Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)

1863-08-02 / nr. 62

GAZETA TRANSILVANIEI. Mr. 03. Brasiovu, 3. Anglistii 1803. An­ulii­­Mr. Gazet’a esse de U ori: Mercurea si Sambet’a, adiea una data pe septemana. — Pretiulu, pe 1 anu 10 fi. v. a. Pentru tieri eaterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 40 doidieceri, or 3 galbini mon. sunatoria. Se prenumera la postele c. r. si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie ad. cam 10 vorbe mari sau mici inserate se ceru 8cr. Tacs­a timbrala e 30 cr. de fiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu înainte nu se vor u mai primi publicări. MONARCHI’A AUSTRIACA. lliet*a Transilvaniei. Cuventarea D-lui regalistu G. Baritiu in siedenti’a IX. a dietei, la cetirea adresei. înalta casa legislativa! Cu peptulu inalttatu, cu a­­nim’a batanda, me vediu in pusetiune de a cuventa in siuulu unei case legislative , intru care parintiloru si strabuniloru mei nu lea mai fostu iertatu a intra. Cu peptulu inaltiatu si anim­a batanda me simtiu indato­­ritu a cuventu despre acea parte a pré-inaltului cuventu de tronu, carea se ocupa cu trecutulu acestei tieri, cumu si despre proieptulu de adresa, destinatu a se substerne cu respunsu la acelu cuventu, inse in acea parte, care de si pentru alții foarte usiara, pentru mine marturisescu, ca e cea mai grea din totu cuprinsulu pre-inaltului re­­scriptu regescu. Acea parte o numescu eu terenulu is­toricii , usitatu in aceast’a tiera: D­i p­­­o m ’a Leo­poldina. O pusetiune cu totulu estraordinaria ace­­st’a, intru carea me aflu cu romanu transilvanii, candu me apucu a cuventu in cas’a legislativa a acestei tieri despre terenulu istoricu, seu spunendu mai curatu, pen­tru terenulu istoricu (Se traiésca!) ceea ce si simtiu, ca trebue se se intemple. Eu adica am temeiurile mele, pentrusu so­mo tomu, ca déca mi a’aru fi datu ocasiune si altor romani a lua parte la lucrările comisiunei de adresa, eara acumu a cuventâ la reportulu acesta, ce se face in privinti’a proieptului adresei, acesta parte a cestiunei transilvane ar’ fi mai remasu intr’o intunecime, carea potea se aiba urmări stricatiose totului. S a a­­runcatu adeca nu numai odata ,intrebatiunea: „cumu se pote, ca se se mai afle inca vr’unu romanu transil­­vanu, carele se mai visése a mai apara principiulu nu­­mitu alu terenului istoricu si a se folosi de elu in partea s­a. Asia este Domnii mei, indata ce sub numirea de terenu istoricu ar intielege cineva unu pamentu, pre care au crescutu si s’au sustienutu privilegiale asupri­­torie, sau unulu cu acela, pe carele s’a pastratu scla­­vi’a civila, politica si religionaria, atunci de terenu is­toricu nu pote fi de locu vorba. Unu asemenea te­renu inse e trasu de sub piciore si delaturatu prin po­­terosele cuvinte ale monarchului cuprinse in nou’a s’a diploma, totuodata inse nemicitu de atotuputintele spi­­ritu alu tempului, intru care ne aflamu. Altu terenu istoricu cautu eu, pe care’lu si aflu, eara acela este: pamentulu intru care diacu osemintele strabuniloru nostri de 1750 ani. Mie ca romanu nu’mi este iertatu a trece acestu adeveru cu vederea in acea­sta patria, despre care sciu prea bine, ca seminţii de seminţii, generatiuni de generatiuni, aci au traitu si au suferiţii impreuna cu celelalte popoara conlocuitorie, aci au petrecutu versandusi sângele, si aci voiescu se pe­­treca in veacuri si in veacuri. (Bravo!) Acestu terenu istoricu e sânt’a mea datorintia a’tu aparu, si