Gazeta Transilvaniei, 1866 (Anul 29, nr. 1-102)
1866-05-28 / nr. 41
causa maghiarii apara form’a monarchica de regimu, pentruca regatulu (Königthum) in Ungari’a nu a fostu nimicu alta, decatu unu monopolu pastratu si sustienutu in favoarea aristocratiei. S’a disu mai insusu, ca ungurii si eseu pre toti, carii nu tienu cu ei in politica. Acea ura cumplita, acea nesuferire nu se da niciodată mai bine pe facia, decatu la ocasiunea alegeriloru. In Angli’a si in alte tieri constitutionale contracandidații inca ’si plesnescu in facia multe scăderi si slabitiuni, inse toate sunt spuse numai din vieti’a publica a omului. In Ardealu merge cu totulu altumintrea. Acolo competenţii seu contracandidaţii sunt mai totudeauna inferaţi de catra contrarii loru cu frumóasele titule de oameni blastamati, oameni de nimicu, porci-decane, hoţi, răpitori, instelatori, trădători. Eu, adauge dn. Boner, am cercetatu inadinsu in mai multe parti si cu deameruntulu despre caractarulu unoru omeni (alesi in diet’a din 1863 romani, sasi?), pe carii ungurii mi’i descrisera ca pe nisce porci-de-cane („Schurken“) si am aflatu ca ungurii n u ’mi spuseseră adeverulu. — Pana aici după cartea dlui Boner. Ardelenii se pună man’a pe cugetu si se nege, sau mai bine se re’infrunte déca potu acele observate si scrise de acelu calatoru strainu. Noi din parte ne mai facemu inca o singura observations, éra aceea este, ca déca unu omu cu Boner ar fi avutu timpu de a petrece si mai multu intre noi si déca ar fi cititu istoriia patriei nóstre nu din compendiatiele cele de 10— 20 cule tipărite, pline iise de mintiuni istorice si de ceea ce jesuitii numescu reticentia mentis, ci din documente autentice, atunci elu ar fi fostu in stare de a soate si mai multu adeveru la lumina si in totu casulu mai multu ca de ecs. francesulu De Gerando si englesulu Paget, carii amendoi s’au asiediatu si casatoritu in acesta tiera si au scriau cate ceva despre poporale locuitoare intrens’a. Brasiovu, Maiu 1866. B. a contribui in fiacare anu după potintia, la ajutorarea unoru teneri studenți mai lipsiți de medilece din acestu tractu, pre lunga toate lipsele sale materiale, n’a lipsitu amesuratu apromisiunei sale, si in an. scol. 1865/6 a’si oferi denariulu seu spre unu scopu atatu de nobilu. Deci dara spre scopulu amentitu incursera urmatoriele oferte : a) dela subsciisulu prot. 5 fl., b) dela D. par. in Vizocu’a Ioane Popu 2 fl. 50 er., c) dela D. par. in Ludosiulu mare Aleos. Bela Sicusianu 3 fl., d) dela D. par. in Resinariu Ioane Popu 2 fl. 50 er., e) dela D. par. in Sadu Ioane Glaviu 2 fl. 50 er., f) D. par. in Hamb’a Aaania Decei 2 fl. 50 er., g) D. par. in decadate Demetriu Cuteanu 2 fl. 50 er., h) D. par. in Caltvasaeru Nicolae Vintila 2 fl. 50 er., i) D. par. in Nucetu Eliseiu Lazariciu 2 fl. 50 cr., k) D. par. in Sialdorfu Pavelu Lebu 2 fl. 50 cr., l) D. par. in Orlatu Petru Bradu 2 fl. 50 er., m) D. par. in Slemnicu Sim. Mihaltianu 2 fl. 50 cr., n) D. par. in Toparcea Dem. Munteanu 2 fl. 50 cr., o) D. par. in Birghisiu Nicolae Farkas 2 fl. 50 cr., p) D. par. in Ibisdorfu Ni- Orosz 2 fl. 50 cr., q) D. par. in Ghisas’a de susu Ioane Veltyanu 2 fl. 50 cr. Sum’a 43 fl. Acest’a suma de 43 fl. s’a impartitu prin subscrisulu intre următorii 3 studenţi din tractulu protop. alu Sibiiului, si anume: 1) Tenerului Demetriu Munteanu juristu in al. II-lea anu la academi’a regia din Sibiiu i s’a dato 30 fl. 2) Tenerului Georgie Vasilie juristu in alu doilea anu la academi’a regia din Sibiiu i s’a datu 8 fl. 3) Tenerului Ioane Aaronu studente in II clase la gimnasiulu c. r. de statu din Sibiiu i s a datu 5 fl. Sum’a impartita face 43 fl. v. a. Ioane V. Rusu m. p., protop. Sibiiului gr. p. Brasiovu 5 luniu. Se ne ingrigimu împreuna de toata manipularea comuna a averii comune.