Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-10-10 / nr. 81
Mr. §1. Brasiovu, 9910 Oct. 1§14. Anula Mill. GAZETA TRANSILVANIEI. Qwsot’A esse de 2 ori: Meroarea si Duminec’a, Feiea una data pe septemana. — Pretialu. pg 1 »aalOfl. pe i l 3 fl v.a. Tieri asterne 16 fl. v. a. peana ana san 40 doidieceri, or 3 galbini mon. saaataria. Se prenumără la postele c. r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie ad. cam 10 vorbe mari sdu mici inserata secera 8or. Tacsa timbrata e 80 or. de ficare publicare. Fara depunerea acestui pretiu inainte nu se voru mai primi publicări. MONARCHI’A AUSTRIACA Preliminariu pentru fondulu de desărcinarea pamentului in marele principatu Transilvani’a pre periodulu finantiale 1864, adeca: dela 1 ma Noembre 1863 pana la finea lui Decembre 1864, asia precum s’a stabilitu acela in urm’a consultariloru comitetului dietale. Spese ordinarie. Titlu I. Direcțiunea fondului de desărcinarea pamentului. Pretensiunea regm. pe anulu administr. 1863/4 12889 fl. pe Noembre si Decembre 1864 . . 21489 laolalta . 15037 fl. Se propune incuviintiarea sumei pretinse. a) Anotatiune. Din aretarile esactoratului c. r. de stata, care ei diacu comitetului inainte se vede: 1. Ca sub positiunile 1, 2, 4 alu adusului la titl. 1 s’a erogatu mai multu de catu au fostu preliminatu, 2. in aretarile aceste veni inainte sub numirile : pausiale pentru luminare, pausiale de cancelaria, chirii si pausiale de diete pentru amploiari erogatiuni insemnate din fondulu pentru desărcinarea pamentului, cari in preliminariulu regimului nu sunt cuprinse, Comitetulu e de părere, ca erogatiunea cea mai însemnata din aceste, adeca ceea pentru pausialele de diete nu se tiene de fondulu pentru desărcinarea pamentului, pentru ca causta stramutarei a directiunei fondului dela Clusiu la Sibiiu pe tempulu duratei dietei e cu totulu străină de agendele desarcinarei pamentului ; si asia comitetulu afla de doritu; a) ca inaltulu regimu se arete motivele, din carii s’au platitu pausialele de diete pentru amploiaţi — deşi numai temporaueu — din fondulu pentru desărcinarea pamentului. b) Ca regimulu se se dechiare, ca in ce chipu socotesce se acopere spesele, care le face pe salarii, diurne pentru scriitori, pe recursite de cancelaria, pausiale de cancelaria, pausiale de luminare si chirii, care inse in preliminariu seu nu sunt de locu, seu numai intr’o suma pré mica luate in susu. Titlu 11. Spese pentru comisiunile verificatorie. Sub titlulu acest’a se ceru pe anulu administrativu 1863/4 ....................................... 30.200 fl. pe Noembre si Decembre 1864 . . 5.033 „ la olalta . 35.233 fl. După aretarile esactoratului de stătu se ceru pentru plățile amploiatiloru si a servitoriloru dela comisiunile verificatorie pe anulu adm. cuv. . 16887 fl. pe Noembre si Decembre 1864 . . 2814 „ la olalta ! 19.701 fl. Mai încolo se areta sub titlurile: 1. Pausiale de cancelaria, pausiale de luminare, recursite de cancelaria si spese de calatoria pe tempulu dela 1 ma Noembre 1863 pana la finea lui Iuliu 1864 o cerintia de 2541 fl. 19.701 fl. 2. Si pentru chirii pe auu . 750 fl. Daca se va mai adauga la pos. 1 cerintia inca pe cinci luni inainte cu ...... 1815 „ la pos. 2 cerintia pe Noembre si Decembre 1864 cu . . . 125 „ si in fine pentru spese neprevediute ...... 400 „ atunci se mai cere inca o sum’a de . 5.631 „ prin urmare se areta o recerintia de . 25.332 fl. a cărei’a incuviintiare prin acest’a se recomenda. Titlu III. Ajutamentu la spesele de regie ale administratiunei justitiarie. Pretensiunea regimului pe 14 luni face . 69,047 fl. Justiti’a civile are de a face totudeun’a si pretutindeni compunerea causeloru de contraversia a cetatieniloru de statu. Tóte aceste contraversii sunt fara deosebire trebi private ale partideloru, pentru a carora decisiune legale are statulu asemene de a ingriji. A deschiliui imu singuru soiu de contraversia si a nu impune spesele pentru compunerea acelora neci statului, care denumesce si platesce pe autoritatile judecatoresci neci partideloru, ci a le impune unui alu treilea cu totulu neinteresatu, si anume fondului pentru desărcinarea pamentului, — precum se intempla aceast’a cu procesele urbariali; ast’a prin nemicu nu se vede justificata. Dreptu aceea comitetului’si tiene de datorintta a propune stergerea de totu a acestei sume de 69047 fl., cu atatu mai vertosu, caci o astufeliu de pretensiune catra neci uu’a din privintiele germano-slavice nu s’a facutu. (Budgetulu statului pro 1864). Titlu IV. Sume de computu la capitaluri. Pretensiunea regimului pe anulu administr. . 7000 fl. pe Noembre si Decembre 1864 . . 1200 „ laolalta . 8200 fl. Ar fi de a se incuviintia b) Anotatiune. Emiterea obligatiuniloru in periodulu finantiale dela 1 ma Noembre 1863 pana in fiuea lui Decembre 1864 au fostu preliminată la unu capitalu de 1,917.410 fl. In fapta s’au licuidatu pana in finea lui Iuliu 1864 sum’a de 3.090.380 fl., prin urmare a debuitu sefia si sum’a ceruta de computu mai mare. Si despre acoperirea acestui supererogatu ar’ fi de a se cere deslusire dela inaltulu regimu. Titlu V. Interesse (rente) celoru indreptatiti. Pretensiunea regimului pe anulu administr. 2.452.077 fl. pe Noembre si Decembre . . . 1.500 „ laolalta 2,453.577 fl. După adusului la titlu V. pretensiunea acest’a se baseaza 1. Pe faptulu, ca pana la finea anului adm. 1862 s’au emisu obligațiuni in sum’a de 39.875.650 fl. 2. Pe presupositiunea ca in decursulu anului adm. 1863 se voru emite obligatiuni in suma de ... 5.706.940 .