Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-11-08 / nr. 89
GAZETA TRANSILVANIEI. DfcSseta esao de 2 ori: Mercurea si Dumineca, Feien una data pe septemana.— Pretiuiu: pe 1 ana 10 fl. pe Va 3 fl v.«. Tieri esterne 18 fl. v. a. pe unu ami seu 40 doidieceri, or 3 galbini mon. sunatoria. Se prttnumera la postele o. r„ si pe Ut DD. corespondenti. — Pentru serie ad. cam 10 vorbe mari sau mici inserate secera 8 or. Tacs'a timbrata e 30 cr. defiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu înainte nu se vor u mai primi publicări. Mr. 89. Brasftovia, 90/8 Moembre I8€i. Mim Iu WWII. MONARCHI’A AUSTRIACA Senul ii Iu iiii|ierlal u. Vi ea’a 13 Noembre. Pru prima siedintia publica a parlamentului imperialu, carea după datiu’a introdusa si aici se deschide mai nainte de audirea cuventului de tronu, trecandu preste descrierea indatinateloru solenitati, care in spatiulu nostru celu augustu îi’au locu, impartasimu urmatorele: In cas’a de susu In. S a c. r. archiducele Rainer ocupandu banc’a s’a de ministru alaturea cu ministrii c. Meusdorf, bar. Meeseri si cancelariulu ardelenescu c. Nadasdi, prin o cuventare scurta introduse pe principele Carlos Auersperg că presiedinte si pe c. Kuefstein cu vice-presiedinte, denumiţi de catra Mai. S’a si pentru sesiunea acesta. Ocupandu acei doi magnati loculu loru presiedintele deschise siedinti’a cu unu cuventu nu numai mediuosu, ci si plinu de elegantia retorica, si cu tóate acestea relative forte scurtu, in care dupa ce memora glori’a armeloru castigata in decursulu anului, indemnandu la credintia catra imperatu si devotamentu catra patria, provoca pe membrii la o noua activitate pe campulu legislativu, la regularea finantieloru statului si la reforme in legislatiune, eara apoi incheia cu apostrofa pentru Domnitoru si Socia, după care adunarea se scola intre vivate intreite. După aceea se constitue biroulu casei, eara la 12 ore siedinti’a se include. A dou’a siedintia se prefige pe Mercuri 16 Nov. La ordinea zilei: Alegerea verificatoriloru protocolului, cum si comisiuniloru prevediute in regulamentulu casei. Cas’a deputatiloru se aduna pe la 12 ore. Siepte ministrii si vice-cancelariulu Reichenstein se afla pe bancele loru. Publicu nu pre mare. Ministrulu de statu introduce pe Dr. Hasner ca presiedinte, de Hopfen si Conrad Schmidt cu v.presiedinti denumiți si pentru acesta sesiune. , Presiedintele Hasner tiene o cuventare, a cărei partea cea mai mare este foarte interesanta, inse numai pentru aceia, cari după studiu indelungu si seriosu au petrunsu in natura cestiuniloru ce ’si asteapta deslegarea si carii sunt dedati a privi situatiunea de astadi a monarchiei si a tieriloru din care este aceea compusa, dintr’unu punctu mai inaltu. Simburele acelei cuventari ni se vede a fi, ca atatu legislatiunea, catu si regimulu si locuitorii se se ocupe mai multu numai cu politica din launtru, cu imbunatatirile de acasa, cu consolidarea in tóte privintiele, cu desvoltarea constitutiunii. Candu vomu ajunge aceste scopuri, atunci imperiulu va fi tare si in afara; eara a se lua cineva in politica din afara după sistema si a nu baga de sama, ea geniulu timpului nu sta in sisteme, acést’a ar’ fi o mare eroare. Puterea celoru mai mari genii sta intru a se sei folosi de neajunsele si erorile altora la timpu oportuna, cum si a nu perde din vedere, ca tractatele au devenit ieftine ca alunele, eara actele de stata sunt supuse la prescriptiune (paragrafia, Verjahrung) ca orice lucruri bagatele. Deci nu este bine a se lua cineva după visionari si fantasii scl. Vela (liefa Transilvaniei, iaredinti’a 108 din 1 Octobre. (Continuare). Baritiu: După celea ce s’au cuventatu de o parte si de alta asupra celui mai importante § din legea electorale, eu me voliu margini a incerca o contrelegere cu dlu colegia Korouka numai in cifre seci; — me voliu abate cu totulu de pre campulu istoriei, care-mi semana unui codru mare desu, unde pre usioru se pote cineva pierde; si cu atatu mai vertosu in istori’a patriei nóstre, pre care inca nemeimia nu a scris’o cu critic’a unui Macouley. Trecerea in istoria ar’ insemna a ne face numai infruntari reciproce, a irita spiritele. Eu me indestulescu a trece la amendementulu dlui coleg’a reg. Koronka. Domnia lui cere in acelu amenderaentu, ca se se mai adauga inca unu numera de deputati din trei jurisdictiuni si din cateva orasiele; o spune inse limpede si lamuritu in decursulu vorbirei sale, ca „cu acést’a doresce a imulti elementulu natiunei sale magiare si secuiesci in dieta.“ — Pre frumosu! Din punctu de vedere alu domniei sale, dorinti’a e justificata; eu iusemi ieu indrasnéla alu intreba, déca cu privire la totalitatea locuitoriloru din Transilvani’a, 2 milioane sunt de ajunsu representate in diet’a Transilvaniei asia precum le vedemu astadi, s’au uu sunt? eu suin astrinsu a respunde aci cu „da,“ — aceste doue milioane de suflete sunt de ajunsu si prea bene representate cu acestu numeru de deputați, — apasu „deputați“ si nu me cugetu la regalisti — ad. cu 125. — Me provocu la toate dietele, la toate parlamentele Europei, si nu credu ca-mi va areta cineva 2 milioane s’au unu numeru a proportiune representatu atatu de bine, precum e representata Transilvania. De se va provocă cineva la dietele trecutului, prin urmare la dreptulu istoricu si va dice: 310 era numerulu membriloru in diet’a Transilvaniei pana la 1848, eu i voliu respunde: asia este; inse deputaţi aleşi erau numai 96 era celialalti erau toti denumiti intr’unu feliu sau altulu. Prin urmare manecandu din dreptulu istoricu, inse cu privire la totalitatea poporului Transilvaniei si fara neci o distinctiune de nationalitate, nu avemu se pretindeam unu numeru mai mare de representanti aleşi. Acum inse me oprescu la cuventulu „natiune, naţionalitate.“ — Mi-s’a parutu — credu ca nu me insielu — ca dlu colega, candu a pronunciatu cuventele, „egyenlő viszonyban“ a cerutu o representatiune proportionata, impartita după natiunele politice, numerulu 4. Acést’a eu nu potu se o numescu alta, de catu „votum curiatum“ cum era pana la 1791. — In momentulu acest’a eu nu am nemic’a in contr’a, mi ieu iuse volia a intreba, deca acestu votu sar’ aplica si mai departe, d. e. in Ungari’a, seu si in monarchi’a austriaca intréga, după nationalitati, ce s’ar’ intempla? încheierea la 12V2 ore. In siedinti’a de Mercuri la ordinea zilei: Formarea sectiunilorn, alegerea secretariloru, baroului casei, a verificatoriloru si a comitetului de petitiuni. — ,