Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-08-02 / nr. 62
gere la cercurile unde ’si au funcțiunile, fiendu-ca făcu iluzoria toata libertatea de alegere cu influinti’a s’a. — Dr. Ratu adauge, ca si oficialii politici ai comitateloru, scauneloru si cercuriloru se fia asemenea eschisi dela alegibilitate, inse, după cum se spune mai susu, vorbindu in contra c. Schmidt Dr. Teutsch, care dice, ca mai bine se se imbunatatiesea starea institutiunei populare, ca poporulu se scia pe cine alege, eppulu Fagaras, Schneider, c. Fekete toti totu in contra, in fine la votisare se si respinge emendamentulu lui SchulerLibloy si Dr. Ratiu , priminduse §-lu după tecstuarea comisiunei. In fine Popea ruga pe presiedintele, ca se pona patu mai curundu la ordinea dilei propunerea lui Puscariu si consoci pentru modificarea §-lui 41 si 49 ai patentei desdaunarei pamentului privitori la dreptulu de lemnaritu si pasiunatu alu preotiloru. Presiedintele apromitendu a face acést’a, candu se va poté, defige urmatóarea siedintia pe diu’a a 2-a si incheia siedinti’a. Noui deputati alesi: In cerculu He digului Alb’a superióara: Franciacu de Poc sa, in Treiscaunele se c u e s c iear’ se alesera cei mai dinainte ; in :Codlea : Fiacalulu Moriz Conrad din Rupea; orasiulu Clusiu: Bányai Vitalis si conte Lazaru Nicolau; Muresiu Osiorheiu; conte D o m i n i k T e re k i si br. Albert Bánffy. Scaun. Osior. cerculu superioru elect. : br. Iosifu Bálintit. In Abrudu: Stef. Basa, par. evang. ref. Oare cati voru merge la dieta si acum. ? — Cronica esterna. Situatiunea. Gazet’afrancesa „France“ pledéza mereu in contr’a Austriei; ea vrea se dovedeasca intr’unu articulu intitulatu ,,Poterea silei,“ ca Austri’a calea in petiere dreptulu nationalitatiloru si alu tractateloru. Articululu ei se incheie cu o apostrofa catra contele Rechberg, caruia ei imputa ca au lucrata intocma, pu candu ar fi unu Cavur. Politica Cavouriana inca nu oa imputata neme inaintea lui „France“ regimului austriaca. Ca una semptoma characteristica a simtteminteloru din Germani’a aduce înainte „France“ uuu cuventu, care sei fi scapatu mai daunadi din gura unui omu de statu vediutu germanu, care nu se tiene de neci un’a din poterile mari germane. Acelu’a se fi disu asia: ,,Noi ne apropiamu de o încurcătură mare (Durcheinander) si cu catu vomu veni mai iute la ea, cu atata e mai bine“. „Morning Post“ dice: Austri’a si Prusi’a voru avea mai antaiu a trage suferintie din starea cea noua a lucruriloru care o au creatu prin resbelulu cu Danimarca. Urmarea imediata a faptei acesteia a poteriloru va fi, ca ele voru trebui se fia tóte gat’a de resbelu. In Europ’a nu este mai multu sigurantia, de candu s’a subscrisa conventiunea preliminaria in Vien’a; nu mai ecsista neci o confidentia nece o încredere intre poterile singurite“. Cabinetulu Franciei a tramisu o depesia oficiala la acreditatulu seu din Berlinu spre a o impartasi cabinetului prusianu, in care desaproba ocuparea militareasca a Rendsburgului si ei da svada, ca se înceteze a continua calea apucata, ca altufeliu Franciza se afla silita a esi din starea pasivității sale de pana acuma, si aceasta depesia se impartasi la toate régimele germane; de acea diurnalistic’a germana scuipa focu asupra emotiunilor, de prin diurnalele francese si englese pentru sil’a ce se făcu Daniel cu pacea noua din Vien’a. Apoi ét’ ésa la politie’a dilei a visa despre rectificarea graniitiei Rinului, si Prusi’a se invoiesce , numai din teritoriulu ei se nu se ié, ci din cela alu Bavariei ad. Landau. Afara de intelnirea suveraniloru de villa latina in Franci’a, unde după Rotschafter va merge si principele Alesandru pe la diumetatea lunei acésteia, se scrie acumu, ca se va tramite la Angli’a unu demnitariu mare francu, unde calatoresce si regele Belgiei, care se reintorse numai acuma dela Napoleonu din Vichi. Trebue se se faca vreunu arangementu intre poterile apusene. — Unu procesu politicu care trage atensiunea nu numai a Franciei ci si a intregei Europe se pertrapredia acumu la tribunalulu Parisului. 