Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)

1863-10-19 / nr. 101

GAZETA TRANSILVANIEI. Mr. flOl. Hrasiovii, 19. Octom­bre 1803. Anulti­­XH. Cazot’a esse da 2 ori. Marcarea si sambet’a, Faiea ana data pe septemana. — Pretialu, pe 1 ana 10 fl. v. a. Pantra tieri asterne 16 fl. v. a. pe ani anu scu 40 doidiecsri, or 3 galbini mon. sanatoria. Se prenumără la postele c. r., si pa la DD. corespondenţi — Pentru serie ad. cam 10 vorbe mari sau mici inserate se ceru 8cr. Tacs­ a timbrala e 30 or. de fiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu înainte nu se voru mai primi publicări. MONARCHI’A AUSTRIACA. Invtrormen­tarea poet. laur. Andreii!­jf Euresianui. (Urmare si Capetu din Nru tr.) După finirea oratiunei funebrale mai multi negu­­tiatori, brasioveni venerabili, redicara cu bratiele sale si criniula, augusta aceea camaruita pentru remasittele genialului nostru poetu, a inspiratiunei caruia nu era de ajunsu neci ceriulu neci pamentulu, neci văile, neci munţii, neci seraculu, neci bogatulu , neci faptele tote ci numai facendele umanitatiei, numai sublimitatea i­­dealismului, — si punendulu pe curicululu ultimei ca­­ruttari catra cas’a eternit­atei, trasu de siese cai imbra­­cati in negru, incepu a’i precede conductulu, mai an­­taiu alu tenerimei scolastice cu corpurile profesorali, si music’a capelei cetatiene inainte, apoi vreo 20 de insi juni si barbati din asia numita „Reuniune gim­nastica romana*) brasiovena“ cu tartie si de care con­­ductuala incungiurau si precedeau sicriiulu, după care urmau rudeniile, si POD. ProtaPopazu cu alti vreo cativa preoţi, negutiatorimea, secsulu frumosu, inchidienduse conductulu cu mai multe carete. In ordinea acesta se petrecîi repausatulu pana in cimeteriulu besericei dela „Sant’a Treime“ de pe To­cile, unde asiedianduse in sinulu mam­ei lui Brutus, in sinulu pamentului, i se si­­redică de pe peptulu mor­­înentului unu monumentu idealu, prin decantarea unei Apoteose improvisate de referintele si declamate de a­­celasiu**) , si mai ndanduise mormentulu cu lacrimi de durere si revenire de catra gelnicii petrecatori, in cre­­dintia, ca amu facutu totu — catu ne a statu prin po­­tintia — spre a suplini asteptările si a representa ob­­legamintea ce ni s’a concrediutu in conscitutia de pre­­tensiunile si presupunerile natiunei, platindu primulu tributu de recunoscintia in loculu ei remasitieloru ce­lui ce si a sciutu densei depura tributulu fapteloru sale, pana ce trai in viéta, ei mai inaltiamu in numele na­­tiunei si alu posterității unu : Etern’a lui pomenire si fiai tieren a usiera ! ! ! In fine nu ne potemu conteni, a nu esprime in lo­culu repausatului multiamita publica multu onorabilu­lui negutiatoriu, representantu si curatoru besericei, D. Radu Radoviciu, care cu deosebita parabilitate si a in­­tinsu mania de ajutoriu la esecutarea acestei ultime de­­torintie catra repausatulu, urandui tota fericirea si totu binele. — Totu deodata mai adaugemu si Trasurile fundamentali din biografi’a repausatului. Andreiu Muresianu, născuta in 16. No­­embre 1816 in orasiulu Bistritia din părinți libertini: Teodoru si Eftimia, de profesiune morariu, pntr. scortia argesitoria. Originea Muresianiloru se trage din Mara­­muresiu, leaganulu Dragosidiloru, din familia nobila, a cărei patru fraţi, adeca străbunii loru, veniră si se a­­siediara in partile nordice ale Ardealului: Rebrisiara, Nimigea, Feleaca si