Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-11-08 / nr. 89
357 principiulu representatiunei natiunali este refacutu, si pentruca principiale esprese, după cari s’au formatu cercurile electorali, nu sunt intemeliate pre dreptate, nu sunt de viétia !— Eu dloru traiescu in acea convingere, ca deoa are se se respectése o tientia ratiunale, atunci trebue mai antaniu se 86 recunosca esistintia ei. Eu vreau dar’, ca in legea despre representanti’a tierei natiunali recunoscute in tiera, si respective natiunea romana, se-si aiba espresiunea inarticularei, — si nu me multiumescu cu unu resultatu reesitu numai din templare — asia dictndu din cercuri! — Domniloru! representanti’a tierei e personagiulu tierei, — aici je loculu dara, unde se aparia persoan’a morale a fiacarei natiuni inarticula- te ! — Cercurile electorali, cari ar’ fi se se faca candu s’ar’ primi principiulu representatiunei natiunali, pentru fiacare naţiune ar’ trebui se fia deosebite, nu ar’ trebui ca unu cercu electoralu alu unei naţiuni se conoada in cerculu celeialalte naţiuni, ci pentru fiacare naţiune ar’ trebui se se arondese deosebite cercuri electorale după nesce factori de victi’a, cum va statori o naţiune pentru sine. Parerea mea clara e, ca numai principiulu natiunalu e multiamitoriu, — 1) din acelu punctu de vedere, ca numai atunci se da espresiune inarticularei natiunei romane, ca naţiune recunoscuta de statu, si 2) pentru ca in diet’a Transilvaniei, atatu acum, catu si in venitoriu mai multu vomu avé se vorbimu despre impartirea sarcineloru publice, de catu despre impartirea binefaceriloru publice. (Bravo !) Acestea este interesulu celu mai mare, dloru, ca se nu se asuprésca o națiune mai multu de catu ceealalta, si câ se nu se puna pe o națiune, — după cum au facutu dietele Transilvaniei in trecutu, — toate sarcinele in emolumentulu celorulalte națiuni. Acest’a, dloru, este totu dsodata si basea cea mai dreapta la representantia , er’ nu cea r comandata de dlu reg. Koronka, ca deca suntemu 4 națiuni, se impartivin representanti’a tierei in cuartalitati. O cheia de representatiune cu aceast’a propusa de Dnn’a S’a, o vede ori si cine, ca este nedreapta, si neei cu parerea mea nu se poate invoi. Dlu Baritiu a intrebatu pre dlu reg. Korouka, ca deca domnia lui cere representantia nationala, atunci se i de deslucire, deca vrea se se intoarca la votulu curiata scu ba? Dlu reg. Koronka mi se pare ca nu a intielesu intrebarea, ori a vrutu se treaca cu tacerea respunsulu la aceasta întrebare. Eu din parte-mi, care constintiu cu dlu Koronka in representanti’a naționala, respondu dlui Baritiu, cumca neci decum nu vreu, ca se avemnu votu curiatu , vreau si atunci, ca majoritatea se hotaresca, si deca asiu voi se legu ceva de espresiunea representatiunei nationale , atunci asiu fi hotaritu, ca natiunea romana se aiba votu curiatu, candu ar’ fi de esemplu se i se scoata limb’a din afacerile publice (Ilaritate). Inse o asemenea propunere s’a priimitu in desbatarile trenute ale înaltei diete, ca s’a datu minoritatei voia a recurge in contr’a votului maioritatii la tronulu Mai. Bale, ceea ce in adeveru eu nu asiu fi partinitu, pentru ca recursulu acest’a poate avea urmări triste pentru tiera.“ — (Capetulu va urma). — Brasiovul9 Noembre. Astadi după servitiu Ddiescu in onoarea onomasei Mai. Sale pre inait,iatei imperatese E lisabe ta , patrona si mam’a popoareloru monarchiei, se tiene serbatoria si se tiene si adunarea generala a Reuniunei fern. rom., alu cărei resultatu ilu dorimu se fiia mai imbucuratoriu de catu alu celoru trecute. Vomu refera. Pana atunci aducemu la cunoscintia : Asociatiune romana. Cu nespusa bucuria primiramu statutelerSocietatii pentru literatur’a si cultur’a romana in Bucovina întărite in urm’a preanaltei decisiuni din 6 Maiu a. c. La Nr. 16570/1239 20 Augustu. Unulu si acelasiu scopu se veneaza dar’ astadi de toate tielele noastre societăți, cărora le uramu cele mai grandiose resultate! Si precum trinitatea se afla in unitate in scopu, dorimu, ca si unitatea se se afle in trinitate, dandusi tóte man’a spre a propasi mai lesne, mai securu si mai curundu cu poteri unite si solidarie la scopulu cornuuu; si prim’a necesitate a culturei limbei romane: conceperea unui dictionariu după analogi’a celoru academice, imbogatitu cu tóte re cerintiele limbistice unificate, se de cerulu, ca se fia ioca estufimpu obiectulu solidarei întreprinderi unite atatu in midiuluce materiali catu si in cele spirituali, contribuindu fia care la compunerea unui corpu de literatori comuni, care sprijinitu se se si opuce de vindecarea primei acestei necesitati pentru cultura ! Calindariulu pentru poporulu rom. pe a. 1865 pe care ’lu pre’nsciintiaseramu cu alta ocasiune coprinde afara de îndatinatele parti constitutive ale lui inca si urmatorele materii : Ioanu Maiorescu (mai multe trasuri din vieti’a lui, culese de G. Baritiu). Dora d’Istria (Elen’a Ghica, trasuri din vieti’a ’i si estrase din scrierile ei). Scoal’a nationala de medicina in Bucuresci. Ceva despre stricarea limbei. Din poesiile lui G. Tautu (Iasi 1862): T i e r’a mea.