Gazeta Transilvaniei, 1866 (Anul 29, nr. 1-102)
1866-06-01 / nr. 42
Brasiovu 13/1 Iuniu. Nr. 42. An. XXIX. 1866. Gazet’a osc de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Foi’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl pe 1/4 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. TRANSILVANIEI. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacare publicare MONARCHI’A AUSTRIACA. Transilvani’a. Gazet’a imp. „Wien. Ztg.“ publica urmatori’a scrisoare de mana a Mai. Sale inaltiatului nostro imperatoriu: „Iubite de Majláth ! Ca părere de reu am intielesu, ca secet’a si degerarea intr’o parte mare a regatului meu Ungari’a au nimicitu prospectulu de secerisiu manosu. Cunoscinti’a intemplarii acesteia m’a patrunsu cu atatu mai tare, cu câtu aceea parte a regatului meu, care printr’unu siru de ani rei, era mai vertosu prin secet’a din 1863 a fostu adeucu lovita, de nou se vede a fi espusa la o stare lipsita. Deci aflu de bine a ordona, ca, sub presidiulu si conducerea tavemicului meu, neintardiatu se se forme o comisiune , ce după judecare precisa a tuturoru relatiuniloru ponderose va avé se se consvatuiasca despre modulu si forma, despre midiloacele de ajutoriu folositoriu precum si despre procurarea si folosirea loru. Conteau la aceea, ca intrevenirea regimului meu in tiera, si mai vertosu la staturile si representantii adunati la dieta , va afla sprijinire. Asteptandu resultatulu doritu, asteptu totuodata, cata catu mai urginte mi vei asterne propunerile respeptive.“ Vienna, 6 Iuniu 1866. FRANCISCU IOSIFU in. p. Afacerile comune. Diploma si Patenta. Dietele. I. Deslegarea cestiunii afaceriloru comune ale monarchiei austriace, formulate asié precum o au formulatu ungurenii, este atatu de încurcata, grea, uritiosa, migaloasa, totuodata in mai multe privintie periculoasa , in catu insii aceia, carii au pusu si au formulatu aceasta cestiune, candu iau la mai deaproape cercetare, candu se incerca a o deslega, simtu ametiali si scapa condeiulu din mana. Pana candu se vorbia si se scria numai in termini generali, audiai pe ungureni strigandu : Dualismulu si altu nimicu, adică unu monarcha, inse doua armate cu doua comande diverse, doua parlamente coordinate ambe suverane, doua ministerii, doua linii de vama, doua sisteme de bani, doua administratiuni la datoriile de statu, er’a resiedinti’a monarchului seu numai Bud’a-Pest’a, séa doua alternate, candu Vien’a candu Pest’a. Astadi iuae merge treb’a multu mai greu. Comisiunea respeptiva alesa de diet’a unguionesca spre a pregăti deslegarea cestiunii afaceriloru comune isi incepu abie lucrarile sale numai in porsula lui Maiu. Cumca la lucrarea aceasta se ceru poteri ca ale lui Etcule va recunoasce oricare ’si va lua ostenéla de a’si tiene dinaintea sa cum amu dice o lista compusa din acelea afaceri sau trebi ale statului, pe care séu regimulu séu un’a ori alt’a dintre partite le recunoscu de afaceri comune pentru toate tierile monarchiei austriace, si era si alta lista coprindietóre de afacerile care aru fi de competenti’a dieteloru provinciale, a provinciiloru, séu cum se dice dela 1860 incoace, a individualitatiloru istorico-politice. Diplom’a imperatesca din 20 Oct. 1860 statoresce in punctulu II afacerile comune asie: Monetari’a (de metalui si in semne seu note de charthia), creditulu statului , vămile, afacerile comerciale, bancele, postele, telegrafi’a, calile ferate, recrutati’a sau