Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)
1863-08-02 / nr. 62
GAZETA TRANSILVANIEI. Mr. 03. Brasiovu, 3. Anglistii 1803. AnuliiMr. Gazet’a esse de U ori: Mercurea si Sambet’a, adiea una data pe septemana. — Pretiulu, pe 1 anu 10 fi. v. a. Pentru tieri eaterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 40 doidieceri, or 3 galbini mon. sunatoria. Se prenumera la postele c. r. si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie ad. cam 10 vorbe mari sau mici inserate se ceru 8cr. Tacsa timbrala e 30 cr. de fiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu înainte nu se vor u mai primi publicări. MONARCHI’A AUSTRIACA. lliet*a Transilvaniei. Cuventarea D-lui regalistu G. Baritiu in siedenti’a IX. a dietei, la cetirea adresei. înalta casa legislativa! Cu peptulu inalttatu, cu anim’a batanda, me vediu in pusetiune de a cuventa in siuulu unei case legislative , intru care parintiloru si strabuniloru mei nu lea mai fostu iertatu a intra. Cu peptulu inaltiatu si anima batanda me simtiu indatoritu a cuventu despre acea parte a pré-inaltului cuventu de tronu, carea se ocupa cu trecutulu acestei tieri, cumu si despre proieptulu de adresa, destinatu a se substerne cu respunsu la acelu cuventu, inse in acea parte, care de si pentru alții foarte usiara, pentru mine marturisescu, ca e cea mai grea din totu cuprinsulu pre-inaltului rescriptu regescu. Acea parte o numescu eu terenulu istoricii , usitatu in aceast’a tiera: Di po m ’a Leopoldina. O pusetiune cu totulu estraordinaria acest’a, intru carea me aflu cu romanu transilvanii, candu me apucu a cuventu in cas’a legislativa a acestei tieri despre terenulu istoricu, seu spunendu mai curatu, pentru terenulu istoricu (Se traiésca!) ceea ce si simtiu, ca trebue se se intemple. Eu adica am temeiurile mele, pentrusu somo tomu, ca déca mi a’aru fi datu ocasiune si altor romani a lua parte la lucrările comisiunei de adresa, eara acumu a cuventâ la reportulu acesta, ce se face in privinti’a proieptului adresei, acesta parte a cestiunei transilvane ar’ fi mai remasu intr’o intunecime, carea potea se aiba urmări stricatiose totului. S a aruncatu adeca nu numai odata ,intrebatiunea: „cumu se pote, ca se se mai afle inca vr’unu romanu transilvanu, carele se mai visése a mai apara principiulu numitu alu terenului istoricu si a se folosi de elu in partea sa. Asia este Domnii mei, indata ce sub numirea de terenu istoricu ar intielege cineva unu pamentu, pre care au crescutu si s’au sustienutu privilegiale asupritorie, sau unulu cu acela, pe carele s’a pastratu sclavi’a civila, politica si religionaria, atunci de terenu istoricu nu pote fi de locu vorba. Unu asemenea terenu inse e trasu de sub piciore si delaturatu prin poterosele cuvinte ale monarchului cuprinse in nou’a s’a diploma, totuodata inse nemicitu de atotuputintele spiritu alu tempului, intru care ne aflamu. Altu terenu istoricu cautu eu, pe care’lu si aflu, eara acela este: pamentulu intru care diacu osemintele strabuniloru nostri de 1750 ani. Mie ca romanu nu’mi este iertatu a trece acestu adeveru cu vederea in aceasta patria, despre care sciu prea bine, ca seminţii de seminţii, generatiuni de generatiuni, aci au traitu si au suferiţii impreuna cu celelalte popoara conlocuitorie, aci au petrecutu versandusi sângele, si aci voiescu se petreca in veacuri si in veacuri. (Bravo!) Acestu terenu istoricu e sânt’a mea datorintia a’tu aparu, si