Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)

1867-11-08 / nr. 87

Id care direptu lasa dara pre anticetatiane pri­vate, totu acelu ’Id denega unui comitatu, si restringe chiara si direptulu naturale. Aflase in proiectulu com­isianii acea decla­­ratione, ca gestionea natiunalitatiloru pre basea egalitatii de drepturi se pote deslega. Nimerita base. Inse prin egalitatea de direpturi înainte de tóte se presupune a nu face preferire unei limbe facia cu celeste. In aceea se cuprinde si individualitatea distensa a nationalitatilor­ di­verse. Precum dara cu egalitatea de direpturi direpturile politice sunt comuni cu fiacare ceta­­tiana, asia aplecandu-o acea la nationalitati, tóate derogatoriele in statu, incependu dela cele mai mice pana la cele mai mari, sunt de pro­­vedinta cu insi proportionate din ele, membrii comiteteloru de comitate, precum si reprezen­tantii tiorei sunt de alesu totu asia , si aceste toate prin legi speciali de asiediate. Opiniunea publica in Ungari­a fara destin­­gere poftesce a se deslega cestiunea natiunali­tatiloru, prin ce arata a acelei argintia. Inse da­ce intrebare numai dopa cirea ei se poate des­lega. Esta cale e de urmata dara ei la cestiunea natiunalitatiloru, ce noi nu potemu destula co­mendu atențiunii dietei. — Mr. E timpulu ca se nu mai tacemu, ci se esimu din toate anghiurile cu opiniunea publica despre procederea dietei in cestiunile ce ne a­­tingu, ca se vedia, ca nu suntemu seu suntemu multiamiti cu apucaturile procederei majoritatii, care amana cestiunea nationalitatiloru cu apuca­turi, ce nu lasa după sine decatu neîncredere si una inmormentare a speratei, ca ni se voru respecta interesele nationali si bisericesci; apoi desperarea nu produce fructe m­iei ? — Red. UNGARIA. Pest’a. „Pesti Napló“ erasi are unu comunicata din 7 Nov., in care se o­­cupa cu Mitropoli’a gr. cat., sau mai bine nu­mai cu Gazet’a, astadata vise vorbesce in tonu catu se poate de calmu, pe carele noi ilu accep­­tamu cu toata plăcerea. Lipsesce numai ca se rugamu pe dn. publicista a tiene comptu mai bunu atatu de datele istorice, catu si de arti­­culii limbei; era cele dise despre toleranti’a re­ciproca si presta totu despre libertățile care se promitu, se binevoiesca a le îndrepta la adres’a foilor: „P. Hirnok“ , „M. Ország“ , „Idők Ta­­nujé“, cum si totuodata la episcopatulu romano­­catolicu ungurestu. — — Lud. Kossuth s’a mai alesu cu deputata inca si in orasiulu Cinci­ biserici (Pécs) cu majoritate întreita din ce­avu candidatulu partitei lui Deák. Acelu orasiu in dilele de alegere era fóarte insgomoratu. Asasinatele in Ungari’a iau o dimensiune fioroasa. In Segedinu unu locuitoriu anume St. Csala chiamatu intr’o sers prin fereastr’a ca se­rsa afara, indata cum se arată ilu ei impuscara. Asasinii se făcură nevediati. — Pest’a. (Securitatea publica.) „Magyar Újság“ află cu cale a deschide sub a­­cestu titlu o rubrica statatoare, are ince­reutatea de e publica sub ea totu crime de cele mai cumplite, de care in capital’s Ungariei se pa­­treaza foarte desu. Asia in dilele trecute aflara pe Ludov. Angerer amploiata dela calea ferata ser’a pe la 9 ore asasinata in strat’a fabriceloru cu pumnariule bagata in carne pana in manun­­chiu. In aceeasi di­­n strat­a epuriloru casa Nr. 34 ospetii omoritea pe ospetariulu Balogh Imre cu 14 intiepaturi de cutiete numai pen­­truca acesta’i reflectă, cumpa batendu 11 ore trebue se inchida. „Pesti Naple“ din 10 Nov. face cunoscutu, cumca in 8 ser’a tardiu oamenii politiei au mai gasitu pe strate aici s­i e­s­e ómeni parte stră­punsi cu pumnariu, parte tocati in capu cu ma­­cinci si maltratati de moarte. Toti aceia fusera dusi in spitalulu Rophus. Vediendu auctorita­­tile capitalei unguresci imultirea asasinateloru pana la m­esura in catu se nu mai cuteze ni­meni a esi din casa, s’au vediutu constrinse a cere ajutoriu ostasieson spre a puté dispune patrolarea de di si de nópte. In totu casulu asasinatele acestea si necontinetele sparseturi de locuintie combinate cu ne’ndestularea generala pe domnesce, sunt simptome forte rele ale dile­­loru nostre. Atat’a inca se adeveresce, ca par­tea cea mai mare a locuitonloru este astadi s­i mai ne’ndestulata cu administratiunea