îndatorirea de a sierbi in armata, introducerea de contributiuni si tacse noua, (marirea) pretiului sării, a contributiuniloru si tacseloru care se afla infiintiate pana acum, contragerea de împrumuturi noua , conversiunea datoriiloru de statu care sunt, in altele, vinderea, schimbarea si zalogirea proprietatiloru nemiscatore ale statului (mosii, caii ferate, mine, fabrice etc.), cercetarea si statorirea bugeteloru pentru anulu urmatoru, cum si cercetarea sau esaminarea conturiloru (socoteleloru) statului si resultatele anualei administratiuni a finantieloru. Toate acestea afaceri de statu cadea pe temeiulu sasti citatei diplome in competenti’a parlamentului seu senatului imperialu ce era se se adune din tóate tierile monarchiei austriace. Ori care alte afaceri cadea in consunetu cu p. III in competenti’a dieteloru. In legea fundamentala octroata in 26 Fauru 1861 la § 10 se renumera din nou totu acelea afaceri cu obiecte de competiuti’a senatului imperialu intregu. Gramadirea, scu deca voiti concentrarea toturoru acestoru afaceri in parlamentulu centralu si lipsirea mai aleau a dieteloru Ungariei, Transilvaniei si Croatiei de mai multe atributiuni ale loru au dezgustata pe foarte multi si au instrainatu de catra acelea doua acte de statu. Proste acesta nu se cuvine a trece cu vederea, ca acelea afaceri comune fiindu infadosiate cetatieniloru de statu numai in liniamente seu trasuri generale, cum amu dice liniile din afara ale unui cadru seu portretu, la mai multe afaceri nu li se potea da din capulu locului o definitiune respicata si sigura, din care causa s’au si escatu conflicte in cateva casuri intre senatulu imperialu si intre regimu; era in sesiunea III adica in cea din 1864/5 s’a si recunoscuta, ca unele determinatiuni ale diplomei si ale patentei trebue se se supună neaparatu la o revisiune. Niciodata inse conflictulu nu era asie invederatu, precum se arata elu cu opasiunea desbateriloru si aprobării bugeteloru Ungariei, Transilvaniei si Croaţiei, cu care ocasiune se si potea numera pe degete frumóasele atributiuni pe care le perdusera respectivele diete. Protocolulu siedintiei comitetului Asociatiunei transilvane romane tienute in 6 Iuniu 1866 e. n. sub presierului Ilustritatei Sale Dlui consiliaru gub. Pavelu Dunc’a, fiindu de facia DD. membrii ai comitetului Rvd. D. Nicolau Popea, protosingelu metropolitanu, D. Gabr. Vajd’a , controloru la caaa’a provinciala , D. Dr. Ioanu Nemes , Dr. prof. Zich. Boiu, I. Popescu si Nicolau Cristea, dintre oficialii Asociat, secret. II I. V. Rusu si cassierulu Constantinu Stezaru. § 41. Presiedintele presentesa conspectulu despre starea cassei Asoc. pre tempulu acestei siedintie. Din acestu conspectu se vede, cumca cas’a Asociatiunei — are in proprietatea s’a, — după subtragerea erogateloru de pana acum — sum’a de 22.955 fl. 595 cr. v. a. Se ia spre sciintia. § 42. Secret. II cu referintele comisiunei denumite in siedinti’a trecuta a comitetului (vedi § 32), pentru elaborarea bugetului pre anulu viitoriu alu Asoc. cum si pentru elaborarea proiectului de programa pentru adunarea gen. viitóriu a Asoc., referésa cum ca acést’a comisiune in o siedintia a s’a din 26 Maiu a. c. luandu la consultare aceste obiecte, la propunerea Dlui casieriu alu Asoc. a aflata cu cale a-si da opiniunea sea intr’acolo , cu elaborarea bugetului Asoc. pre an. viitoriu se se mai amane, pana la siedinti’a comitetului, ce se va tiené cu