Gazeta Transilvaniei, 1866 (Anul 29, nr. 1-102)
1866-09-17 / nr. 73
aici amu fostu cratiati de ea deplinu. Timpu avemu prea frumosu si caldurosu, numai nopţile sunt recorese. Roguve de unde mai găsirăţi dv. iaca si pe acelu teoretico, carele amesteca asociatiunea cu ultramontanismulu si cere dela funcţionari ca se mérga de fric’a lui la adunare ? Acelu omu nu scie nici asta, ca amploiatiloru nu le este ertatu a se misca dela postările loru fara invointi’a mai mariloru si ca absentarile nelegitimate sunt pedepsite aspru. X. Y. Naseildu 20 Sept. n. ... La gimnaziala nostru celu nou s’au inscrisu pana acum 120 scolari, era in clasele normale (elementare) la 400. Precum la norma, asie si la gimnasiu iaca totu mai vinu sculaii. Din acestea cifre inca se poate judeca, ce trebuintia imperativa era in trenutuiu acesta de scóle gimnasiale. Intr’aceea fara ana seminariasca cum ii mai dicu internatu, va merge forte grea; pentruca acesta orasielu este numai unu cuibuletiu ca si Blasiulu si tips’a de locuintie se simte nespusa de tare. — In catu pentru denumirea de profesori, ve pociu asigura, ca numerulu acelora carii pretindea — după datiu’a sasesca egoistica — ca profesori se se alega numai din districtulu acesta, merge micsioranduse pe fiacare auu. Omenii incepu a pricepe ce insemna cuventulu concurentia, si se pare ca acesta inca va fi fostu o causa, pentru care cei doi juni veniți dela Vienna fara a fi depusa ecsamenulu de profesori, fusera denumiți deocamdată numai ca suntenti. Bistritianu. AUSTRI’A INFER. Ve n ’a. Mai. S’a c. r. apostolica cu scrisoare de mana din Schönbrunn 15 Sept. a binevoita a denumi pre arehiducele Albrecht de comandante superiore alu armatei. „Wiener Ztg.“ reportésa in caus’a reorganisarei armatei, ca supremulu comandante de armata si ministeriulu de resbelu voru sta nemedilocitu sub Mai. Sa. Atributiunile supremului comandante voru fi totu ce privesce la spiritulu, diacipiin’a si perfectionarea in conducere, or’ ministeriulu de resbelu va conduce lucrurile administrative ale armatei. Aceste doue derogatorii voru fi coordinate intre sene, si candu voru fi in opiniune divergenta, se voru odihni in decisiunea imperatului. Prin acesta dispositiune nu se disturbésa neci augusta intru nemica positiunea ministeriului de resbelu facia cu representanti a imperiala Marin’a de resbelu remane in pusetiunea ei nestrămutata. Nou’a reorganisatiuni a armatei se află necesaria, fiinduca acuma desfiintianduse comand’a armatei de sudu, va fi numai una in intregu imperiu. Comandele generale provinciale si inspectorii generali de tata arm’a precum si ai instituteloru militare de creseere, voru stă si sub suprem’a comanda, si sub ministeriulu de resbelu după calitatea relatiuniloru si a cercului activitatii. LMC. bar. de John, ministru de resbelu in Austri’a, consenti pe depiinu la aceat’a reorganisare, fiindaca nu atinge intru nemica vre o tiermurire a representatiunei imperiale , ei e de convingere, ca veritoriulu armatei va fi in stare totudeauna a apera patri’a si drepturile ei atacate. „Mil. Ztg.“ scrie: curuea suprem’a comanda va avè biroulu la ministeriulu de resbetu si va supravighia conducerea cancelariei centrale a despartiementului 1-u si alu 5-lea, care sunt cu trebile curatii militare. In privinti’a tactica se va imparti armat’a in 18 divisiuni, dintre cari doue voru fi in Vien’a; fiacare divisiune se va forma din 4 seu 5 brigade. Unu nou sistema de aperare s’a inceputu a se consultă. — In 21 Sept. se făcu o proba in puscari a Vienei ca puscile Lindneriane cu patrane noue si resultatele au fostu sui prin dieterie, fiinduca in 5 minute se desiertar* 41—42 puscaturi, si glontiulu totudeauna a trecuta printr’o scândura de 12 polipariu de grasa in depărtare de 2000 de pasi. Puscile cele vechi se prefăcu cu intetire si in fiacare septemana se prefăcu cate 40.000. Se crede, ca comand’a militară din Zagrabi’a Croaţiei se va întruni cu cea dela Timiaior’a si ambele se voru straluca la Bud’a-Pest’a. Regimentulu de infenteria c. Grondrecourt, care vine cu garnisona la Brasiovu, ajungandu la Aradu este in miscare catra Brasiovu. — — Una deputatiune ratena sub conducerea arhiepiscopului Litwinovic va sosi in scurtu in Vien’a, ca se protestese in contra introducerii limbei polonese in oficiu si scol’a