— R e s p o p’a. Pretiulu 25 cr. v. a. Dela 10 esempl. 1 rabat. Se poate trage deadreptulu dela editorii Römer & Kamner de aiei, seu prin oricari librarii. — Imanigele barbatitoru istorici renumiți mai vertosu ale acelor’a, cari făcu epoca de dulce memoria in istori’a unei națiuni, a le popularisé, insemnedia a popularisa totuodata si virtutile si faptele acelora barbati. Dlu redactoru alu „Aurorei Romane" primi asupra si a face acéstea, si vedemu cu suprindere primulu succesu esitu la lumina. Pe renumitulu erou romanu din Maramuresiu Ioane Dragosiu, care in an. 1359 esindu cu o parte de romani din leganulu nascerii emigrase in Moldov’a si intemeiase cu I. principe domni’a Moldovei, silu litografic fórte bine si maiestosu, in catu pote servi de ornamentu nu numai nationalu ci si artisticu in locuintie romane. Formatulu e fórte corespundiatoriu si nu lase nemica de a se critisa. Pretiulu portretului pe chartia china a 1 fi. 50 cr. cr’ velina 1 fi. Concursulu caldurosu alu onoratului publicu va servi de indemuu la continuarea acestui propusu demnu de sprijinitu din toate părțile. Din giurulu Belgradului cu tier’a vinului. Mai in septeman’a trecuta se tienu culesu viitoru — care in estu anu esi forte miseraveru, causa fu, caci in Octobre 4—5 si mai alesu in 7 o bruma infricosiata pe strugurii, cari nu erau inca dulci , ii opări si roși. — Omenii cei mai betrani n’au pomenitu vreodată se mai fi brumatu, candu adeca prea mica parte a struguriloru era copta. Caci de s’a si mai intemplatu de in 5 sau 6 Oct. au brumatu, strugurii — inse neci una data nu au fostu asia de necopti, ca in acestu anu. — Ploile celea dese si multe precum si recelile cele îndelungate toata productiunea acestui anu cu 3 septemani o au fostu intardiatu — si asia culesulu din estu anu esi prea miseraveru atatu in cuantitate catu si in cualitatea lui. Unde anu, si mai nainte se capeta cate 500 ferii, acum abia esira 50. — Posesorii cei mai mici de vii, cate 10 ferii pana 30 , forte rari, cari au culesu 100 ferii de mustu. — Posesorii cei mai mari, cari amu avura cate 2000 pana la 3000 ferii, abia au acum 300 apoi pretiu mustului dobenditu este 80 cr. v. a. — Acum deca se va considera, cumca in anulu acesta respective in véra trecuta esundarile apeloru causara mare dauna in grane fenatie, multe cucuruze remasera parte odata numai, parte neci ana data sepate, — apoi brum’a cea neindurata tata speranti’a de culesu bunu ni o prefăcu intru neruica. — Din acestea lesne se pote cunosce miseri’a in care se afla economulu de pe locurile acestea facie cu ecsecutiunea militaria pentru scoterea contributiunei, care tocma acum e in activitate pe locurile acestea. AUSTRIA INFERIORA. Vienna. In 13 seara se afla o serata aleasa la min. Schmerling de principi si toate notabilitățile senatului, care tremu pana la mediu de noapte. Lumea negutiatoreasca inse e struncinata or’ de fric’a nouei crise si falimente urmate in Vien’a, Triestu si Parisu, unde banc’a Rougemont de Loewenberg se dede falita cu 14 milioane. Solulu Materniou pleca la Parisu cu instructiuni de a ingriji pentru cointielegere cu Napoleonu. Aotulu de pace cu Dani’a s’a ratificatu si diet’a Daniei inca la primitu. Trupele de vtru retragi din Iuti’a si Schleswigulu remane acum totu germanu pana la districtulu Ribe, din care numai partea nordica se alatura la Iuti’a si Dani’a. Cronica esterna. In ITALI’A se totu continua cuventarile in parlamenta asupr’a conventiunei si min. prim. L’amarmora o spuse verde in siedinti’a din 12 Nov., ca sinte părere de ren, cumca mai înainte si densulu erâ in contr’a convention», pre candu acuma e convinsa, ca unirea Italiei nu se mai poate desface, fiinduca Napoleonu va adiuta pe Itali’a, ca se devină si in posesiunea Venetiei, fiindu ca spereasa, ca Austri’a se va putea misca la noue hotariri in privinti’a aceasta. — Cu toate ca s’au inscrisu preste una 100 oratori la desbaterea pentru conventiune, totusi numai e indoieala despre primirea ei. —