Gazeta Transilvaniei, 1866 (Anul 29, nr. 1-102)

1866-02-23 / nr. 15

Nr. 15. An. XXIX. 1866. Gazet’a ese de 2 ori: Mer­­curea si Duminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl pe Vi 3 fl. v. a. Tieri e­­sterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 7 Mart. 23Febr. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespon­denti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare MONARCH!’A AUSTRIACA. T r a D 8 i 1 v a n i ’a. Xelegrafuu. Waseudn 4 Martiu (11 ore 55 minute inainte de amediu, sosita la 12 ore 5 min.) „Alegerea la Naseuda s’a finitu. Cu una­nimitate se alesera cav. Alduleanu si capi­­tanuli supreme B­o h a t­i e­­­u. Toti alegatorii au tramisu dechiaratiune si protestu deadreptulu la Maiestatea S’a. UNGARI’A. P­e s­t ’a 3 Martiu. (1 óra 50 min. d. am­edia, sosita 2 ore 30 min. inse primite la mana numai dupa espedarea Gazetei.) „Rescriptulu regesen pa responsu la a­­dres’a casei deputatiloru tocma se ceti. Cuprin­­sulu lui e cu multu mai nefavoritoriu decatu se astepta. Diet­a se arata forte consternata. Neci unu aplausu.“ Dela cele dise in cuven­­tulu de trona nu se recede. I. V. P e s t ’a 4 Mart. Rescriptulu r. cetită eri ambeloru came cuprinde vointi’a imperatului de a restitui constitutiunea Ungariei, inse numai dupace se voru implini conditiunile, de care de­pinde poterea monarchiei și binele poporeloru. Pretinde, afara de necesitatea neamanatei con­sultări despre relatiunile comune, revisiunea le­­giloru din 1848, care după cuprinsulu loru sunt neacceptabile, precum art. III cu drepturile pa­latinului , restituirea municipiuloru nu se con­cede inainte de revisiunea legiloru. Gard­a na­­tionala ca o sarcina de prisosu o reiepta si re­­comenda o corespondiatoria revisiune si a altor determinatiuni din legile din 1848, cu alui unui din cei eminenti patroni si binefac­­tori , in eterni in analele soóleloru nóstre. Brasiovu 2 Februarie 1866. Efori’a soóleloru centrale romane de legea gr. orientala. Damianu Date­o, presiedinte.“ Repetitele binefaceri a­le Domnului capi­­tanu Christinianu pentru institutulu acesta ne face se lu resalutamu cu tata reverinti’a, ca simtinlu Dsale pentru binele nntim­ei e unu simtiu nobila si nutritu de cuvinii’a zelofditate spre a inaltia binele ei, pa catu ei sta prin po­­tintia. Fia ca ecsemplulu Dsale se atraga si alte animi marinimose spre a consolida institu­tele de cultur’a gener­atiuniloru viitorie, pen­­troca se nu eespire, in eternu, precum nu va eespira nici memori’a Domnului darnitoriu. *^-'1. Brasiovu 5 Mart. Dumineca demaneti’a porniră de aci patra Vien’a Princ. Cnsa dim­­preuna cu Dómn’a si cu suit’a loru. Princes’a Maria Obrenoviciu inca porni acel’asi drumu. — Princ. Casa după apromisiunea facuta va co­­b­orâ in străinătate pentru realisarea dorintiei nationale, esprimate in divanulu ad-hoc de a primi unu principe strainu, in catu s’ar paré, ca depunendu trouulu n’a depusu si grigi’a si voi’a de a ajută la consolidarea statului Româ­niei pe calea acesta. —­­■ratio imperateasca. Pentru ali­narea vitregei sorti a celoru cercetați de foamete pe Campia a benevoitu regimulu Mai. S’are a asemna 80,000 fl. Cine candu, cui voru im­­parti aceasta suma ? Se refereasa națiunii cei ce au capatatu voturile dela romani ca incredintiari ai loru. — Cuncta manus avidas fugient haeredis, amico Quae dederis animo. Strabunulu Oratiu. Brasiovu­l Martin. Gloria si onoare celoru, cari traindu făcu bine pentru națiune ! Asta recompensa si mângâiere avemu a o îm­părtăși si acum ca unu eosemplu pentru