Jenciu de pe Campia, dela cari se tragu Muresienii de adi, cari s’au lamuritu preste tote tienuturile acele. — Geniulu lui Andreiu Mu­resianu se arata de timpuriu in fruntea lui cea nalta si temperamentului lui celu sancului cu colericu. Neaflan­­duse scóla romana pe atunci, unu granitiaru din Valea Rocnei Danila Dobasiu ei suplini loculu de magistru in primii ani ai copilăriei. De aci frecventa scelele normali locale , car’ studiele gimnasiale le absolvi in gimnasiulu P. P. Piaristi din Bistritta, unde talentele lui cele eminente si purtarea lui cea e­­semplaria atrasera la sene iubirea magistriloru sei in­tru atata, incatu elu intre grafi si baroni purta prima­­tulu in scóla, secerandu calcule necurmatu de emi­li­entia. La consiliului mosiuseu si alu Protei Maioru din Bistritia a mersu la Blasiu , unde absolvi studiale filo­sofice precumu si teologia de 4 ani cu distinctiune in publicu cunoscuta, secerandu onorile cele mai alese in­tre confraţii si consodalii sei de litere. Abia esi din teologia in a. 1838, si in lips’a cea mare, ce se află pre atunci in Brasiovu de oameni in­­vetiati, cari punendu umorulu unii cu alţii se propage scienti’a si cultura intre fiii natiunei romane, fu in a­­celasiu anu chiamatu de negutiatori prin barbatii loru cu invetiatoriu la scol’a capelei din cetate, de unde dupa­ ce dovedi harnici’a si energic’a lui activitate fu chiamatu in an. 1839 in calitate de profesoru la gim­nasiulu rom.-cath. de aici, ca punendu umerui la umerui cu veruseu­l , profesoriulu de acolo, se potu servi nu numai statului si omenirei, ci totudeodata si natiu­nei sale, ai cărei fiii din partile aceste numai acolo a­­veau refugiu de desvoltare si crescere in cultura m­­nalta. Suptu acestu timpu ca colucratoriu la Red. Gazetei de Transilvania esi si in publicu cu poesiile si lucrările sale incependu inca de pela anulu 1839 — 40. Cu profesoriu gimnasialu la romano - catholici si dela 14. Januariu 1846, Nru. aulica transilv. 207, redicanduse gimnasiulu acesta la gimnasiu regiu, cu profesoru re­­gescu seceră necurmatu multiumirea si laud­a superio­rilor­u precumu si recunoscinti’a discipliloru si a parin­­tiloru loru, dovedindu si aici activitatea si harnici’a s’a. La a. 1850 susutienendu concursulu pentru trans­latorii la regiulu guberniu, reusi translatoru si redactoru fdiei legiloru provinciale la nn. guberniu, cu caracteru si clasa de dieta de c. r. concipistu guberniale, in care cualitate cumu s’a purtata, martore sunt archivele c. r. guberniu, martore suspinele alinate ale multor fosti asupriti, si de elu ajutati, martora junimea studiosa, pre care o conducea cu svadulu si ajutoriulu seu. Nece in tempulu acesta nu si-a parasitu laureatulu nostru *) Merita a esi in publicu resolvarea junimei romane din Brasiovu spre a se esercia in­­arele de sera in esercitie gimnastice suptu conducerea D. architectui si deodata si gim­­nasticu romanu Te­cin, — unu june din Brasiovu, care in­tre gimnasticii Germaniei fu mai antieritu premiatu pentru ra­ritatea distinctiunei sale gimnastice, la care adauge acumu si unu meritu, ca a datu iniciativ­a spre a se deprinde si tine­rimea scolastica romana de aici in esercitii gimnastice fara vreo gratificare. Dorimu din sufletu , ca se se afle patroni de ajunsu, cari se introducă in acelea scoli si desemnulu si music’a, fara cari crescerea moderna vine orecumu defectuosa. **) Se va publica in Fai’a viitória.

Next