitate, de semitu comunu, i ati facutu leneși, nepăsători, negatori si se des- *) *) Mai cu seama in fundului. oameni alesi, si cu stare buna. —