cei, ce nu visau, ca cu eespirarea corpului se le ee­­spire si memori’a numelui. Ne aflamu aci, in placut’a pusetiune a publica urmatori’a multia­­mita pentru unu actu de dăruire spre scopulu institutiunei publice la gimnasiulu romanu de aici: „Nr. 7/1866. Pre onorate Domnule capitanu! Cu multu pretiuit’a chartia a Domniei-Vo­­stre din 18 Ianuarie a. c. ati binevoita a incu­­nosciintia pe subscris’a Eforia despre predarea de 500 Napoleondori la manile Domniloru Radu Radoviciu, Radu Pascu si Andreiu Poppoviciu, meniti din mare animositatea Domniei-Vostre spre cumpărarea unei realitati, care — după trecerea Domniei-Vostre la fericirea eterna — se devină „Fundatiune Christuriana“ , la gimnasiulu si scólele nóastre. Preste totu pretioite Domnule! In pro­fund­a recunosciintia de care este subscris’a Efo­ria pătrunsă — pentru repetitele binefaceri, cu care ati considerata debil’a stare materiala a soaleloru nóastre, si anume a unicului gimnasiu romanu greco-resariteanu din Transilvani’a ; — declara si se obliga ea solena si formala , ca dispozitiunea Domniei-Vóstre, in predista chartia esprimata, o va esecuta in totu cuprinsului ei, si intru tóte impregiurarile cu cea mai esacta acuratetia, si ’si esprima totudeodata pentru a cestu patrioticu si in adeveru crestinescu faptu cea mai cordiala multiumire, rogandu pe omni­­potintele pariate cerescu se ve tramita toate da­rurile bune si se ve treia inca multi fericiți ani, pana la cele mai adenci batranetie, in sa­­netate indeplina si in toate bune, c­era pre pretiuitulu nume alu Domniei-Voastre va străluci In caus­a muntiloru revindi­­cati din tienutulu Hatiegului* Precandu noi nu scimu nimica, unii ne in­­doimu, ne tememu si speramu, ne reluptamu, altii si dormimu pe capataiu de nepăsare despre sartea muntiloru revindicati, ccea decii de o provocare a dlui Buda Imre in „Korunk“ Nr. 26 a. p. si „K. Közlöny“, care si batejocu de tote sperantiele si uimirile nóstre. Ecca asia: „Galatin 20 Febr. Mai. S’a s’a indurata a da montii asia numiti revindicati din tienutulu Hatiegului inca in 1864 indereptu indreptatilorn proprietari respectivi, si acesti proprietari, pre catu ii aducu amente in 5 Febr. an. tr. tre­­nura o adunare numeroasa si abdicata toti de venitulu propriu din monti, decidendu definitiva si nestramutata, ca se nu impartiesca intre sine neci montii neei venituli loru, ci se i­emana cu proprietari in comuna si venitulu pentru totu­­deuna se se intorca numai spre scopuri natio­nale, (? ?!) si mai antaiu si mai deaprópe au decisu, ca se se ajute scólele satesci dia tienu­tulu Hatiegului“ (care?). Unu venita cam de 1500 fl. pe ana si mai bine, afara de venitulu paduriloru si fenatieloru nu e pacinu si merita atentiunea tuturora Hatieganiloru. Pana acuma administrarea a fostu numai provisoria hotarita si incredintiata la 7 insi si manipulatiunea ne­­mediulocita se incredintiase unei comisiuni nu­mai de 3 barbati, si acum nespienduse, ca pen­tru pe primariulu comisiunii da 7 e si prima­­riulu comisiunii de 3, si pana acum inca nu se stie, ce venita au adusu patriei nóastre montii aceia in 1­ului anu, acesta impregiurare a data ocasiune din multe parti la feliarile prepusuri. In fine Buda Imre cu proprietariu indreptatiti si ca membra din comisiunea de a provoca pre toti respectivii, ca in 10—12 se adune comite­tele si se publice si adunarea proprietariloru, ca socotelele se se ik inainte si sa se vedia de­spre o mai buna manipulatia. Elu consulta, ca se vina si persoane mai practice la acea adunare, pentruca fundamentala e