inceputulu lunei lui Augusto a. c. si acést’a , din acelu motivu, fiinduca se sperésa, cumca pana atunci voru mai incurge tacse dela membrii ordinari ai Asoc. in suma mai imbocuratoria , si asia pre atunci acésta comisiune se va afla dera in positiune mai favoritoria, de a puté presenta comitetului spre desbatere si acceptare, unu bugetu, — pre catu se va puté — mai detaiatu, si corespundiatoriu pre deplinul 26 din statutele Asoc. Prin urmare, numit’a comisiune, s’a marginitu a presenta pentru ast’a siedintia spre pertractare, singuru numai proiectata seu de programa pentru adunarea gen. viitoria a Asoc., ce se va tiene la Belgradu in 15/27 Aug. a. c. C o n cu s u. Comitetulu Asoc , considerandu motivele espuse de seer. II si reap. re iertatele comisiunei denumite in privinti’a elaborarei bugetului pre anulu viitoriu alu Asoc., decide a redica la valora de condlusu alu seu opiniunea comisiunei resp. Ear’ proiectata de programa pentru adunarea gen. viitoria, cetinduse din punctu in punctu, cu pucine modification, si reap, adaugerea punctului 6 se primi din partea comitetului, cu observarea, ca acestu programa se se publice inca de tempuriu in dinariele publice. § 43. Secr. reportésa despre sumele incurse la fondulu Asoc. dela siedinti’a trecuta a comitetului, pana la siedinti’a presents, si anume: 1. Rvd. D. vicariu foraneu in Fagarasiu, Ioane Antonelli a tramisu la fondulu Asoc. tacs’a de m. ord. pre an. Asoc. 1865/6 in suma 5 fl. v. a. 2. D. amploiatu dominata in Cricau, Greg. Mezei a tramisu taos’a de m. ord. pre anulu Asoc. 1865/6 orasi in suma de 5 fl. v. a. 3. Prin D. prof. si colectoru alu Asoc. in Brasiovu Ioane Petricu s’a administrata la fondulu Asoc. tacs’a de m. ord. pre anii 1863/4, 1864/5 si 1865/6 pentru D. negut. in Brasiovu Savu Rosic’a in suma 15 fl. v. a. 4. D. prof. din Sibiiu Ioane Popescu a respunsu tacs’a de m. ord. pre an. 1865/6 in suma de 5 fl. v. a. 5. Deadreptulu la pass’a Asoc. a mai incursu 7 fl. 10 cr. v. a. si anume : a) dela D. propriei, in Resinari Petru Brote tacs’a pre an. 1865/6 5 fl., b) dela DD. Dr. Ioane Nemesiu si Nicolau Cristea pentru unu esempl. din actele ad. gen. V 1 fl. 20 cr., c) dela D. capitanu in pensiune Const. Stezariu pentru conspectata membriloru Asoc. tiparitu 30 cr., d) dela D. practicanta gub. Iuliu de Bardosi pentru 1 esempl. din act. ad. gen. V 60 cr. Se ia spre sciintia. § 44. D. bibliotecariu alu Asoc. referésa, cumca D. prof. gimn. in Blasiu I. M. Moldoveanu a dăruita in folosulu bibliotecei Asoc. cate unu esemplariu din opurile sale intitulate : Istori’a Ardealului si geografi’a Ardelului. Dlui daruitoriu i se esprima protocolarminte, multiamita din partea comitetului. Cu acestea siedinti’a comitetului Asoc, nefiindu alte obiecte de pertractatui, se încheia pre la 61/2 ore după amedi. P. de Du n c ’a. I. V. Rusu, secr. II. Programa pentru afacerile adunarei generale a VI care se va tiene de Asociatiunea transilvana pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu la Belgradu in 15/27 Augustu 1866. In 15/27 Augustu 1866 la 9 ore dimineti’a celebrarea S. Liturgii in besericele romanesci si chiamarea Spiritului santu. — După amedi o siedintia preliminaria a comitetului Asociatiunei tempulu tienerei ta va hotari In. presidiu. Siedinti’a I. in 16/28 1866, 1. Membrii Asociatiunei se aduna inainte de 9 ore dimineti’a in localuiu destinata pentru tienerea siedintieloru si alega o comisiune