Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)
1867-11-08 / nr. 87
Id care direptu lasa dara pre anticetatiane private, totu acelu ’Id denega unui comitatu, si restringe chiara si direptulu naturale. Aflase in proiectulu comisianii acea declaratione, ca gestionea natiunalitatiloru pre basea egalitatii de drepturi se pote deslega. Nimerita base. Inse prin egalitatea de direpturi înainte de tóte se presupune a nu face preferire unei limbe facia cu celeste. In aceea se cuprinde si individualitatea distensa a nationalitatilor diverse. Precum dara cu egalitatea de direpturi direpturile politice sunt comuni cu fiacare cetatiana, asia aplecandu-o acea la nationalitati, tóate derogatoriele in statu, incependu dela cele mai mice pana la cele mai mari, sunt de provedinta cu insi proportionate din ele, membrii comiteteloru de comitate, precum si reprezentantii tiorei sunt de alesu totu asia , si aceste toate prin legi speciali de asiediate. Opiniunea publica in Ungaria fara destingere poftesce a se deslega cestiunea natiunalitatiloru, prin ce arata a acelei argintia. Inse dace intrebare numai dopa cirea ei se poate deslega. Esta cale e de urmata dara ei la cestiunea natiunalitatiloru, ce noi nu potemu destula comendu atențiunii dietei. — Mr. E timpulu ca se nu mai tacemu, ci se esimu din toate anghiurile cu opiniunea publica despre procederea dietei in cestiunile ce ne atingu, ca se vedia, ca nu suntemu seu suntemu multiamiti cu apucaturile procederei majoritatii, care amana cestiunea nationalitatiloru cu apucaturi, ce nu lasa după sine decatu neîncredere si una inmormentare a speratei, ca ni se voru respecta interesele nationali si bisericesci; apoi desperarea nu produce fructe miei ? — Red. UNGARIA. Pest’a. „Pesti Napló“ erasi are unu comunicata din 7 Nov., in care se ocupa cu Mitropoli’a gr. cat., sau mai bine numai cu Gazet’a, astadata vise vorbesce in tonu catu se poate de calmu, pe carele noi ilu acceptamu cu toata plăcerea. Lipsesce numai ca se rugamu pe dn. publicista a tiene comptu mai bunu atatu de datele istorice, catu si de articulii limbei; era cele dise despre toleranti’a reciproca si presta totu despre libertățile care se promitu, se binevoiesca a le îndrepta la adres’a foilor: „P. Hirnok“ , „M. Ország“ , „Idők Tanujé“, cum si totuodata la episcopatulu romanocatolicu ungurestu. — — Lud. Kossuth s’a mai alesu cu deputata inca si in orasiulu Cinci biserici (Pécs) cu majoritate întreita din ceavu candidatulu partitei lui Deák. Acelu orasiu in dilele de alegere era fóarte insgomoratu. Asasinatele in Ungari’a iau o dimensiune fioroasa. In Segedinu unu locuitoriu anume St. Csala chiamatu intr’o sers prin fereastr’a ca sersa afara, indata cum se arată ilu ei impuscara. Asasinii se făcură nevediati. — Pest’a. (Securitatea publica.) „Magyar Újság“ află cu cale a deschide sub acestu titlu o rubrica statatoare, are incereutatea de e publica sub ea totu crime de cele mai cumplite, de care in capital’s Ungariei se patreaza foarte desu. Asia in dilele trecute aflara pe Ludov. Angerer amploiata dela calea ferata ser’a pe la 9 ore asasinata in strat’a fabriceloru cu pumnariule bagata in carne pana in manunchiu. In aceeasi din strata epuriloru casa Nr. 34 ospetii omoritea pe ospetariulu Balogh Imre cu 14 intiepaturi de cutiete numai pentruca acesta’i reflectă, cumpa batendu 11 ore trebue se inchida. „Pesti Naple“ din 10 Nov. face cunoscutu, cumca in 8 ser’a tardiu oamenii politiei au mai gasitu pe strate aici si ese ómeni parte străpunsi cu pumnariu, parte tocati in capu cu macinci si maltratati de moarte. Toti aceia fusera dusi in spitalulu Rophus. Vediendu auctoritatile capitalei unguresci imultirea asasinateloru pana la mesura in catu se nu mai cuteze nimeni a esi din casa, s’au vediutu constrinse a cere ajutoriu ostasieson spre a puté dispune patrolarea de di si de nópte. In totu casulu asasinatele acestea si necontinetele sparseturi de locuintie combinate cu ne’ndestularea generala pe domnesce, sunt simptome forte rele ale dileloru nostre. Atat’a inca se adeveresce, ca partea cea mai mare a locuitonloru este astadi si mai ne’ndestulata cu administratiunea