asiediata atatu de bine, incatu pe langa manipulations buna se potu face lucruri mari. In fine nu pote reface, ca primarele comisiunii nu a publicata protoco­­lulu din 5 Febr. an. tr. prin diurnalele patrio­­tice. — Ochi de Argus ne trebue la toti! — si resolutiune la lupta pentru binele nostru si alu patriei! — — Asteptamu dela D. vicariu unu reportu despre tóta starea lucrului ei pe ce temeiu se radime astfeliu de dispositiuni, pentruca noi pana acum nu vediuramu publicate inalte deci­­siuni despre restituirea muntiloru pomeniti. Cine, ce lucra pe suptu mana si nu pe facla? De ce taceti de acolo si lasati tóte se ve alunece din mani ca păstrăvii cei sinvaieti. Hei Andreiu ! Mai striga si din mormentu desteptate! — A­­cum cei alesi de petutindinea ca deputaţi or prin majoritati or prin minorităţi, universitatea natiunei romane, se luaţi asuprava detorinti da a vnghia si a deştepta prin Gazeta pe poporu de­spre obiectele, cei privescu bunăstarea lui in viitoriu. Cu toti se ne damn man’a colegiali­tății, ca vomu lucra, lupta din resputeri spre a ne apera drepturile or si unde, si cele mai mici, cate ne competu ca naţiune coegala. Ca cu noi, numai asia, va fi Ddieu! — Blasiu 20 Fannu 1866. Activitate ori pasivitate? ori ambele? De­si din partemi eram de parerea , ca a­­cest­a intrebare se se ventilese ceva mai tar­­dioru, totusi fienduca barbatii de însemnătate ai natiunei au inceputu de temporiu cu pertrac­tarea ei, spre a da o pasiune catu de pucina spre lemnrirea mai departe a lucrului, facie cu art. din „Gaz. Tr.“ Nr. 10 a. c. : „Motivele pentru activitate si in contra pasivităţii“ — am cugetatu cu cale a face si eu unele refresiuni si a mai adauge la cele făcute unele păreri in­dividuali, cari se reducu la urmatoriale : In acela articla Dlu anctoru barbatu , — cum se de a se precepe din intruducerea arti­­clului, — de însemnătate si de anumite prin­cipii , recomenda natiunei activitatea, si asia pre catu credu nu numai impartasirea la alege­rile detali, dara si in diet’a dela Pest’a. — Si acest’a basanduse, — in catu potu culege in scurtu, — pre natur’a lucrului, ca in catuva se mai departamn reulu, pre pusetiunea nóstra, ca se nu se lucre de noi si fara noi; si pre aceea ca luandu monarchulu initiativ’a de or­­ganisare, romanii inca trebue se fia de facie, ca se ajutore pe monarchulu, si catu vomu poté se esoperese, — si acest’a cu atatu mai vertosu ; ca­ci in rescriptulu convocatoriu la diet’a din Pest’a s’ar fi reservatu apriatu autonomi’a pa­triei, si asia si derepturele nóstre natiunali in intregitatea s’a. Propunerea si motivele ei premise formasa una părere insemnata si demna de consideratu, si purcediendu din convingerea auctorului, poate sa aiba influintia convingatoria si asupra lecto­­riloru; din partemi inse, vedu ivinduse in con­­trale urmatoriele dificultăți, si anumitu i La pasulu seau motivulu prima, mi panu intrebarea : carea e tient’a la carea nesuimu cu atat’a ostenéala si grigia ? — este ca castigarea unoru inmunitati, esemtiuni etc. ? candu aru fi acestea si eu asiu fi de parerea Dlui auctoru, pa­ ce fiendu de facie ori si cum cu rogarea si compatemirea amu poté dera storce mai multa, déca nu s’aru aduce legi generali! Credn inse, ca romanii acum nu ambla dopa inmunitati nu după favoriri estra, ci ambla pentru asecurarea nationalitatii sale, ca adeca se fia in adeveru naţiune cu loi ori care din imperativa austriaca, asia dara se nu fia alţii si anumitu maghiarii naţiunea propria disa, si ro­­manii cu celealalte nationalitati numai soiuri si

Next