din Galiti’a, că limba oblegata, adio a Cronica este rua. ROMANI’A. In dilele aceste primiramuncirea din Constantinopole prin telegramu tramisu de ministrii Stirbeiu si Sturdza, cumca Part’a a recunoscutu definitivu alegerea Domnitoriului Carolu I. ca principe ereditariu alu României. Din Vien’a cu data 22 Sept. se scrie, ca intielegerea facuta prin arangiementului inc. Ghica Carolu I. n’a vrutu se o ratifice, fiindcă pr. Ghica concese, ca mostenirea la tronuse nu se etituda in linie colaterali si princ. se nu aiba dreptu a eda moneta si a fuoda ordinari si asta e caus’a, ca principele nu vré se recunósca stipalatiunite neci vré a concede, ca Part’a se’si tiena in Bucuresci unu agentu pentru apararea auditiloru turcesci, de aceea se reîncepură alte negotiatiuni, si soldu francesu de Moustier primise însărcinarea dela Napoleonu a remané pe locu pana va aplana eaus’a acésta , care se crede a fi acum ca finita. Bucuresci 21 Sept. Amploiatulu G. P. dela ministeriulu trebiloru din launtru si librarulu J., acelasi care pricinuise si fabricei dela Zernesci mari pagube prin neauditele sale intrige, inca fusera aruncati in pascaria (temnitta). J. isi găsi ekezasi, carii stetera buni , ca pre catu va decurge cercetarea nu va fugi din tiera, si asie e pusu erasi deocamdată pe pitioru libei. Se crede ca asemenea saarte va mai ajunge pe cativa, rai ii au pagubitu tesaurulu tierii mai reu de catu tâlharii dela drumuri. A. Insurectiunea greciloru. Unu telegramu din Constantinopole doito. 28 Sept. aduce scrie oficiala turcesca, cumca turcii au batutu pe insurgenţi in Candia in 2 lupte facundule 650 morţi, 1120 răniţi. Insurgenţii candiati primiră dela Syria 7000 pusei, 300 butoaie cu pulbere de pusca (fusiunea bisericei armene si grece s a efeptuitu) guvernatorulu din Candia sa depusa. — Alta scrie din Constantinopole cetimp, ca marohisnla Moustier a impartasitu Portii, campa Francia se va opune la orce desfrenu maiestritu alu causei orientale si se se fia tramisu in Ateu’a si Petropole dechiaratiuni co espondietorie in obiectulu acesta. O fata de Viena aude, cumca regimulu austriau a luata meeuri militari de precautiune la garantia turcesca, ca se nu o surprindă evenimentele nepregătită. Regele Greciei respunse la o deputatiune a poteriloru protectare in caus’a paudiotiloru asie: „Turci’a prin vatemarea tractateloru a impinsu poporimea crestina la resoulare. Incatu pentru mine, eu nu potu opri pre supusii mei, ca se nu sara in ajutoriu la fratii loru in nenorocire, chiar’ si candu asi poté, n’asi poté da neciodata uitării, cumca nu sum numai rege alu Greciei, ci sum rege si alu tuturoru eliniloru. Înainte de ce mi asi uita de oblegamentele impuse, m’asi reintorce la Danimarca. Dela inceputulu mișcării in Cret’a am dechiaratu neutralitatea nostra impunendu supusiloru loial’a observare a tractateloru. Intr’aceea Turci’a cu privire la tractarea crestiniloru le-a calcatu si asie neci eu, neci grecii nu se potu face responsabili pentru urmări.“ — Si ministeriulu grecescu a tramisu la poterile protectare unu memorandu de cuprinsa egalu dovedindu, ca Part’a n’are drepta si ca singura regele loru Georgiu póte imbuna fiitorium pretensiloru. — FRANCI’A. Parisu 21 Sept. Se asecura, ca princ. Gortschakoff preste 3 dile va veni la Parisu si de acolo la Biaritz, unde se afla imperatulu. Princ. Metternich, solulu austriaca si c. Goltz inca mergu la bai la Biaritz. C. Károlyi, fostulu solu austriaca in Berlino totu la acele bai. „La Presse“ scrie, ca in 20 s’a inchiaiatu o conventions despre preliminariele de pace intre Itali’a si Austri’a si desdaunarea pentru detori’a generala, ce cade pe Veneti’a se defipse la 100,000.000 franci. „Thema“ scrie, ca s’ar bmura férte, déca c. Moritz Eszterházy si ar luă diu’a buna din min. o. r. austr., fiinduca acesta magnata înalta maghiara se privesce in Vien’a ca unu tipu si cela mai mare sprigiuu alu ideeloru retrograde, de care a se lepădă costa pe partea de Viena atatu de grea ostenéla. . . . G. Beloredi inca n’ar fi vreuuu omu liberalu, e totusi celu puciou unu barbatu practica, care se soie acomoda după timpu la straformarile cele neapărate ; cu densula ar fi mai posibila a se speră ceva in Austri’a, dar’ cu o. Eszterházy nu e nemicu de speratu, dice „Thems“. — Not’a cercularia a min. francu