decatu fusese mai nainte. — AUSTRI’A INFER. Vien’a. Senatulu imp. continua desbaterile asupra delegatiuniloru. Baust se dechiara, „ca nici ei” nu considera Domnule Redactore! Natiunea maghiara are in pres’a germana intre altele pe „Debatte“ si „Wanderer“ din Vien’a, pe „Pest. Lloyd“ si pe „Sieb. Blätter“ in Sibiiu, care apar la interesele aceleia ca toata energi’a. Poporale slavone ale monarchiei au pe „Agramer Zeitung“, pe „Zukunft“ in Vien’a pe „Politik“ inPrag’a, si altele cateva, care informeaza pe publicul cela mare si pe barbatii de stati despre voile si nevoile lor. Natiunea romaneasca din monarchi’a austriaca n’are astadi nici una organa de publicitate in alta limba, pentruca se dea informatiuni genuine, drepte, si se intempine atatea mintiuni si calomnii cate esti mai votosu din Transilvania in contra romaniloru. Asia se credinta, ca astadi cum stamu, din aceasta parte poti peri cu dreptatea in sine. Foile romanesc! le citescu aproape numai romanii , era déca le si citesce cate unu neromanu, vedi cum le deterna intielesulu, com le intorteca si scotu cu totulu altu ceva din ceea ce s’a scrisu si s’a dien in ele. Ecsemplu se nefla tractarea cu noi a foiei „Unio“ si mai multe reporturi care au mersu la Pest’a de cateva luni incoace. Dupa acelea reporturi romaniloru nu le-ar’ lipsi curatu nimicu; celelalte popoara au totu dreptulu se da fórte ne’ndestulate, la romani numai cativa agitatori fórte periculosi se arata neindestulati, pentruca aceia isi au scopurile loru rebele, pentruca se mintia ca poporulu e ne’ndestulatu. Poporala deca are mămăligă si opinci, mai multe nu cere. Asia a disu Schwarzenberg, asia se dice astadi. Cestiunea urbariale luata cu toate ramificatiunile sale s’a facutu unu mijlocu de agitațiune foarte pericoloasa in contra intrelegintiei romane, pentruca bine se observa nu, nu numai Dr. I. Ratiu, ci si mai multi funcţionari dela tribunale sunt persecutaţi aspru din aceasta causa, era ei ca funcţionari nici ca se potu apara dopa corn aru trebui. Intre acestea impregiurari si pana la alte mesuri ce vom lna si romanii cu respecta la fondarea unei foi in alta limba, te rogu Domnule Redactore, ca se dai locu la cateva acte si documente neromanesci in Gazeta, precum ai mai facutu la cateva opasiuni cu unele nemtie°ci. Nu voimu se incomodamu pe publiculu celu mare, nu ceremu locuia de flaute, ci te rugamu se ne dai locu numai pe coloanele din urma si se faci inceputula cu o corespundintia ce credemn ca trebue se védia lumio’a mai curendu de catu oricare altele. Mai tardioru se potu traduce tóate in romanesce, déca se va afla cu cale. Corespundenti’a nóastra suna asia: Magyar-Csesztvén 2/11 1867. Tisztelt kartárs ur ! Mult hó 30. irt s nekem 31-én a „Magyar Polgár“ 65 számlával együtt kézbesített becses levele következtébe, — mivel azon nap a Csucsi tárgyalásokat csak ejtve végzéru s még akkor Enyedről ki kelle indulnom, hogy 1/11 Magyar-Benyén lehessek, a honnan tegnap és ma a tagosítást 8 küzdelemteljes évek után bevégezve, csak ideig jöhetek, csak ma tehetem válaszomat s adhatom bizonyító írásomat s ezt se egész pontossággal, mert levéltáromat meg nem nézhetem, holnap reggel indulnom kelletvén Zágorba, tekintélyes, 4-én e hónak kezdődő közhely osztályos per tárgyalására , a mely előzményekből elnézését remélve úgy a késedelem, valamint a határozott számokba nem tehető bizonyításom hiányaiért, — a „Telegraful Romanu“ 80-ik számjában előjövő s én be- 0868 levelébe kerül irt s meghatározott tényekre nézve a következendőkbe teszem nyilatkozatomat : ad 1) Mező-Silváson gróf Bethlen Hermina gróf Pincsevich Marknönek, báró Radák Kata Antos Jánosnének és báró Bánfi Kata urhölgynek, ha levéltárom nem használhatván a tsendek siető ége miatt fel, emlékezetem nem csal, rám kétszer 40 szegődményeseik elleni egyes nrbéri pereiket nyertem meg , — ha emlékezetem nem csal, egynek is közüllök 20 holdas törvényesen használt birtok nem volt kezdetek alatt, én s a véllem a tárgyalásokon olykor jelen volt prefectusok, soha 10. holdokat, az egyesség kedvéért nem tudom hogy ígértünk volna, ez 40. pernél is 400 holdat tenne, amit elpazarolni, nemzetemnek