— Comun’a Brasiovului se ingrigiesce si de scóterea tuturoru detoreloru si pretinsiuniloru, fia acele si de sute de ani restante. Asia ni se impartasiesce, ca sub Nr. 462 F. M. mai deunadi dede una deputatiune tramisa de aici in Vien’a o petitione pentru rebonificarea pamenturiloru date starului la infiintiarea granitiei militare in Tohanu, care se afla la ministeriulu de finantie sub Nr. 20064, praes. nr. 28 Apr. 1866 cu noue documente. — Tragemu luarea aminte a tuturoru romaniloru din tota tiera, ca se nu lase din vedere neci o manipulare cu averile comune ale orasieloru si sateloru, pentruca in proportiunea sarcineloru portate au dreptu a pretende, ca din acea avere se se sprijinesca si institutele, besericele sau sărăcimea romana, după cum se ajuta si cea saseasca ; legea de egala indreptatire trebue se ne stoarca dreptulu si dela cassele unde contribuimu impreuna, deca nu ne vomu lenevi in poterea dreptății si a ecitatii a ne castiga valoare la cuvenitele pretensiuni; altufeliu vomu remane totu respinsi dela toate beneficiele si vomu avea er’ parte numai de sarcini portate in favoarea célor ce ’si sciu trage totu jarulu la o’a loru. — 8 luniu. Tergulu Brasiovului a fostu unulu dintre cele mai ticalose, pre care le ajunseramu. Lasu ca vitele era mai cu diumetate pretiulu de mai nainte, dar comparatori mai nu se afla; apoi diu'a tergului de manufacte a fostu taca de golu de comparatori; una Vinere tergu de septemana era de doae ori mai cercetata de catu acestu tergu. Seraci’a, lips’a de bani, si nevoile au adusu parasirea terguiiloru. — Porumbulu, care n’a inghetiatu, abia se intrama palidu si zeporitu, precandu cerealele cele manunte sunt buece si ardicatorie de inimi. —• Dela Basu vomu publica in Nr. v. o critica a actiunei — si a neactiunei deputatiloru, cari nu se resolvira inca a susterne o representatiune la Maiestate. — DelaFagarasiu audimu, ca D. P. M. Grideanu s a alesu deputatu in cerculu de susu , or’ in celu de diosu in loculu D. col. Ursu, care a reintratu in servitiu militariu, si va alege D. capitanu supremu. — Sibiiu 15 Maiu. Domnule Redactoru ! Preutimea zelosa din tractulu protop. gr. cat. ttlu Sibiiului tienendusi de o detoria nationale ■LUZi De suptu pala Codrului 20/8 Maiu 1866. (Gapeta din Nr. tr.) Se nu se retrega cititorulu a citi cele urmatorie , ca nu su tredite, ci su de tempore si cauta se strigamu se scia totu sufletulu romanu, ca unde se afla. Pe la 18. Decembrie a. t. fu publicata alegerea de deputatu, dintre 5007 alegatori indreptatiti 3700 romani in frunte cu dedesemnatulu loru Alecsandru Buda s’au infaeiosatu la loculu susdisu seara maghiarii cu desemnatulu unguru Decsey László. Fiindu ca romanuiu după angagementulu parolei da onóare din partea comisiunei alegatóare n’au nutritu nici o suspitia, ca fratii maghiari se voru intinde la fortia si la mediulece ilicite, — ci s’ au infadlosiatu cu bunulu crestinu la santa beserica. Inse ilusiunea acesta n’a duratu de catu vro 15 minute, indatace fratii maghiari s’au convinsu, ca romanii voru se remana solidari pe langa desemnatulu loru, de bou si au scosu mercenarii ascunsi intru o curte si provediuti cu arme ucigatoare si au inceputu a bate in capu pe bieţii romanii, cari erau disciplinati prin inteliginti’a romana, cu nimerutise nu cutedia a face vreunu reu. Cu cosecurntia trista acestoru infamii a padiutu victima unu romanu delocu, si mai tardiu si preotulu din Maneu Trifu — unu numeru insemnatu de răniţi si estropiaţi Maghiari după retragerea româniloru in loculu adapatu de sângele loru celu scumpu au proclamatu de deputatu pe Décsey, si au scriau in mandatu, ca alegerea s’au ecseputatu in ordinulu celu mai bunu. In urmarea petitiuniloru din partea romaniloru supsternute Maiestatii S’ale imperatului precum dietei, si tavernicului, după multe investigatiuni, frecări, fatige, tandem anquando in 11 tr. s’a nemicitu alegerea lui Decsey. Si ca terminulu se corespunda procedurii causei acesteia, s’a olaritu, ca nou’a alegere se se faca la 25 Maiu, in contra petitiunei romaniloru totu in loculu susdisu si suptu presidentulu acela, care la 18 Decembre se uită cu sânge rece fara clipire de ochi, cum bătu in capu pe sermanii romani!!! Nevoindu a umeda pen’a nóstra in negréla amaretiunii, nici a ne servi de recriminatiuni, pentru acea fara amintire detailata a traganariloru si secaturiloru si coruptiuniloru , cu cari starue fratii maghiari a rumpe solidaridatea consecninti’a si barbati’a romanului, ne marginimu strinsu la lucru. In fine dara totusi amu cugetatu, ca