Gazeta Transilvaniei, 1866 (Anul 29, nr. 1-102)
1866-10-22 / nr. 83
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. —Pretiulu: pe 1 anu 10 fl. pe V4 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 3 Novembre 22 Oct. 1866. S p’enumera la postele c. r., si pe la DD. co respondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a txfilbrala a 30 cr. de fiacare publicare. MONARCHIC AUSTRIACA Transilvani’a. Scriea despre atentatulu asupra Mai. Sale imp. in Prag’a se reduce prin „W. Ztg.“ , gratia Domnului! la unu ce nedovedim. „W. Ztg.“ ad. dupa ce insira prepusele in încercările căpitanului englesu Palmer oserba cu acestea cuvinte : „Eu repeta: e inca multa, mai totu de a se deslusi, inainte de ce ar poté cineva convinge, cumca s’ar află aici in fapta încercarea de infioratoarea crima, care ar poté cineva fi aplecata a o presupune din impregiorarile singurite.“ — Subiectulu prepusu e unu fetioru dintre croitorii teatrului cehticu de națiune boema, care neaga si intentiunea de-o asemenea crima Nr. 23.835/1866. Puliicare. In anula viitoriu 1867 se va face o întregire noua da armata spre carea, sunt chiamati toti tinerii născuți in anii 1846, 1845, 1844, 1843, si 1842. Din ca in care se va începe conscrierea in comune pentru oblegatii de a milita, se va face pretutindenea mai inainte cunoscuta de catra deregatoriele locali. Acei tineri dara, carii S3 afla in unele din eceste cinci clase, se se ingrijesca de tempurin ca se se conscria in registrele comunali, caci la din contra vom veni in pericula de a fi chiamati in anii următori si inrolati candu le va fi servitiulu militare cu multu mai ingreunatoriu. Care cugeta ca are o pretensiune legale de eliberare se-si procure inca de tempuriu documentele cerute, si se le inmanue in terminum prefiptu si eventuel se le intregeasca după instrucțiunea data de catra judii tractuali, inspectorii, dlutonii si comisarii magistratuali, pentruca reclamatiunile defectuoase si tardie nu se vor mai respectă. Blanchetele tipărite prescrise pentru testimoniele comunali, si informatiunile parochiali despre familii se voru capeta dela judii tractuali respectivi, dela inspectorii, dlutonii si comisarii magistratuali, bucata cu 5 xr. v a. cari totodată sunt obligati a sta intru ajutoriu reclamatiunilor, spre a si instrua după coriotia petitiunile loru. Si acei’a cari se tinu de a doo’a seu de mai inalta din acele cinci classe chiamale, si cari presentandu de odata seu de“mai multe ori s’au dechiaratu de liberi după lege, seu de neapti, seu implininduse numerari contingentului s’au demisa supernumerary trebuie se si repetiesca reclamatiunile pentru eliberare, sau se vine la asentare, caci la din contra ’si vom perde pretensiunile, se vom prinde si asenta, pentruca toate eliberările au valoare numai pe tempulu acelei întregire de armata, pentru care s’au datu. Dupace consemnările comunali s’au fiinitu si spre subternerea reclamatiuniloru si cereriloru de eliberare s’au afiptu in locu publica seu s’au cetitu , e iertatu fia cui a caută in ele si a si face reflesiunile sele in contra, seu a-si inaintă cererea de eliberare. Deca acele acolo nu se vom consideră, le va putea așterne comisiunei miste de eliberare si de acolo a recurge in termina de 14 zile la guvernulu regescu. Acela carele e chiamatu la asternere si fara de a se pute espusă de ajunsa nu se infaciosiedia, ba nici in reclamédia, se va consideră si consideră si pedepsi că fugariu, si care va stă in ajutoriu, că convinovatu. Acel’a carele va prinde unu fugariu pi irnesce dela statu 24 fl. v. a. cari insa se voru rebonifică din proprietatea obligatului de a milita si a complicitorului. Acel’a carele din o clasa mai inalta de etate s’au inrolatu că suplentu (Nachmann) in loculu indetoratiloru mai tineri absenți, sen si tragendu unu numera mai mare de sórte a devenita asentatu in loculu astorn-feliu de îndatorați spre militare absenti, cari au trasa numera mai mica de sórte , unulu că acel’a, la casu deoa mai in urma s’aru prinde si s’aru asentă cativa dintre precedintii (Vormänner) supernumeraru sea demite in armata in restempn de 4 luni, numerandu dela diu’a fiinrei asentatiunei capitali din cereala seu de asentare, chiaru si in acela casu, déca la asentatiune capitale nu s’aru fi complinită contingintele partiale, ce cade pre cerculu sen de asentare. Deci se se insuiesca fiesce care june, carele cu numera mai inalte de sarte se va asentă in in loculi indatoratiloru spre militiare absenți, a scrii (află) pre cei absenți si ai presentă la asentare , că