Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-11-22 / nr. 93
372 prevede cumca desbaterile voru decurge mai ferbinte. Asia: Adres’a recunósce cu multiamita, cumca cuventulu de tronu atinse cele mai importante interese ale imperiului. Tocma pentru acésta inse cas’a deputatiloru se simte îndatorata a spune curatu, cum princepe dens’a cestiunile cele mai insemnatore ale regateloru si tieriloru imperiului. Deci eata cum. Cas’a deputatiloru str totudeauna gata de a pertracta afacerile comune toturoru tieriloru, totudeauna in comunu in senatulu imperialu intregu, ea vnse neci de dreptulu de a tiene in fiacare anu senatu imperialu an gustu (pentru tierile de dincolo de Laita) nu se lasa, ci ilu cere că anu dreptu fundatu in constitutiune. De aci incolo adres’a descopere profund’a părere de reu, pentru-ce in Veneto-Lombardi’a nu se mai deschide o dieta esita din alegerile poporului, pentru-ce in Galiti’a nu se mai redeschide diet’a, cum si de ce redeschiderea dieteloru in Ungari’a si in Croati’a se amana pe ani inainte. Prin urmare se cere, că acelea diete se se conchiame neaparatu, pentruca prin ele se se mai afle odata pe cale constitutionala, care este voi’a si nevoi’a aceloru tieri. De altumiutrea cas’a deputatiloru nu va lipsi a confaptui din partea s’a, ca pre longa neclatit’a observare a principiului respicatu in constitutiune, se se de aceloru tieri toate garantiile recerute pentru autonomi’a reservata dieteloru loru. De aci incolo proiectulu trece la cestiunile din afara, cum Mecsko, Germani’a, Schleswig-Holstein, încheierea păcii, alianti a cu Prusi’a, încercarea de a conserva pacea, tóte bune , venindu inse la evenimintele din Poloni’a, adres’a pretinde, ca regimulu se ’si die cuventu, adica se se justifice, pentru ce a supusu pe Galitia la rigoarea legii martiale si se vedia ca se o delature catu mai curundu. Acum vinu afacerile finantiare deduse pre largu si cererea de o economia multu mai mare anume la bugetulu armatei si alu marinei. Adres’a inse nu pricepe, cum se se poata controla bugetulu fara lege de responsabilitate ministeriala. — Se mai deducă apoi pre largu si nevoile cu valut’a cu comerciulu, cu tarifa; după aceea se incuviintiesa planulu de a multi calile ferate. In cele din urma adres’a vine si la concordatulu incheietu in 1855 cu pap’a Romei si isi descopere dorinti’a bine respieata, cu referintiele imperiului catra Rom’a se se regulese odata pe cale constitutionala, pentru ca aceleasi cadu in resortulu (sfer’a) legislatiunii de statu. — Diti llUgetu. Se vedemu si subventiunile si dotatiunile ca figurasa in bugetu, ca se potemu cunosce grigida si intentiunea regimului de a ajuta întreprinderile industriale. — Acestea sunt: La Loydulu austriacu se dau 2,275.400 fl. (cu 285.400 fl mai multu de catu a. tr); la societatea corabierei pe Dunăre 1,000.000 fl. (mai multu cu 600.000 fl.), la calea de feru de comunicatiune germana nordica 740.000 fl. (cu 140.000 fl. mai multu), la societatea drumului de feru Tisanu 940 000 fl. (mai multu cu 800.000 fl.), la calea de feru din apusu „imperates’a Elisabet’a“ 1 400.000 fl. (mai multu cu 100.000 de catu an. tr.), la calea de feru apusana Boemica 36 000 fl (mai multu cu 110.000 fl.), la calea „Zittau- Reichenbergiana“ 100.000 fl. , la calea statului de amedi 8.218 fl. Suma subventiuniloru sute la 6.823.618 fl. Subventililile date fonduriloru pentru desărcinarea pamentului sunt urmatoarele: Pentru Galiti’a orientala sunt puse anticipatiuni imprumutu fara interesu 1,582.395, Galiti’a apusana si Cracovi’a 1,042.605, pentru Bucovin’a 423.588 fl. Sum’a totala e 3,048.588 fl. Ardealulu, cărui ei scea budiele după subventiuni, si care are cea mai urgenta lipsa de anticipatiuni din partea statului imperialu fora interesu, nu’lu vedemu figurandu neci estimpu intre tierile subventionate cu anticipatiuni fora interese; dar’ privindu la apasatori’a datoria, ce esa din fondulu desărcinării pamentului, care are spese pe anu apróape de 3 milione fl. si cari pretindu a se acoperi cu aruncătura pe contributiune deTl1^01’pe fiorinu dela contributiunea directa, in catu vomu geme sub greutatea ei, si mai privindu, ca după minunatulu reportu alu comisiunei pentru proiectulu de lege privitoriu la stabilirea preliminariului fondului acestuia, inaltulu regimu va fi vediuta imperativ la obligatiune a întinde si tierei nóstre astufdiu de ajutoriu, speramu ca se va lua respectu in comisiunea respectiva si in desbaterile senatului si la usturarea incatuva a tierei nóastre, ertandui-se interesele dela subventiune, ceea