alegerea se va face si vomu reesi cu desemnatulu nostru pe lenga care totusi romanii stau si voru sta mortisu cu sufletu cu inima una cu capu precum dipe romanuiu. Si eaca ce se intimpla si acum in Maiu 1866 in epoca de infratire. Cu dreptatea inse numai se face pacea . In 19 i. c. vine o ordinatiune dela suptprefectu (viceispan) din Zilau, ca alegerea s’o amanatu (ad graecas calendas et ad normam Ceica in Bihara) din causa , ca comisiunea alegatóare a renundiatu. Acesta ordinatiune era basata pe oferirea comisiunei centrale, la care nici unu membru romanu nu era invitatu, poftimu decisiuni: de Iiolus SlliC Iiolus ! apoi mai poftimu! se mai vorbiti contra sistemei lui Bach si Schmerling!!! Candu Maghiarii iau intrecutu catu colo cu decopiarea intru tóate, facia cu noi cu celelalte nationalitati. Poftimu fratiloru romani! Aceasta e libertatea maghiara, aceasta e constituția si dreptatea maghiariloru suptu scutulu carora voru se ne asiedia !!! Se ve servese dar’ mai alesu vene fratiloru ardeleni spre invetiatura buna , ca se nu cădeți in unghiui a ondulantii politicei maghiare, feritive ca de focu a crede vorbeloru amagitorie. Stati odata cu capulu si ve aperati dreptulu celu aveti amana, si nu ve taiati copaciulu de supitiere supuinduve sortea esita la lumin’a dilei, la o alta fatalitate precaria dependinta dela gratie de aceste cum le vedeţi! — Perspectiva ve sta înaintea ochiloru, dorimu dar’, ca suferindele nóstre se ve faca cauţi, oa se nu cădeţi, o repetimu, in curs’a, in care ne aflamu noi fara speranti’a de vreunu bine ! — Aparative, ve rogamu , autonomi’a tierii si drepturile castigate la 1863/4 cu bărbăţie si demnitate, feritive de instalatori si seducători ca de satani; — nu ascultați de cuvintele loru amegitoare, ca aceștia sunt inimici natiunei noastre si voru peirea romanului politiceasca, nu numai a poporului desobagitu, ci si a nemesiloru seu boienloru romani, pe cari ei insiala in periclulu loru facundui unealta maghiarisarii! — Se ne fia premisu a ve spune si voe fratiloru maghiari francu si verde, ca noi suntemu cu multu mai desgustati, scârbiți de ilegalitățile vóastre, de catu ne amu poté dejosi a le combate — cu asemene atentaturi, fortia coruptiuni nu veti fi in stare a frânge barbati’a, tenacitatea, consecuinti’a si credinti’a romanului — suntemu cu multu mai inaintati in cultura si in cunóscerea intereseloru nóstre de catu vati poté folosi de noi ca de neace dobitocenitoru greu s’au incarcatu dreptu asupra capului romanului inse la crutiatu viati’a nationale. Ideale si decisiunile vostre selbatice si suprematisatore s’ au frantu pentru totudeauna. O epoca noua si strălucită s’au deschisu si pentru noi de suptu gloriosulu tronu alu dinastiei nóstre. — Ne aimtimu demni si tari pe terimulu apararei drepturiloru nóastre politice nationale. Amorţiţi amu fostu, inse nu morţi. Mare meritu are Gazeta nóstra, ca, ca unu angeru aparatoriu a portatu si porta facli’a luminii, incatu adi si cei ce era orbi, sciu , unde se afla. Se traiesca naţiunea romana si bunulu nostru moniacu pe carele ’lu vomu aperacu sângele si starea noastra, pentru ca se ne faca dreptate in contra calcatoriloru ei in puiére. Se traiescu bărbații natiunei, cari poarta lupt’a cea fidela si mantuitoare, si nu tamuiasa pe dusmanulu inaltiarii noastre, ci decisi primescu orce lupta pentru dreptulu natiunei romane! Despre cele ce voru urma voiu continua, pana atunci inse se ne inaltiamu fruntea pregatindune la lupt’a politica cu devis’a nóstra ; odata cu capu se ne aparamu dreptulu! Jago. Alela dict’a din I*estia. Déca e bine informatu „P. Hetilap“ apoi densulu a facutu unu mare servitiu cu art., in care pledésa, ca orice aplanare trebue se se faca pe basca libera de invoire si prin urmare, ca caus’a obiecteloru comune neci in 7 luni de dile nu va deveni fipsata in modulu, cum au se se pertractese acestea obiecte comune, dela cari depindu toate celelalte cestiuni atatu ale tieniloru de coroana intre sine, catu si facla cu coróan’a. Pana atunci dar’ pucinu vomu avé de referatu despre lucrările dietei.. In 30 Maiu se mai tienu o siedintia, in care se referi asupra mai multoru petitiuni, ia-