Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)

1863-06-01 / nr. 42

Pregătiri pentru alegeri de deputat­. După cum­ ni se impartasiesce din fantana secura, apoi in comit. Doboca inca decurga preliminariale pentru alegerea deputatilor­ , si pentru candidaţi de deputaţi dietali din îm­preuna intielegere se primiră : DD adm. Buteanu, judele pr. Mih­aiu Bohetielu si asesorulu Sipotariu. In Solnoculu int. DD. v.­presiedinte gub. Ladislau Popp, judele pr. Gabrielu Manu, supr. capitanu alu distr. Naseudu A. Bohetielu, canoniculu Biltiu. Pentru Alb­a inf. DD. Acsente, Dr. Maioru, canonicu Ci­­pariu, Dr. Hodosiu, jude pr. Dem. Boeriu si ? — La Nocrichu D. Bologa. In Alb’a sup. la Birghisiu nu la Hidigu D. Gf. Romanu. La Hidigu ? — D. comite supr. Laday. In corn. Hunidoarei din intielegere comuna , anumita in cerculu Giului D. can. C. Papfalvi; c. Totesci D. Petru Popu vicariu ; c. Pestisiului D. protopopu Ratiu ; c. Lapusnicu D. prot. Popea; c. Ilia D. Mihaiu Orbonasiu; c. Joiasiu D. De­­mianu ; in orasiulu Hatiegu D. Balasiu; Hinidoara Szancsaly. In Deva D. cons. aulicu D. Moldovanu. Nu va strica a trage aici luarea aminte a alegatoriloru nostri, ca se voru influintiza alegerile din tóte partile, precumu audimu chiaru si prin emigrantii din Bucuresci, cu toate mi­­diulecele spre a le castiga majoritate in dieta , unde care se protesteze si in contra legalitatiei dietei. C­i­u c­u. „Kolozsvári Közlöny“ ne impartasiesce din scau­­nulu secuiescu alu Ciucului, cumuca in adunarea comisiunei scaunului din 21. după cetirea decretului regescu pentru con­vocarea dietei se scula f. jude­t. Mikó Antal si dîse, ca fiindu partea patriei ungarice de dinecee de Királyhágó (Ardealu) definitivii unita prin diet’a tierei, fosta la­olalta cu aceea con­­chiamata prin regele legitimu in 1848, si acesta uniune nu nu­mai s’a sanctionatu prin regele coronatu, ci s’a si ei secu­­tatu faptice, atunci candu s’au presentatu deputatii ardeleni­­ in diet’a din Pest’a si candu s’au inchisu diet’a Ardealului de corn. regiu Puchneru care a dusu , ca acesta e cea mai din urma dieta in Ardealu, ei asiadara după dreptu tie nu de po­sibila numai o dieta a patriei magiare, si din caus’a acesta si apoi si din aceea , ca comisiunea din Martiu s’a fostu de­­chiaratu, ca pana va sosi resolutiunea Maiestatiei la represen­­tatiunea loru, nu se voru demite la neci o pertractare , asia nu se voru amesteca neci la asiediarea comisiunei centrale de alegere. După acesta se ceti agratiarea celoru foști compromisi din anii 1848 - 1853 și propunerea administratorului, ca se se faca multiumire imperatului s’a primitu numai pe lenga a­­dausulu, cumuca comisiunea primesce acésta gratia de gagiu, ca In. S’a se va indura a le restitui catu mai ingraba con­­stitutiunea loru. Comisiunea centrala fu alésa de presidiu. Totu acolo suntemu unde amu fostu — deea nu vomu fi mai a­­prigi intru folosirea dreptului de alegere. Altufeliu neci ca potemu speru, decatu o crisa mare pentru viitoriulu nostru politicu si alu patriei nóstre, pentru ca noi trebue se credemu in ceea ce vedem­u cu ochii, ca se face, caru nu in promisiuni góle dela cei ce neci odata n’au sciutu se se desbrace de cra­­sulu egoismu suptu neci unu pretiu si neci o impregiurare. Se vedemu cum furamu respectati si pela alegerile comiteteloru centrale si apoi mai multu respectu n’avemu de a astepta neci in dieta, deca nu vomu fi noi bine representati. In cetatea Brasiovu se alesera in com­itetulu centralu, cumu scimu, 3 romani, in c. districtului numai unulu, — in Seghi­­siara neci unulu, in Rupea — in Nocrichu 6, — inSibiiu nu­mai 2, in Bistritia neci unulu, — in Mediasiu 1 in fiacare. ? In comitate , unde in comisiuni sunt romanii in minori­tate de au si intratu ceva mai multi romani decatu in sasime, totusi s’au alesu pe departe mai putini decatu cati aru fi ce­­rutu bun’a cuviintia si dreptatea, prin urmare aru fi o rătă­cire ruinatoria a astepta ceva, de unde nu e de asteptatu. Dolus an virtus quis in hoste requirat, dîse strabunulu Vir­gilul, va se dîca, ca in neamtei pol, n’ai ce alege intre siretia si virtute. — In c. Hinidorei inca s’au alesu comitetele centrale si a­­nume in celu din Deva D. protop. Papiu, v.­comite Ciaclani, Isaia Moldovanu neg. In corn. Opidanu se portara romanii omenesce , nevoindu a primi protestu la protocolu in contra legalitatiei regulamentului, după cumu se primi totu la pro­punerea D. Zeyk si aici in comisiunea comitatului ca si in Ciucu, adeca rogate de Maiestate pentru restituirea constitu­­tiunei si legei cei vechi. Bravo consecinti’a ? In cerc. Puiu conte Bethlen Olivieru, Joane Balas, Buda Imre, in c. To­tesci D. Para Antal, Joane Ratiu prot. si Petru Popu vica­riu ; in c. Pestisiu Barcsai László, Mihaiu Jechimu v.