ce o astepta cu mare dorire. Diet’ a Transilvaniei. Siedinti’a din 11 Octombre. După curente incepu alegerea la senatulu imperialu si pentru despart. III et IV, cari n’au membri, se alese din plenulu dietei deputaţii : Groisz au 78, L. V. Poppou 78, Alduleanulu 68, Reichenstein 64, Schmidt 63, Sam. Toth 48. Din despartiamentele VII et VIII Lászloffy, Teutsch, br. Friedenfels, Baritiu, Filtsch, Pușcăria, desp. I. Moga, A. Bohetielu, Gavr. Manu, Buteanu, desp. N. Branu, Popasu, Moldovanu D., Popea, desp. IV. Obert, Zimmermann, E. Trauschenfels, desp. V. Libley, Gull, M. Binder. Mai incolo se cetesce sanctionarea § 75 din regul. diet, despre diurnele si spesele călătoriei membriloru dietei, cum scimu. Apoi respunsulu r. gubern. la interpel. lui Ranicher, cumca s’au facutu pasi pentru restaurarea calei comerciale preste Praov’a in Romani’a, si presied. dietei la interpflatiunea lui Moga respunde, ca si proiectulu lui Dr. Ratiu va veni la timpulu seu la desbatere si se finesce siedinti’a. Siedinti’a CXIII din 13 Oct. După cetirea representatiuniloru in causa alegerei etc. se cetescu petitiunile comaneloru Bodila, Nien si Marcus pentru incorporare la Sacele, care se da comitetului pentru petitiuni. Apoi Maager si 17 consoci propune, ca se se restaurese fondulu domesticu alu tierei pentru acoperirea speseloru admiri, autonome si trebuintiele speciali; er’ Budacker interpelesa, deca se poate aduce inainte in sesiunea aceasta cea mai momentuasa intrebatiune, ad. a fondului de desărcinarea pamentului, fiendu-ca e comuna ingrijirea multoru membri dietali pentru resolvirea obiectului acestuia, si presied. a promite, indata după finirea obiectului de facta. Propunerea dep. Ga viile Manu si consaci privitoria la modificarea sistemei de contributiune se iea inainte (vedi in Nr. Gaz. 85). G a v. Manu de pe tribuna isi motivesa propunerea asta: la alta dieta! Avendu eu de a motiva propunerea făcută pentru modificarea sistemei de contributiune in Transilvania, ’mi ian iertare de a premite, ca tempulu scurtu ce ne mai sta inca spre dispositiune, cu multu 'Iu apretiuescu mai tare, decatu se ma lasu cu acésta ocasiune intr’o disertatiune istorica despre sistemele de contributiune ce s’au sustienutu din tempii Cei mai vechi pana acum in Transilvani’a, fia acelea de pre tempurile principiloru transilvani, sau de sub fericitori’a domnire a înaltei case austriace; nu voiescu a descrie neci impregiurarile intre cari s’a introdusu sistem’a Bethleniana, pre acareia basa susta in pre catuva si astadi contributiunea personale, — ei me voiu restringe pre catu se poate la obieetu. Era acei domni, cari ar’ dori a avé o cunoscintia mai compendiosa despre sistem’a contributiunei in Transilvani’a,— si-o potu castiga aceea intr’altele si din cartifica : „Beitrag zur Geschichte und Statistik des Steuerwesens in Siebenbürgen von C A. Bielz, tipărită in Sabiiu in 1861 — si se afla in tóate librăriile. Trecindu eu strinsu la obiectuludilei, din care se vede, ca am doritu cu deosebire micsiorarea contributiunei personali, am de a premite, cumca eu neci de catu nu am pornitu din acelu principiu, ca veniturile statului din Transilvania se se scurtese, si statulu preste totu se patimesea in finantiele sale , ci am doritu si dorescu, cumca sistesa’a contributionale după starea materiale si dupa mediulacele ce le au locuitorii Transilvaniei cu privire deosebita la contributiunea personale, se se rectifice asia, ca pre viitoriu se nu mai fia statuiu silita, cea mai mare parte a contributiunei din Transilvania a o secte pe calea esecutiuniloru militari, am doritu, ca contributiunea se se asiedie pre o basa amesurata asié, ca locuitorii se o poata suporta, pentru ca déca nu vom fi in stare a o suporta, atunci acést’a va unna nu numai spre ruinarea contribuentiloru si a tierei, ci va aduce negresitu dupa sine cea mai mare dauna si pentru statul In catui pentru sistem’a contributionale cu privire la contributiunea personale de basa ne servesce cu deosebire inca si acum in Transilvani’a „die Vorschrift, welche bei Ausschreibung der directen Steuern für das Verwaltungsjahr 1851/2 zu beobachten war,“ data de direcțiunea finantiara in Sabiiu in 24 Oct. 1851 Nr. 7601. Aceeta normativa inse nu se aplica astadi preste totu cum este, caci de atunci incoce s’au mai facutu cresicari modificări, inse eu acum acelea le lasu la o parte, nu le mai citesti, caci candu vomu veni la pertractarea meritoria a acestui obieetu, atunci le potu aduce inainte. Dupa ce eu in propunere am insiratu, ca sum’a contri-