asia se-si pota câștigă siesi demisiunea. Care voiesce a se eliberă prin depunerea tacsei, a carei mărime se va face dupa acest’a cunoscuta, trebuie se incunosciintiedie deregatori’a asiă de tempuriu, că după resolutiunea primita se póta solvi sum’a numita in pas’a perceptorale c. r. pana nu si-a inceputu lucrarea comisiunea miesta de eliberare in cerculu respectiva, că asia se pota arată comisiunei certificatulu dela casia. Clusiu in 18 Octobre 1866 Dela reg. gavercu transivanénu. Duiimediene Domnulu si s’a aratatu nonei Abrudu 27 Oct. 1866. Multu stimate Domnule Redactorul Diu’a din 36 Octobre, că una, in care națiunea romana ei a vediutu împlinita o doriniia seculare si drépta, s’a serbată si aici in Abrudu in pentrum muntiloru apuseni cu o solenitate rara. Pana a ve puté împărtăși detaiuri despre decurs’a solenitate binevoiti a afla, ca insemnetatea acestei dile s’a eternisatu prin subscrieri de sume însemnate pentru infiintiarea unei academii de drepturi. — Subscrierile se continua cu uno zelu, ce da dovada despre maturitatea romanului. Pana acuma au subscrisu urmatorii: D. Dimitrie Boe ru, pres. sedinei — Sim. Balintu, prot. in Rosia 100 galb. — Dionisie Tobiasiu, asesore — Mateiu Nicola, advocatu 60 galb. — Ioane Gallu, adm. prot. din Abrudsatu — Basiliu Harsianu, asesore — Sebastianu Henzelu, cetatianu din Abrudu 50 galb. — Nicol.. Moldovanu, parochu in Abrudu 25 galb. — Nioolau Heteu , metalurgu in Roai’a 25 galb. — Ioane Corpade, metalnrgu in Rosi’a 20 galb. — Constantina Cmnanu, seuatore magistr. — Alecsandru Lazaru, cetatianu din Abrudu 20 galb. — Bas. Rosiotta, notar. sodr. — Nic. St. Siulutiu, metalurgu din Abrudu — Alecs, Anca, metalurgu din Rosita — Gerosimu Muncacianu, proprietary din Abrudu 25 galb. — Teodora Teocu din Câmpeni — Angela Popoviciu, meta-20 galb. Toti acesti contribuenti pana la respunderea capitalului subscrisu respundu din ora subscrierei carnetele 5%, Nicola. Fonduri academii romane de drepturi — adauganduse la sum’a din Nr. 81 = 1100 fl. v. a. sum’a subscrisa de bravii frati Munteni apuseni in 37? galbini natura, computativ 6 fl. = In fiorini mon. austr. itO 2262 fl. v. a. 3050 fl. v. a. a si sucrescutu la suma de 6412 fl. v. a. adica siese mii patru sute doisprediece fl. v. a., seu in natura 377 galbini si 4150 fl. v. a. Tocma primimu si referad’a dela Blasiu, D. S. Martinu etc. Mica-a fostu si Rom’a-odata Dar’ viétia-i dede sboru ! Ea crescil, ajunse tata, Mustra nóoe si docoru ! Muntii-su ’nalţi, anim’a bate La nepoţi in probitate! 500 fl. 200 fl. 100 fl. 200 fl. 50 fl. Inrgu din brudu Avramu BoSf*«eîâ metalurgu din Roai’a Ioane Ciora, mtfa^Dr&n din Rosi’a Iuliu Porutiu, doicente ,n Abrudu Ioane Teopu, cancellsTa Dionisie Adamoviciu1, Pa‘ rochu in Abrudu Nicol. Mesteoanu, parol in Rosi’a Alecsandru Popu , calteinariu din Abrudu George Gendelu, paroo din Coma Petru Mihaloviciu, pielăria din Abrudu Petru Stanciu, cancelistu Francisca Gruber, calfa de negotistoru din Abrudu Basiliu Ciobanu, ss. prfsn. Simeone Piso, candidata de advocatu Iosifu Draia, cancelistu Filimonu Popu , vigilu de finantia Aronu Presia cancelistu Basiliu Duca, asesore Ioane Barba, metalurgu in Rosita Michaela Cocu, metalurgu din Abredu lOrislb 10 r io 2 galb. alb. galb. 50 fl. 50 fl. 100 fl. YOO fl. 50 fl. 50 fl. 50 fl. 50 fl. 100 fl. 100 fl. 100 fl. 100 fl. 100 fl. 100 fl. 100 fl. 100 fl. 400 fl. 200 fl. 100 fl. Hatiegii, in vinerea mare. Serbatoarea sântei Paraschive, carea si altcum poporulu romana era îndatinata a o tiene cu pietate, in anula acesta, se celebră cu o solenitate si mai mare ai catu se pote mai amesuratu insemnatatei dilei aniversarie de 26 Oct. 1863 8. n. candu a susprisu Maiestatea S’a prebunulu nostru monarchu că mare principe alu Transilvaniei in limba romana articlului de lege despre inarticularea natiunei romane, priminduse cu cuvinte esprese din partea poporului si a preutimei romanesci de ambele confesiuni acesta di, că di de seibatere constituţionala naţionala. In acea di ser’a inteligintia a mediulocitu una serenada catu se póte mai strălucită, cu conducta de făclii purcedendu dela casa magistratului opidanu cu flamura naţionala la cei tri deputaţi ai comitatului Hunedórei a aflători in Hatiegu, carii in diet’a dela Sibiiu in anulu 1863 au luato parte la aducerea legei acesteia, multiamindule pentru coluorarea fidela, si sprimendule din partea poporului si a inteligentiei comuna dorinita, pa catu mai in scurta er’ se se poata aduna la acea diet’a pentru continuarea pertractarilor peste unele propusetiuni.