Gazeta Transilvaniei, 1866 (Anul 29, nr. 1-102)

1866-06-01 / nr. 42

Brasiovu 13/1 Iuniu. Nr. 42. An. XXIX. 1866. Gazet’a osc de 2 ori: Mer­­curea si Duminec’a, Foi’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl pe 1/4 3 fl. v. a. Tieri e­­sterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. TRANSILVANIEI. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespon­denti. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacare publicare MONARCHI’A AUSTRIACA. Transilvani’a. Gazet’a imp. „Wien. Ztg.“ publica urma­­tori’a scrisoare de mana a Mai. Sale inaltiatului nostro imperatoriu: „Iubite de Majláth ! Ca părere de reu am intielesu, ca secet’a si degerarea intr’o parte mare a regatului meu Ungari’a au nimicitu prospec­­tulu de secerisiu manosu. Cunoscinti’a intemplarii acesteia m’a pa­­trunsu cu atatu mai tare, cu câtu aceea parte a regatului meu, care printr’unu siru de ani rei, era mai vertosu prin secet’a din 1863 a fostu adeucu lovita, de nou se vede a fi espusa la o stare lipsita. Deci aflu de bine a ordona, ca, sub pre­­sidiulu si conducerea tavemicului meu, neintar­­diatu se se forme o comisiune , ce după jude­care precisa a tuturoru relatiuniloru ponderose va avé se se consvatuiasca despre modulu si form­a, despre midiloacele de ajutoriu folositoriu precum si despre procurarea si folosirea loru. Conteau la aceea, ca intrevenirea regimu­lui meu in tiera, si mai vertosu la staturile si representantii adunati la dieta , va afla spri­­jinire. Asteptandu resultatulu doritu, asteptu totu­­odata, ca­­ta catu mai urginte mi vei asterne propunerile respeptive.“ Vienna, 6 Iuniu 1866. FRANCISCU IOSIFU in. p. Afacerile comune. Diploma si Patenta. Dietele. I. Deslegarea cestiunii afaceriloru comune ale monarchiei austriac­e, formulate asié precum o au formulatu ungurenii, este atatu de încurcata, grea, uritiosa, migaloasa, totuodata in mai multe privintie periculoasa , in catu insii aceia, carii au pusu si au formulatu aceasta cestiune, candu iau la mai deaproape cer­cetare, candu se incerca a o deslega, simtu a­­metiali si scapa condeiulu din mana. Pana candu se vorbia si se scria numai in termini generali, audiai pe ungureni strigandu : Dualis­­mulu si altu nimicu, adică unu monarcha, inse doua armate cu doua comande diverse, doua parlamente coordinate ambe suve­rane, doua ministerii, doua linii de vama, doua sisteme de bani, doua administratiuni la datoriile de statu, er’a resiedinti’a monarchu­­lui seu numai Bud’a-Pest’a, séa doua alter­nate, candu Vien’a candu Pest’a. Astadi iuae merge treb’a multu mai greu. Comisiunea respeptiva alesa de diet’a un­guionesca spre a pregăti deslegarea cestiunii afaceriloru comune isi incepu abie lucrarile sale numai in porsula lui Maiu. Cumca la lucrarea aceasta se ceru poteri ca ale lui Etcule va re­­cunoasce oricare ’si va lua ostenéla de a’si tiene dinaintea sa cum amu dice o lista compusa din acelea afaceri sau trebi ale statului, pe care séu regimulu séu un’a ori alt’a dintre partite le re­cunoscu de afaceri comune pentru toate tie­­rile monarchiei austriace, si era si alta lista co­­prindietóre de afacerile care aru fi de compe­­tenti’a dieteloru provinciale, a provinciiloru, séu cum se dice dela 1860 incoace, a individua­­litatiloru istorico-politice. Diplom’a imperatesca din 20 Oct. 1860 statoresce in punctulu II afacerile comune asie: Monetari’a (de metalui si in semne seu note de charthia), creditulu statului , vămile, afacerile comerciale, bancele, postele, telegrafi’a, calile