credu, ca si totu oricare altu romanu va simți in sine si asemenea datorintia. — Privindu deci toate acelea cuvinte ale Mai. Sale Domnitoriului nostru, pe care amu fostu atatu de norociți a le ceti in prea’naltulu rescriptu, atunci vediu, ca acea comisiune, ca acarui membru amu fostu alesu si eu, avu totu dreptulu, ca se primeasca in unanimitate si principiulu terenului istoricu, cu puntu de plecare la compunerea proieptului de adresa. Spre a demustra acésta mai de aprópe frami iertatu , ca in locu de a enumera mai multe arguminte, cumu se dice, de celea subtiri, se me folosescu numai de o comparatiune . Trei fraţi incheia cu unu vecinu de bine voitoriu, inse forte poternicu si intieleptu, unu feliu de contractu spre a fi asecurati in contra unoru' dusimani multu mai tari, de catu ei toti; acelu contractu inse se incheia din buna voia si cu legătură de a se tiene in poterea s’a pe secuii inainte.j^Prin reutatile tempuriloru, cumu si prin orbulu destinu unu altu frate remane afara si lipsitu de conditiunile favoratore ale acelui contractu. Acumu inse vine unu tempu fericitu, in care ceilalti trei frati recunoscu in adeveru, ca acestui frate ’i s’a facutu unu mare nedreptu. Recunoscandu acesta, ei recunoscu totuodata dreptulu de ereditate la terenulu locuitu cu ei dinpreuna, observedia inse toti fratii, ca conditiunile si postulatele, care înainte cu 172 ani s’au pusu in acelu contractu, nu mai coraspundu cerintieloru tempului de faisia , totu odata vnse acelu Principe, Domnitoriu, care e determinatu tare si vertosu a trai si muri pentru fericirea popoareloru atilor ci O oi ii 0.1* Ci» O vi pa iuti.-’ o £&» 1 mare pentru noi numai poate si nu vrea a confirma acelu contractu in starea si pre lenga conditiunile cele vechi, provoca inse pre toti frații, ca se se invoiesca in concordia la încheierea unui contractu nou, statoritu pe temeli’a cea vechia, si după ce au ratificatu intre sene totulu, se’lu substerna spre sancțiune acelui părinte poternicu, a carui următori inca ’lu voru subscrie si intari din secuii in secuii.Bravo ! — Stagun’a. Foarte bine. — Deci dar’ Domnii mei! Onorata comisiune elaboratorie de adresa nu s’a genatu intru nemicu a dice, ca stamu pe terenulu diplomei Leopoldine. Prin acést’a nu s’a potutu dice, ca primimu totu cuprinsulu si toate puncturile diplomei Leopoldine, nu s’a potutu dice, din causa, ca in tempulu de fasia si monarchulu a schimbatu impregiurarile, nu s’a potutu, si pentru ca partea cea mai mare a aceloru puncte apucase a se schimba in cursulu acestoru 2 secuii prin buna invoiéla a representantiloru acestei tieri, cea ce asi poté adeveri prin unu mare numeru de documinte autentice. Diplom’a Leopoldina s’a incheiatu intr’unu seculu si tempu de totu turburatu, in mediuloculu unora resboie cumplite si barbare, — barbare dicu, pentru ca acele se porta cu barbarii, prin urmare a fostu preste potintia, cu o afacere de atat’a importantia, precumu este asigurarea drepturiloru unei tieri, se se tracteze cu destula luare aminte si grija, din care causa insii representantii de atunci ai tierii indata in alui doilea anu au cerutu modificarea si relative desarurarea puncturiloru I, II si Au venitu apoi tempuli a acelea, unde earasi asia numitele staturi sau ordine, cu corpuri legislative, roganduse pentru sanctionarea din nou a diplomei Leopoldine, lamuritu au adausu, ca numai din lips’a tempului se intempla, ca diplom’a nu se reformedia, cu