credu, ca si totu ori­care altu romanu va simți in sine si asemenea datorintia. — Privindu deci toate acelea cuvinte ale Mai. Sale Domnitoriului nostru, pe care amu fostu atatu de norociți a le ceti in prea­­’naltulu rescriptu, atunci vediu, ca acea comisiune, ca acarui membru amu fostu alesu si eu, avu totu drep­­tulu, ca se primeasca in unanimitate si principiulu tere­nului istoricu, cu puntu de plecare la compunerea pro­ieptului de adresa. Spre a demustra acésta mai de aprópe frami ier­tatu , ca in locu de a enumera mai multe arguminte, cumu se dice, de celea subtiri, se me folosescu nu­mai de o comparatiune . Trei fraţi inch­eia cu unu ve­­cinu de bine voitoriu, inse forte poternicu si intieleptu, unu feliu de contractu spre a fi asecurati in contra u­­noru' dusimani multu mai tari, de catu ei toti; acelu contractu inse se incheia din buna voia si cu legătură de a se tiene in poterea s’a pe secuii inainte.j^Prin reu­­tatile tempuriloru, cumu si prin orbulu destinu unu altu frate remane afara si lipsitu de conditiunile favoratore ale acelui contractu. Acumu inse vine unu tempu feri­­citu, in care ceilalti trei frati recunoscu in adeveru, ca acestui frate ’i s’a facutu unu mare nedreptu. Recuno­­scandu acesta, ei recunoscu totuodata dreptulu de e­­reditate la terenulu locuitu cu ei dinpreuna, observedia inse toti fratii, ca conditiunile si postulatele, care în­ainte cu 172 ani s’au pusu in acelu contractu, nu mai coraspundu cerintieloru tempului de faisia , totu odata vnse acelu Principe, Domnitoriu, care e determinatu tare si vertosu a trai si muri pentru fericirea popoareloru atilor ci O oi ii 0.1* Ci» O vi pa iuti.-’ o £&» 1 mare pentru noi numai poate si nu vrea a confirma acelu con­tractu in starea si pre lenga conditiunile cele vechi, provoca inse pre toti frații, ca se se invoiesca in con­cordia la încheierea unui contractu nou, statoritu pe temeli’a cea vechia, si după ce au ratificatu intre sene totulu, se’lu substerna spre sancțiune acelui părinte poternicu, a carui următori inca ’lu voru subscrie si intari din secuii in secuii.­­Bravo ! — Stagun’a. Foarte bine. — Deci dar’ Domnii mei! Onorata comisiune elabo­­ratorie de adresa nu s’a genatu intru nemicu a dice, ca stamu pe terenulu diplomei Leopoldine. Prin acést’a nu s’a potutu dice, ca primimu totu cuprinsulu si toate puncturile diplomei Leopoldine, nu s’a potutu dice, din causa, ca in tempulu de fasia si monarchulu a schim­­batu impregiurarile, nu s’a potutu, si pentru ca partea cea mai mare a aceloru puncte apucase a se schimba in cursulu acestoru 2 secuii prin buna invoiéla a re­­presentantiloru acestei tieri, cea ce asi poté adeveri prin unu mare numeru de documinte autentice. Diplom’a Leopoldina s’a incheiatu intr’unu seculu si tempu de totu turburatu, in mediuloculu unora resboie cumplite si barbare, — barbare dicu, pentru ca acele se porta cu barbarii, prin urmare a fostu preste potintia, cu o afacere de atat’a importantia, precumu este asigurarea drepturiloru unei tieri, se se tracteze cu destula luare aminte si grija, din care causa insii representantii de atunci ai tierii indata in alui doilea anu au cerutu mo­dificarea si relative desarurarea puncturiloru I, II si Au venitu apoi tempuli a acelea, unde earasi a­­sia numitele staturi sau ordine, cu corpuri legislative, roganduse pentru sanctionarea din nou a diplomei Leo­poldine, lamuritu au adausu, ca numai din lips’a tem­pului se intempla, ca diplom’a nu se reformedia, cu

Next