ferate, recrutati’a sau îndatorirea de a sierbi in armata, introducerea de contributiuni si tacse noua, (marirea) pretiului sării, a contributiuni­­loru si tacseloru care se afla infiintiate pana acum, contragerea de împrumuturi noua , con­versiunea datoriiloru de statu care sunt, in al­tele, vinderea, schimbarea si zalogirea proprie­­tatiloru nemiscatore ale statului (mosii, caii fe­rate, mine, fabrice etc.), cercetarea si statorirea bugeteloru pentru anulu urmatoru, cum si cer­­cetarea sau e­saminarea conturiloru (socotele­­loru) statului si resultatele anualei administra­­tiuni a finantieloru. Toate acestea afaceri de statu cadea pe te­­meiulu sasti citatei diplome in competenti’a par­lamentului seu senatului imperialu ce era se se adune din tóate tierile monarchiei austriace. Ori care alte afaceri cadea in con­­sunetu cu p. III in competenti’a dieteloru. In legea fundamentala octroata in 26 Fauru 1861 la § 10 se renumera din nou totu acelea afaceri cu obiecte de competiuti’a senatului im­perialu intregu. Gramadirea, scu deca voiti concentrarea toturoru acestoru afaceri in parlamentulu cen­­tralu si lipsi­rea mai aleau a dieteloru Ungariei, Transilvaniei si Croatiei de mai multe atribu­­tiuni ale loru au dezgustata pe foarte multi si au instrainatu de catra acelea doua acte de statu. Proste acesta nu se cuvine a trece cu vederea, ca acelea afaceri comune fiindu infa­­d­osiate cetatieniloru de statu numai in linia­­mente seu trasuri generale, cum amu dice li­niile din afara ale unui cadru seu portretu, la mai multe afaceri nu li se potea da din capulu locului o definitiune respicata si sigura, din care causa s’au si escatu conflicte in cateva casuri intre senatulu imperialu si intre regimu; era in sesiunea III adica in cea din 1864/5 s’a si re­cunoscuta, ca unele determinatiuni ale diplomei si ale patentei trebue se se supună neaparatu la o revisiune. Niciodata inse conflictulu nu era asie invederatu, precum se arata elu cu opasiunea desbateriloru si aprobării bugeteloru Ungariei, Transilvaniei si Croaţiei, cu care o­­casiune se si potea numera pe degete frumóa­­sele atributiuni pe care le perdusera respec­­tivele diete. Protocol­ulu siedintiei comitetului Asociatiunei transilvane ro­mane tienute in 6 Iuniu 1866 e. n. sub presi­­erului Ilustritatei Sale Dlui consiliaru gub. Pa­­velu Dunc’a, fiindu de facia DD. membrii ai comitetului Rvd. D. Nicolau Popea, protosingelu metropolitanu, D. Gabr. Vajd’a , controloru la caaa’a provinciala , D. Dr. Ioanu Nemes , Dr. prof. Z­ich. Boiu, I. Popescu si Nicolau Cristea, dintre oficialii Asociat, secret. II I. V. Rusu si cassierulu Constantinu Stezaru. § 41. Presiedintele presentesa conspectulu despre starea cassei Asoc. pre tempulu acestei siedintie. Din acestu conspectu se vede, cum­ca cas­’a Asociatiunei — are in proprietatea s’a, — după subtragerea erogateloru de pana acum — sum’a de 22.955 fl. 595 cr. v. a. Se ia spre sciintia. § 42. Secret. II cu referintele comisiunei denumite in siedinti’a trecuta a comitetului (vedi § 32), pentru elaborarea bugetului pre anulu viitoriu alu Asoc. cum si pentru elaborarea pro­iectului de programa pentru adunarea gen. vii­­tóriu a Asoc., referésa cum ca acést’a comisiune in o siedintia a s’a din 26 Maiu a. c. luandu la consultare aceste obiecte, la propunerea Dlui casieriu alu Asoc. a aflata cu cale a-si da opi­­niunea sea intr’acolo , cu elaborarea bugetului Asoc. pre an. viitoriu se se mai amane, pana la siedinti’a