­com., Gola Peter; in c. Joiasiu D. c. Khun Gotthart, Petru De­­mianu si R. D. Demsusianu; c. Ilia, D. Szereday Ignatiu, prot. Orbonasiu, Ladislau Olteanu ; c. Lesnicu, D. Macskásy Josefu, Ales. Crainicu jude proces; c Dobra, D. Gola Lajos; in corn. opidanu Deva, Keserű, Balogh, Gola, Masvilági, Dr. Fischer, Sombori, Dósa Jos , Nicola Giorgiu preotu, care nu suferi protestarea, Moldovanu Jos., Dr. Petco, Kis Alb. NB. Cei ce nu voru sau nu potu primi insarcinarea de deputatu, după cumu se propuseră , se se dechiare in scriau seu in publicu, ca se nu se faca corfusiuni cu scurtarea re­­presentatiunei nóstre. — D. Popu Alesandru — multiamesce pentru încredere si s’a si dechiaratu, ca nu pote priimi. De alta data vomu publica si multiamirea Dsale in publicu. Intocma multiamesce si redactor. Gaz. DD. provocatori pen­tru încredere, reservandusi publicarea multiamitei tramise in scrisu pe mai tardiu. — Oree alte strămutări sau insclambari bucuroși le vomu face cunoscute 166 Totu pentru «lieta. Dela Fagarasiu facemu unu estrasu din protoco­­lulu siedint­iei comitetului centralu districtualu­ din 2 iuniu a. c. Capitanulu supremu impartasindu mai anteiu scopulu a­­dunarii, duce intre altele, ca progratiosulu nostru imperatu si principe da prin regulamentulu dietalu ocasiune, ca si tier’a nóastra se se poata bucura de drepturile constitutionale spre consolidarea intereseloru patriei comune, precumu si ale în­tregului imperiu si ale prenaltului tronu alu Maiestatii Sale, apoi fiin cuventarea cu unu intreitu „Se traiesca Mai. S’a im­­peratulu“, repetitu de intréga adunare. După acésta se ceti regulamentulu dietalu, si fiscalulu distr. J. Romanu ceru cuventu si in o cuventare da espre­­siune celoru mai reali semiteminte a­le sale, vediendu — dîce elu — ca prin parintésca îngrijire a Mai. Sale s’a implinitu un’a din cele mai ferbinti dominiie ale întregului poporu din Marele Principatu Transilvani’a. Eaca, ca prin regulamentulu dietalu egal’a îndreptăţire e pusa in lucrare chiaru de catra progratiosulu nostru imperatu, apoi asemenandu acestu regu­­lamentu dietalu cu legile electorale constitutionale din 1791 si 1848 dîce , ca cea d’antaiu a fostu forte liberale, — inse eschisivu numai pentru clas’a privilegiata a domniloru si no­­bililoru, cea din urma susutiene earasi privilegiulu nobililoru de alegere fara censu, precandu pentru poporulu tieranu de­­fige unu censu mare ce nu sta in dreptu relatiunea starei lui materiale, si apoi vine la acelu resultatu, ca regulamentulu dietalu de acumu este cu multu mai dreptu si mai corespun­­diatoriu impregiurariloru de facta, dreptu acea propone , ca com­itetulu centralu se’si esprime la protocolu cea mai a­­dânca a sea multiumita catra prégratiosulu nostru im­peratu si principe pentru parintescile îngrijiri in realisarea e­­galei îndreptățiri prin acestu regulamentu dietalu. Comisiunea centrala primi cu unanimitate aceasta propu­nere si vota adunca multiamita pre bunului nostru imperatu. Apoi se alese cu unanimitate comitetulu centrala de ale­gere din următorii membrii: 1. Maieru Popa, 2. J. Codru Dragusianu, 3. D. Gremoiu, 4. G. Maieru, 5. Joane P. de Comana, 6. Moise Gavrile, 7. Nicolau Raicu, 8. Bucur Barsanu, 9. Joane Popa, 10. Joane Comsia, 11. J. Meroianu, 12. G. Badesia, 13. Joane Metianu, 14. Joane Zorea, 15. Joane Comsia. Ca candidaţi de deputaţi la dieta se numescu pre la noi: pentru cerculu de alegere alu Branului D Alduleanu, pentru celelalte doue cercuri DD. Grideanu si Puscariu, pentru Fo­garasiu (Comana) credit, ca se va alege Haupt, ungurii voiescu a alege pre contele Bethlen Gábor. — Alba-Iulia, 1. Juniu 1863. Bravo publicitate ! (in reclamări) bravo simtiu comuna! bravo lene romanésca! bravo nepăsare sasésca ! bravo néga ungurésca ! cu nem­ți cara nem, bravo toti nebunii, cari isi pierdu tempulu cu capacitatea de patrioți si cetatieni de statu, cumu sunt unii ca acestia. G. Tr. Niu 37. Bravo scriitoriule, bravo toti bravii, dar mai bravo decatu toti si decatu toate si mai pre­susu de toate bravo bravuriloru, bravo administratiune bacheasca, si mistica ungureasca, care ati rapitu si despoliatu pre bravii cetatieni de publicitate, de sem­­itu comunu, i ati facutu leneși, nepăsători, negatori si se des- *) *) Mai cu seama in fundulu­i. oameni alesi, si cu stare buna. —

Next