Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)
1863-09-11 / nr. 83-84
323 individilora de orice naționalitate, candu soimu, ca dela numirea deosebiteloru teritorii, pana acumu un’a seu alt’a națiune si a arogată drepturi forte însemnate si drepturi chiaru din numirea acesta nationale. Dlu dep. Binder dice: „er passt nicht in die Regierungsvorlage,“ eu dicu ca: „er passt sehr gut,“ pentruca Dloru! cumu s’ar poté efeptui egal’a îndreptățire, candu in universitatea sasesca amu auditu, cumuca atunci, candu ar’ mai fi numai unu sasu pe teritoriulu sasescu si atunci ar’ fi acel’a proprietate sasesca. Dloru! deca ne amu pusu pe terenuru constituţionale, pe unu terenu asia de liberalu si corespundiatoriu spiritului timpului presente, atunci a combate acestu paragrafu insemnedia a fi retrogradu. Deci Cloru, că se mu ostenescu atenţiunea înaltei case cu motivări şi mai departe, ’mi eu libertate a propune din parte’mi, cumca inalt’a casa se binevoiasca a primi acestu §, după cumu se afla in proiectulu regimului din cuvintu in cuvintu. Pentru alte observări isi reserva cuventu. Wittstock e in contra § i care ar’ fi de prisosu, obscuru si absurdu , nu scie, ce intielege elu prin „numirile diferite ale partiloru tierei.“ E adeveratu, ca avemu multe numiri, precumu comitate, scaune, districte, apoi campi’a, tiér’a oresului, tiér’a vinului si alte, in fine tiér’a unguriloru, a secuiloru si a sasiloru. Din cele doua numiri d’antare nu va trece nimenui prin capu a deduce drepturi politice. Catu pentru numirile din urma, terminulu „tiér’a Unguriloru“ nu se afla in neci o lege a tierei, incependu dela regele Stefanu pana la 1848. Asemenea neci terminulu „tiér’a sasésca“ nu se afla pana in dilele lui Stefanu Báthori, care intarindu statutele sasesci, a ’ntrebuintiatu antai’a óra terminulu „terra Saxonum.“ Dar’ de aré ce nu numirea, ci posesiunea — carea voru concede toti ea au avut’o sasii pe acelu pamentu, — a datu drepturi politice, pentru aceea cere, ca §. se se stérga. Esc S i a g u n ’a . Proverbiala celu obstescu dice, ca, candu e pocalulu plinu, atunci se versa, prin urmare avemu obiceiu in viéti’a practica a dice, ca candu e anim’a plina de simtiuri, si mintea plina de cugetări, atunci vorbesce pruulu multu, pentruca multu simte si multu gandesce. Precumu oricine are principiale sale in viéti’a sa, după cari se se parte, asia am si eu principiale mele. In urm’a principialoru mele, cari ’mi servescu mie de indreptaru (zur Richtschnur) in faptele mele, este si acést’a, ca tocma atunci vorbescu mai putinu, candu anim’a simtiesce mai multu si candu mintea mea cugeta mai multu. Desi la obiectulu dilei simte mintea mea multe impresiuni, cea ocupata cu multe feliuri de cugetări , totusi concentrediu eu atatu simţirile cele multe, catu si cugetările aceste multe intr’una si adeca acea , ca eu ilu din proieptulu de lege alu regimului ilu aflu la loculu seu, ’lu aflu destulu de bine precisatu si ’lu aflu plinu de intielesu, dara nu fara intielesu. Déca §-lu acest’a este lamuritu (klar) dar’ nu itunecosu (dunkel) pentruca nu se cere aci o invatiatura forte mare spre a intielege §-lu acest’a. Noi Dloru ! toti suntemu ardeleni, pentru unu legislatoru englezu, pentru unu legislatoru francesu póte fi, ca s’ar páré §-lu acesta neintielesu, dar’ pentru noi ardelenii nu seiu cumu s’ar poté catuva aratâ de intunecosu, de vreme ce se dice : „Die verschiedenen Benennungen einzelner Landestheile begründen und gewähren keine politischen Rechte für die einzelnen Nationalitäten,“ Dbaru am avutu libertate a spune, ca noi suntemu toti ardeleni si ca ardeleni trebue se intielegemu cuvintele acestea, pentruca si regimulu nostru este ardelénu si cu buna séma a avutu basma nu numai cea legale dar’ si cea morale, candu s’a hotaritu la precisarea acestuia, pentruca Dboru! cui dintre noi nu iar fi cunoscutu adeverulu acest’a: Die verschiedenen Benenungen der einzelnen Landestheile ...“ Aci s’a numitu terenulflaogurescu, macaru ca nu a fostu terenulu ungurescu , ci a fostu terenulu nobililoru maghiari si romani (magyarföld) dincolo se dice terenulu secuiescu, nu e dreptu, ca acestu eră terenulu nobililoru seu donatariloru secui, căci poporulu tieranu secuiescu n’a avutu terenu, ei a avutu numai de a portă greutăţile. Cine nu scie Dloru! ca partea a 3-a a tierei se numesce „Sachsenland“ (terenu sasescu), acésta e dreptu, asia a fostu si este si astadi fara deosebire „des Standes und der Geburt“ aci e Dloru ! bas’a cea legale a u lui acest’a din partea regimului, dar’ am disu, ca are si o parte morale, acesta o aflu eu intra celea, candu dice, begründen und gewähren keine politischen Rechte.