La Valette, către solii franciei aprediati pe langa cabinete: Parisu 16. Sept. Domnule, guvernulu imperatului nu ar’ poté amana mai îndelungata descoperirea sentimentalui seu asupr’a intemplaminteloru cari ee implinescu in Germani’a. Fiindu ca d. Moustier are se remana absinte inca catuva tempo, M. S. mi-a datu ordenea d’a espune agintiloru sei diplomatici motivele cari conducu politic’a sa. Resbelulu care erupse in centrala si la mediadia a Europei desfăcu confederatiunea neratiesca si constitui definitivu natimalitatea italiana. Prusi’a, ale careia margini sau mărita prin învingere, domnesce pre malala dreptu alu Menului. Austri’a a pierduta Veneția; d’ins’a e desbinata de Germani’a. Facia cu aceste schimbări însemnate tote staturile se reculegă intru sentimentulu responsabilitatii loru ; ele se întreba carea e insemnatatea pacii de curendu intrevenite, carea va fi ineurgerea ei asapr’a ordinei europene si asupr’a situatiouii intrenationali ale fresce careia poteri. Opiniunea publica in Franci’a e in miscare. Ea se legănă, necerta intre bucuri’a d’a vedé traptatele din 1815 nimicite, si intre fric’a ca poterea Prusiei va lua proportiuni escesive, intre dorinti’a sustienerii păcii si speranti’a d’a câștigă, prin resbelu, imarire teritoriale. Ea aplauda eliberării depline a Italiei, inse voiesce a fi asicurata in contr’a pericleloru ce ar’ poté amenintia pre S. Parinte. Perplesitatite cari aguduescu spiretele si cari au resunetulu loru in strainetate impunu guvernului obligatiunea d’a spune apriatu părerile sale. Franci’a nu poate avea politica ecivoca (indoitiosa), dasa dins’a e atinsa intru interesele sale si intru poterea sa prin schimbariele însemnate cari se fecera in Germani’a, ea trebue se o marturiseasca fara stieta si se ieemesurele necesarie pentru a garanta securetatea s’a. Daca dins’a na perde nimica prin straformationile cari se intempla, ea trebue se o dechiere ca sinceritate si se resiste aprehensiuniloru încordate, apretiariloru intierbintate cari, atietiandu gelosiele intrenatiunaii, ar’ voi se o abata de la calea ce vre se urmeze. Pentru a resipi indoielele si a lipsa convingerile, trebuie infatisiate intru totalitatea loru trecutulu asié precum a fostu , venitoriulu asié precum se areta. In trecuta, ce vedemu? dupa 1815 Sabiautia reuuia contra Franciei toate popoarele de la Uralu pana la Renn. Confederatiunea menttosca cuprindea cu Prusia si Austria 80 milione locuitori ; ea se intindea de la Lucsenburg pana la Trieste, de la marea baltica pana la Tridenta, si ne facungiura cu o punga de ferii, austierita prin 5 fortaretie federali ; pusetiunea noastra strategica eră lanituita prin cele mai ageri combinatiuni teritoriali. Cea mai mica cearta pe poteru avea cu Oland’a seu ou Prusi’a a lungulu riului Mosel’a, cu Germani’a la Renn, cu Austri’a in Tirolu seu Furlanu, redică in contra noastra toate poterile împreunate ale confederatiunii. Germani’a austriaca, neespumnabile pre tiermurele Adigei poté nainta, la intemplare pana la Alpi, Germani’a prusesoa avé de antepasu la Renn toate statele secundarie, neincetatu sguduite prin dorulu straformarii politice si depuse a considera Franci’a că inemica esistiutiei si dorinttii lora Afara de Ispani’a, noue nu r*i era cu potintia de a face vreo aliantia pre contieninte. Itali’a era siasiota si uepotiute, ea uq poté veui ia ceea parte a Galitiei, unde e precumpanitoria majoritatea poporului rutenicu. — Lucru ostasiescu seriosu. Afara de Mai. S’a imp. Francisca losifa cu siefi de regimente prusiane mai era din casa imperatesca, imp. Maximilianu din Mexico , archiducele Albrecht, Leopoldu si Carolu Ludovico, cari notificară deodata depunerea acestei demnitati, candu in dilele trecuta aceste titule in armata austriaca se suptrasera dela membrii casei prusiane, numinduse regimentele respective numai după numeru, pin urmare ca acesta s’a rupta orce relatiune a Austriei cu armata prusiana. — Principele din Hasi’a inca si-a depusa aceasta demnitate, ce o avea in armat’a prusiana. — Partit’a centralistica, senatori imperiali si diurnalisti de principiulu acesta, voru tiené in Vien’a o confeiintia, in care se se consultesz asupra sortii principiului loru. Se astepta si Kaiserfeld la conferintia. — C. luiiu Andrasy s’a dusa la Ischl, unde e Maiestatea. —