decatu fusese mai nainte. — AUSTRI’A INFER. Vien’a. Senatulu imp. continua desbaterile asupra delegatiuniloru. Baust se dechiara, „ca nici ei” nu considera Domnule Redactore! Natiunea maghiara are in pres’a germana intre altele pe „Debatte“ si „Wanderer“ din Vien’a, pe „Pest. Lloyd“ si pe „Sieb. Blätter“ in Sibiiu, care apar la interesele aceleia ca toata energi’a. Poporale slavone ale monarchiei au pe „Agramer Zeitung“, pe „Zukunft“ in Vien’a pe „Politik“ inPrag’a, si altele cateva, care in­­formeaza pe publicul­ cela mare si pe barbatii de stati despre voile si nevoile lor­. Natiunea romaneasca din monarchi’a austriaca n’are astadi nici una organa de publicitate in alta limba, pentruca se dea informatiuni genuine, drepte, si se intempine atatea mintiuni si calomnii cate esti mai vo­tosu din Transilvani­a in contra roma­­niloru. Asia se credi­nta, ca astadi cum stamu, din aceasta parte poti peri cu dreptatea in sine. Foile romanesc! le citescu aproape numai ro­manii , era déca le si citesce cate unu nero­­manu, vedi cum le deterna intielesulu, com­ le intorteca si scotu cu totulu altu ceva din ceea ce s’a scrisu si s’a dien in ele. Ecsemplu se ne­fla tractarea cu noi a foiei „Unio“ si mai multe reporturi care au mersu la Pest’a de ca­teva luni incoace. Dupa acelea reporturi roma­­niloru nu le-ar’ lipsi curatu nimicu; celelalte popoara au totu dreptulu se da fórte ne’ndestu­­late, la romani numai cativa agitatori fórte pe­riculosi se arata neindestulati, pentruca aceia isi au scopurile loru rebele, pentruca se mintia ca poporulu e ne’ndestulatu. Poporala deca are mămăligă­ si opinci, mai multe nu cere. Asia a disu Schwarzenberg, asia se dice astadi. Cestiunea urbariale luata cu toate ramifica­­tiunile sale s’a facutu unu mijlocu de agitațiune foarte pericoloasa in contra intrelegintiei romane, pentruca bine se observa nu, nu numai Dr. I. Ratiu, ci si mai multi funcţionari dela tribunale sunt persecutaţi aspru din aceasta causa, era ei ca funcţionari nici ca se potu apara dopa corn aru trebui. Intre acestea impregiurari si pana la alte mesuri ce vom­ lna si romanii cu respecta la fondarea unei foi in alta limba, te rogu Dom­nule Redactore, ca se dai locu la cateva acte si documente neromanesci in Gazeta, precum ai mai facutu la cateva opasiuni cu unele nem­­tie°ci. Nu voimu se incomodamu pe publiculu celu mare, nu ceremu locuia de flaute, ci te rugamu se ne dai locu numai pe coloanele din urma si se faci inceputula cu o corespundintia ce credemn ca trebue se védia lumio’a mai cu­­rendu de catu oricare altele. Mai tardioru se potu traduce tóate in romanesce, déca se va afla cu cale. Corespundenti’a nóastra suna asia: Magyar-Csesztvén 2/11 1867. Tisztelt kartárs ur ! Mult hó 30. irt s nekem 31-én a „Magyar Polgár“ 65 számlával együtt kézbesített becses levele következtébe, — mivel azon nap a Csucsi tárgyalásokat csak ejtve végzéru s még akkor Enyedről ki kelle indulnom, hogy 1/11 Ma­­gyar-Benyén lehessek, a honnan tegnap és ma a tagosítást 8 küzdelemteljes évek után bevégezve, csak ideig jöhetek, csak ma tehetem válaszomat s adhatom bizonyító írásomat s ezt se egész pontossággal, mert levéltáromat meg nem nézhetem, holnap reggel indulnom kellet­vén Zágorba, tekintélyes, 4-én e hónak kez­dődő közhely osztályos per tárgyalására , a mely előzményekből elnézését remélve úgy a késedelem, valamint a határozott számokba nem tehető bizonyításom hiányaiért, — a „Telegra­ful Romanu“ 80-ik számjában előjövő s én be- 0868 levelébe kerül irt s meghatározott tények­re nézve a következendőkbe teszem nyilatko­zatomat : ad 1) Mező-Silváson gróf Bethlen Her­mina gróf Pincsevich Marknönek, báró Radák Kata Antos Jánosnének és báró Bánfi Kata urhölgynek, ha levéltárom nem használhatván a tsendek siető ége miatt fel, emlékezetem nem csal, rám kétszer 40 szegődményeseik elleni egyes n­r­b­é­r­i pereiket nyertem meg , — ha emlékezetem nem csal, egynek is közüllök 20 holdas törvényesen használt birtok nem volt kezdetek alatt, én s a véllem a tárgyalásokon olykor jelen volt pr­efectusok, soha 10. holdo­­kat, az egyesség kedvéért nem tudom hogy ígértünk volna, ez 40. pernél is 400 holdat tenne, a­mit elpazarolni, nemzetemnek birtok megmentési elvemnél fogva is, én, én soha se kísértettem is meg, annyival inkább, mert pereim meg­nyerése felől bizto­sított hazai, a magán­jogot és tulajdont bizto­sító törvényeink és a körülmények esmerete is felhasználni tudásának bátorsága; — az ön ré­szében hiányos s törvény tisztaságával nem di­csekedhető úrbéri nyílt parancs szabályai szerint minden megtétetett, arról tanúskodnak a jegyző­könyvek s nekem is el kell ismernem, mert száma nélküli ellennyilatkozatok tételére szorítottam. ad 2) Szent-Annafalu van, melyeknek la­­kossait én perlem és perlem, kettő, Szereda Szent-Anna és Maros Szent-Anna, — a „Te­­legr. Rom.