“ — Mainainte „haben begründet und gewährt, die Benennung einzelner Landestheile , einzelner Nationalitäten mehr oder weniger.“ Das ist mein politisches Glaubensbekenntniss. Ori cumu amu dice dara, au datu oaresicare bunatati, oaresicare prerogative (Vorrechte). Acéstea este asia, dar’ partea morale, candu vré guvernulu, că prin lege se se puna acumu, ca dupace egal’a îndreptățire este „ohne Unterschied des Standes und der Geburt“ , ca se nu faca sminteala ori scandalu (Umstoss) numirile aceste de mai înainte , si vréa se se dica prin o lege, ca numirile aceste nu dau neci unei nationalitati privilegii astadi, deca pe bas’a egalei îndreptățiri fiacare ardelénu se se ocupe cu lucrurile sale de a’si ajunge scopulu onestu, numai onestu , de abusare Dloru! nu pote fi vorba Eu stim asia dara Dloru ! si pretindu , ca §-tu acest’a, care este precisatu, e chiaru si e plinu de intielesu (sinnvoll, inhaltsvoll). Dara ca se aratu, eu incatu pretiuescu cu §-tu acest’a dia proiectulu de lege alu regimului trebue in fapta se aratu, ca intru adeveru asia simtiu si nulu aflu de totu precisatu si perfectu, pentruca caracterulu impregiurariloru acelora, cari diacu in §-lu acest’a, caracterulu, care se intielege in §-lu acest’a, nu e destulu desvoltatu, de acea numai doua cuvinte asiu dori se se puna si unu cuventu se se lase afara, si adeca eu făcu acestu amendamentu , „die verschiedenen“ se remana afara, si se se puna „die annoch bestehenden Nationalbenennungen.“ Mi am luatu libertatea Cloru la acestu amendamentu, pentruca tare sam convinsu, ca amendamentul meu este in cea mai strinsa legătură cu lucrarea nostra din acestu articlu de lege. Mo g a, înalta Casa ! De vomu luă la intrebare lucrurile, care s’au intimplatu in dilele trecute si le vomu confrontă cu cele ce vedu, ca se intimpla astadi, me cuprinde mirare. b .., mog In dilele trecute din centru (sasii) s’a atacatu stang’a, ca nu ar’ fi destulu de liberale, pentruca a voitu a se tiene strinsu de legile patriei si sistem’a patriei, prin care 4 națiuni si 6 religiuni aru fi recepte, cu toate ca anii aceia au fostu in mare gresiela, ca cugetandu, ca pentru nobili stau legile municipali, prin care oricine se poate incetatiani, totusi s’a adusu din partea centrului înainte, ca noi dorimu a ne face de risu înaintea opiniunei publice, înaintea Europei, ca prin acést’a lege s’ar pune stavila la cultura si propășirea tierei intr’atatu, incatu capitalisti străini nu ara veni, după cumu a disu unu Dnu, in tier’a Fagarasiului se faca mori si fabrici etc. Eu stim convinsu, ca stanga nu a cugetatu la capitalistii aceia, ci a cugetatu la tristele acele intimplari, care le amu vediutu in ceşti 12 ani din urma, candu patrioţii au fostu in cea mai mare parte escluisi dela drepturile, ce leau competatu. Inse acéstea nu se tiene de obiectulu dilei de astadi, de obiectulu dilei se tiene, ca § i se se tiena asia cumu este séu se se stérga séu se se modifice. Eu stim de părere, ca punctulu acela are de a remané si inca cu acelea adaugeri, care lea datu Esc. Eppulu Siagun’a, asiu fi doritu inca mai multu, asiu fi doritu ca, dupa ce intuit’a casa a determinatu egal’a îndreptăţire a diferiteloru naţiuni din patrie, se se faca o propunere, ca numirile acestea nationale (pam. ungur. sec. Sachsenland), care eseludu egal’a îndreptățire a celoralalte națiuni, se se sterga toate. Mai încolo dice, ca sterganduse , acesta s’ar întregi si privilegiale de sute de ani, apoi natiunei rom. că egala indreptatire inca is’ar cade unu teritoriu inse despre acesta seu stergerea teritorieloru se afla propusetiune r., asia dar primesce § cu adausulu dep. Siagun’a. Baritiu G. Domnule Presiedinte! După cele ce amu auditu din centru si stang’a, asia poté se me contenescu dela vorbire si se me alaturu deadreptulu la §. 4 asia precumu la formulata inaltulu regimu si cumu la modificatu deputatulu Salistei. Dar’ fiinduca amu auditu si eu din centru vorbinduse despre drepturi vechi, cari cu asia înlesnire mare, intr’ unu timpu asia scurtu nu s’ar potea delatura fara o strinsa si de aprope cercetare, la acestea, simtiu înalta casa datorintia de a vorbi si a respunde. » Eu tocm’a din contra dict si sustienu tare, ca acele drepturi acelea privilegii vechi s’au supusu la cea mai strinsa cercetare atatu de catra respectiv’a natiune , catu si de catra inaltulu regimu, si ce e mai multu s’au supusu si de noi acestia, carii ocupamu stang’a, sine ira et studio. Cu toate acestea, fiindcă ’mi sunt unite cugetările reservate si ascunse ori candu se lucra pentru cointielegere intre concetatiani, eu spunu verde si curatu, cumca asia numitulu „Sachsenland“ mai alesu de trei ani incace a facutu multu sânge reu si a casioatu mari neplăceri in mediul oculu, in sinlu natiunei noastre.