comitetului, ce se va tiené cu ince­­putulu lunei lui Augusto a. c. si acést’a , din acelu motivu, fiinduca se sperésa, cumca pana atunci voru mai incurge tacse dela membrii or­dinari ai Asoc. in suma mai imbocuratoria , si asia pre atunci acést­a comisiune se va afla dera in positiune mai favoritoria, de a puté presenta comitetului spre desbatere si acceptare, unu bu­­getu, — pre catu se va puté — mai detaiatu, si corespundiatoriu pre deplinu­l 26 din statu­tele Asoc. Prin urmare, numit’a comisiune, s’a marginitu a presenta pentru ast’a siedintia spre pertractare, singuru numai proiectata seu de programa pentru adunarea gen. viitoria a Asoc., ce se va tiene la Belgradu in 15/27 Aug. a. c. C o n c­­­u s u. Comitetulu Asoc , conside­­randu motivele espuse de seer. II si reap. re iertatele comisiunei denumite in privinti’a ela­­borarei bugetului pre anulu viitoriu alu Asoc., decide a redica la valora de condlusu alu seu opiniunea comisiunei resp. Ear’ proiectata de programa pentru adunarea gen. viitoria, cetin­­duse din punctu in punctu, cu pucine modifica­tion­, si reap, adaugerea punctului 6 se primi din partea comitetului, cu observarea, ca acestu programa se se publice inca de tempuriu in dinariele publice. § 43. Secr. reportésa despre sumele in­­curse la fondulu Asoc. dela siedinti’a trecuta a comitetului, pana la siedinti’a presents, si anume: 1. Rvd. D. vicariu foraneu in Fagarasiu, Ioane Antonelli a tramisu la fondulu Asoc. tacs’a de m. ord. pre an. Asoc. 1865/6 in suma 5 fl. v. a. 2. D. amploiatu dominata in Cricau, Greg. Mezei a tramisu taos’a de m. ord. pre anulu Asoc. 1865/6 orasi in suma de 5 fl. v. a. 3. Prin D. prof. si colectoru alu Asoc.­ in Brasiovu Ioane Petricu s’a administrata la fon­­dulu Asoc. tacs’a de m. ord. pre anii 1863/4, 1864/5 si 1865/6 pentru D. negut. in Brasiovu Savu Rosic’a in suma 15 fl. v. a. 4. D. prof. din Sibiiu Ioane Popescu a respunsu tacs’a de m. ord. pre an. 1865/6 in suma de 5 fl. v. a. 5. Deadreptulu la pass’a Asoc. a mai in­­cursu 7 fl. 10 cr. v. a. si anume : a) dela D. propriei, in Resinari Petru Brote tacs’a pre an. 1865/6 5 fl., b) dela DD. Dr. Ioane Nemesiu si Nicolau Cristea pentru unu esempl. din ac­tele ad. gen. V 1 fl. 20 cr., c) dela D. capi­­tanu in pensiune Const. Stezariu pentru con­spectata membriloru Asoc. tiparitu 30 cr., d) dela D. practicanta gub. Iuliu de Bardosi pen­tru 1 esempl. din act. ad. gen. V 60 cr. Se ia spre sciintia. § 44. D. bibliotecariu alu Asoc. referésa, cumca D. prof. gimn. in Blasiu I. M. Moldo­­veanu a dăruita in folosulu bibliotecei Asoc. cate unu esemplariu din opurile sale intitulate : Istori’a Ardealului si geografi’a Ardelului. Dlui daruitoriu i se esprima protocolarminte, multiamita din partea comitetului. Cu acestea siedinti’a comitetului Asoc, ne­­fiindu alte obiecte de pertractatui, se încheia pre la 61/2 ore după amedi. P. de D­u n c ’a. I. V. Rus­u, secr. II. Programa pentru afacerile adunarei generale a VI care se va tiene de Asociatiunea transilvana pentru li­­teratur’a si cultur’a poporului romanu la Bel­gradu in 15/27 Augustu 1866. In 15/27 Augustu 1866 la 9 ore dimineti’a celebrarea S. Liturgii in besericele romanesci si chiamarea Spiritului santu. — După amedi o siedintia preliminaria a comitetului Asociatiunei tempulu tienerei ta va hotari In. presidiu. Siedinti’a I. in 16/28 1866, 1. Membrii Asociatiunei se aduna inainte de 9 ore dimineti’a in localuiu destinata pen­tru tienerea siedintieloru si alega o comisiune

Next