“ tudósítója hogy melyikről csinta­­lankodik ha sántán is, nem tudhatom, mert csak Szent-Annát ir, s 30 kötekedésből kezdett és az urb. kárpótlás felvétele miatt meg­szüntetni kelletett perekről beszél. — E tételek egyike se igaz; nem, mert a Szereda-Szent- Annai 32 per tám egy kettőt kivéve mind tár­gyalva van , részint érdemileg elitélve s egyik­ről is még le nem mondék — Maros-Szent- Annai megint nem 30, hanem a mint emlék­szem 60 darabot meghaladó pereket én tettem folyóká, nem kötekedés kedvéért , hanem az urb. nyílt parancs 3. § által fenn­tartott jog alapján, s mert akár hány székely­földi bir­tokosnak a volt földtehermentesítési orgánok hol adták kéretlenül s vissza vették végrehaj­tás utján, hol meg­tagadták az úrbéri kárpót­lásokat. — Ezen perek közül többekből le­mondtam én felhatalmazom rendelete következ­tébe, saját akaratom ellenére; — ha­nem az már merő hazugság, hogy valaki a Grim urb. kárpótlást ta­núsító munkájával állott volna e­l­ő, még­pedig egy maros­vásárhelyi úr sze­mélyébe, s ezért ez okmányérti félelemből mondtam volna le a perekről. Grim munkája nem okmány; az a bizonyos úr, ha igaz volna is a tudósítás, csak­ egyszer azzal, hogy a „Telegr. rom.“ be­isme­­rése szerint is a Grim nevéért pénzt szedett fel, csak­ másfelől azért, mert a törvényszéket hivatalos, azon teendőek mellett is , mely sze­rint minden úrbéri perhez, a földtehermentesí­­tési alap igazgatóság úrbéri kárpótlás ki vagy nem vételéről a hivatalos bizonyítvány mellett is az illetőknek a tárgyaláson elömutat­­ják a tudatlan alperesektől fizetést sarolt, — soha se tárgyalt s produkált véllem és ellőttem e bagoly ur, hanem igen töbször kortárs ur fogalmazói. ad 3) Oláh-Topliczai nevezetes pert, meg­nyertem én Dr. Heisler akkori alperesi ügyvéd hatalmas kezei közül 1859-ben Május első nap­jaiba egyességileg *). Ez mig hazánkban volt, már minden kigondolható módokon törekedett az ügyet megforditni s engemet a végrehajtás el­­közlésébe megakadályozni. A­ntánia kartárs úr egészen az előbbi utján haladva fogalmazóival együtt mindent elkövetett meg akasztani, de a törvény mellettem volt s czélomhoz jutottam. S hogy nem sikerül az egyeségileg úgy is ke­resztül vihető egész tagosítást békés uton esz­közölni, jelen és October elején kortárs­ul To­­pliczáni együtti jelenlétünkbe foganatosítani, épen alperesek túl feszített s minden határozati menyiség kijelölése nélküli követelésük okozá. — A. — Mesterházi per tárgyalásait a mint emlék­szem, vegyesen tartom önnel és fogalmazóival. September végén s October elején a derekas tárgyaláson önnel tárgyaltam ott helyt, s ha az ön által elfogadott béke, a birtokosság által is elfogadtatik, szerencséseknek mondhatják ma­gukat a mesterháziak. A mi végtére a kövesdi pereket illeti, ebbe is Dr. Heisler tette az első feleletet ellenembe nagy szakavatosság s utánjárással. De követ­kezőjévé válván személyesen tárgyalt vellem s tette terjedelmes sok munkát igénylő feleleteit, a miről aligha­nem a 80 ivet meghaladó íratá­sok tanúskodnak *) Adică legile vechi feudalistice. — Red. 347 legea despre delegatiune cu idealele vieţii con­­stitutionale, totuşi trebue aşteptata, are urmă­rile daunatioase, de care e teama, se voru ivi in adeveru. Spera ca delegatii voru fi nuntii de pace pentru imperiu. Elu deohiara ca tote le­gile privitorie la invoire si legile constitutionale se voru supune deodata sanctioned si asia pro­punerea de emanare a cadiutu si s’a inceputu si desbaterea speciale. — Regele si regin­a Greciei fura primiti cu onoare la curtea imperateasca si au calatoritu catra casa. —

Next