birtok megmentési elvemnél fogva is, én, én soha se kísértettem is meg, annyival inkább, mert pereim megnyerése felől biztosított hazai, a magánjogot és tulajdont biztosító törvényeink és a körülmények esmerete is felhasználni tudásának bátorsága; — az ön részében hiányos s törvény tisztaságával nem dicsekedhető úrbéri nyílt parancs szabályai szerint minden megtétetett, arról tanúskodnak a jegyzőkönyvek s nekem is el kell ismernem, mert száma nélküli ellennyilatkozatok tételére szorítottam. ad 2) Szent-Annafalu van, melyeknek lakossait én perlem és perlem, kettő, Szereda Szent-Anna és Maros Szent-Anna, — a „Telegr. Rom.“ tudósítója hogy melyikről csintalankodik ha sántán is, nem tudhatom, mert csak Szent-Annát ir, s 30 kötekedésből kezdett és az urb. kárpótlás felvétele miatt megszüntetni kelletett perekről beszél. — E tételek egyike se igaz; nem, mert a Szereda-Szent- Annai 32 per tám egy kettőt kivéve mind tárgyalva van , részint érdemileg elitélve s egyikről is még le nem mondék — Maros-Szent- Annai megint nem 30, hanem a mint emlékszem 60 darabot meghaladó pereket én tettem folyóká, nem kötekedés kedvéért , hanem az urb. nyílt parancs 3. § által fenntartott jog alapján, s mert akár hány székelyföldi birtokosnak a volt földtehermentesítési orgánok hol adták kéretlenül s vissza vették végrehajtás utján, hol megtagadták az úrbéri kárpótlásokat. — Ezen perek közül többekből lemondtam én felhatalmazom rendelete következtébe, saját akaratom ellenére; — hanem az már merő hazugság, hogy valaki a Grim urb. kárpótlást tanúsító munkájával állott volna elő, mégpedig egy marosvásárhelyi úr személyébe, s ezért ez okmányérti félelemből mondtam volna le a perekről. Grim munkája nem okmány; az a bizonyos úr, ha igaz volna is a tudósítás, csak egyszer azzal, hogy a „Telegr. rom.“ beismerése szerint is a Grim nevéért pénzt szedett fel, csak másfelől azért, mert a törvényszéket hivatalos, azon teendőek mellett is , mely szerint minden úrbéri perhez, a földtehermentesítési alap igazgatóság úrbéri kárpótlás ki vagy nem vételéről a hivatalos bizonyítvány mellett is az illetőknek a tárgyaláson elömutatják a tudatlan alperesektől fizetést sarolt, — soha se tárgyalt s produkált véllem és ellőttem e bagoly ur, hanem igen töbször kortárs ur fogalmazói. ad 3) Oláh-Topliczai nevezetes pert, megnyertem én Dr. Heisler akkori alperesi ügyvéd hatalmas kezei közül 1859-ben Május első napjaiba egyességileg *). Ez mig hazánkban volt, már minden kigondolható módokon törekedett az ügyet megforditni s engemet a végrehajtás elközlésébe megakadályozni. Antánia kartárs úr egészen az előbbi utján haladva fogalmazóival együtt mindent elkövetett meg akasztani, de a törvény mellettem volt s czélomhoz jutottam. S hogy nem sikerül az egyeségileg úgy is keresztül vihető egész tagosítást békés uton eszközölni, jelen és October elején kortársul Topliczáni együtti jelenlétünkbe foganatosítani, épen alperesek túl feszített s minden határozati menyiség kijelölése nélküli követelésük okozá. — A. — Mesterházi per tárgyalásait a mint emlékszem, vegyesen tartom önnel és fogalmazóival. September végén s October elején a derekas tárgyaláson önnel tárgyaltam ott helyt, s ha az ön által elfogadott béke, a birtokosság által is elfogadtatik, szerencséseknek mondhatják magukat a mesterháziak. A mi végtére a kövesdi pereket illeti, ebbe is Dr. Heisler tette az első feleletet ellenembe nagy szakavatosság s utánjárással. De következőjévé válván személyesen tárgyalt vellem s tette terjedelmes sok munkát igénylő feleleteit, a miről alighanem a 80 ivet meghaladó íratások tanúskodnak *) Adică legile vechi feudalistice. — Red. 347 legea despre delegatiune cu idealele vieţii constitutionale, totuşi trebue aşteptata, are urmările daunatioase, de care e teama, se voru ivi in adeveru. Spera ca delegatii voru fi nuntii de pace pentru imperiu. Elu deohiara ca tote legile privitorie la invoire si legile constitutionale se voru supune deodata sanctioned si asia propunerea de emanare a cadiutu si s’a inceputu si desbaterea speciale. — Regele si regina Greciei fura primiti cu onoare la curtea imperateasca si au calatoritu catra casa. —