13 advocaţi si deputati din opositiune se constituira in comitete, adunanduse in conventicule cu scopu de a influintia alegerile la corpulu legislativa in partea opositiunei, ca atari fara acusati, ca au trenutu conventicule neertate, si se afla in cercetare speciala. Acestia sunt toti din partida republicana: Gamier Pages si Carnot representantii Franciei republicane inca se afla intre dinsii. Ce descoperiri republicane voru face se va vedea din mărturisiri. In Copenhaga deschise regele Christianu senatulu-Imperialu, inblandiendu pe danesi cu espunerea tristeloru inpregiurari, cari l’au silitu se negotieze pentru pacea cu Austro- Prusia fiindu parasitu de toata Europa. După deciderea unui imprumutu de 12 mii, s’a amanatu senatulu pana 3. Oct. Rusi’a. In Varsavia 6.Augustu fura ucisi Traugott sieful gub. nationalu, asemene Crajewski, Toczyski, Zulinski si Jezioranski capi de despartieminte. Patrusprediece oficiali ai guvernului nationale prin gratia fira condemnati parte la ocne parte la temnitie de cetate in Siberia. ROMANI’A. Prima proba ce o au datu romanii din Bucuresci, Ploiesci, Iassi, Craiova si alte orasie, cumuca s’au lepadatu de hain’a cea mohorita a servilismului si a indiferentismului nationalu a fostu lupt’a la alegerile consilieruru municipale, care ori si cumu esira in partea s’a cea mai mare nationale, cu tóate, ca prin orasie s’a venitu strainismulu intr’atate a, in catu d. e. Iassi numai orasiu romanu nu se mai poate numi, ci jidanu, apoi Bucurescii inca suntu inundați, nu numai de meseriași străini, cari ’si inaltiara palate, ce rivalisésa cu ale Domnului, ci si de bulgarime si una plasa negutiatorésca parte mare străină, cari fugu cu draculu de tamaia de tóate institutiunile ce porta tipulu românismului si imbraca la părere unu spiritu de libertate ideala, pentru ca se arunce sementia de desbinari si acestea se impedece desvoltarea nationalitatei romane, care se astepta din nou’a ordine a lucrurilor. Lupt’a e viétia si romanulu, deca vrea se aiba viétia si deca vrea asi desvolta nationalitatea, se primeasca lupt’a constituționala si se pelupte in totu loculu din resputeri, ca numai asia poate se fia Domu dispuitoriu in cas’a s’a si cu bunurile sale, — care pana acumu erau prad’a străinismului. — Domnulu înainta mai multe proiecte la noulu consiliu de statu spre a forma proiecte de legi: Pentru infiintiarea unei scele de comerciu in Busuresci; 2 pentru infiintiarea camereloru de agricultura; 3, pentru mine, miniere si cariere; 4, pentru declararea Iasiloru de orasiu francu si intrepositu comercialu; 5, pentru infiintiarea de eespositiuni nationale prin judecie; 6 si proiectu de lege pentru eespropriare spre a inlesni desvoltarea comerciului nationalu. Diurnalulu „Libertatea“, care suplinea in tocm’a pe „Romanulu“, e suprimatu din acelesi motive ca si „Romanulu“ si mai de aprope , pentru ca intr’unu articulu despre bugetu făcu calculu inspaimentatoriu pentru tiera, cum ca pela 1867 deficitulu are a fi 292 1/2 milioane. — In Romani’a de peste Milcovu s’a decretata organisarea dorobantiloru in tocma ca si cei de dincoce de Milcovu si toti intr’uniti se impartieseu in 3 inspectorate cu resiedinti’a in Bucuresci, Craiova si Iassi. Asemenea se infiintiesa in Romani’a de peste Milcovu si granitiari egali organisati, si cu totii intr’uniti sub 4 inspectorate in Giurgiu, Iasi, Peatr’a si Pitesci, voru forma aperarea granitieloru. — Budgetulu României pe an. 1864, decretata in virtutea statutului publ. in 2 luliu prin ordonantia domneasca esceptionalminte, e acesta : Spesele statului ordinarie : lei 165,767.697 33 par. „ , estraord. „ 38,272.678 29 „ Tóate spesele făcu: lei 204,040.676 21 par. Veniturile României Ordinarie: 137,487 867, estraordinarie 13,072.217 in totalu tóate veniturile făcu 150,570.084. Adecă deficitulu face 53,470.592 lei, care se acopere cu imprumutu de statui pe afata ad. 28,270.172 lei pentru spesele ord. si 25,200.461 pentru cele straordinarie. Veniturile intra din : Capitatie: 27,654.325, păduri si siosele 9,886.433, patente 2,950.000, Impositu fonciaru 9,119.153, tacae de transmitere 4,873 900, dreptulu de importu 9,200.000, consumația sarei 6,400.000, tacse de judecați 2,230.950, esportativa sarei 3,051.750, proprietățile statului 48,748 081, sienale 111.200, păduri 720.000, pacurea 105 000, coloniile 1,582.131, tacse de păduri 215.095, vendiari de mobile 100.000, poste si telegrafii 4,000.000 diverse producte 6,549.852. Sum’a totala a venituriloru 137,497.870, din creantie scadinte 5,072.217, din ramasitie 8,000.000. Sum’a 150 570.087. Spesele : Consiliulu de ministri 97 200, consiliulu de statu 552.000, ministeriu din intru 24,580.076, de finantie 44,866.552, de resbelu 40,182.515, de culte 26,418.044, de justiția 12,428.136, de esterne 1,643.474, de lucrări publice 16,000.000. Suma 165,767.997. 249