Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)

1867-12-03 / nr. 94

comiteteloru stabile, si pana candu nu se voru reforma pe alta base liberale si conntabile, dréptu după sant’a dreptate, or’ nu dupa dreptulu celu strimbu , fauritu in prejudeciulu representarii cuvenite fiacaruia, care nu nutreace, ci numai jignesce concordi’a. Una ignorare si mai batatoria la ochi citimu in denumirile personalului la introducerea lucrariloru localisatorie la registre de moşia, pentru Ardealu făcută obiam de catra mini­stru dreptăţii din Ungari­a. Intre 14 comisari romana neci unuia, intre 21 actuari de dl. I­UCU siDguru Ioana Pop; intre 13 actoari de cl. N­. neci unplu! dopa proportiunea mini­erului justitiei 1 .* 48 dupa Buda Pesti „Köz­löny.“ Si tocma­io trebile urbariali personalulu cela mai aptu si mai coscientiosu se afla intre romani, cu pracse, decatu care indesiertu vei cauta mai secara in Ardealu. Cum poate dar’ in­­flori încrederea si concordia pe lenga atata ig­norare? Se binevoesca a ne da unu respunsu d. ministru, dispensatoriulu dreptății. Intrebamobona fide, pentruca dorimu, ca se creasca încrederea si concordia, ca ignorarea rode la redecin’a loru, ca unu verme neadormita. R. Hrasiovu. La cifrele averiloru națio­nali ssseeci publicate in Nr. tr. se se mai a­­dauge deocamdată una: Averea curata activa in fondulu numitu ale celoru siepte judetie dupa bilantiolu incheietu la an. 1865 a fosta v. a. fl. 342.204 Aceasta cifra trebue se se adauge la cea cunoscuta din Nr. tr., adica la v. a. fl. 918.554 cf. 422/4 pentruca se cunosci sum­a totala a fonduriloru numite nationali sasesci intru intielesii mai strinsu. Ei, dara acestea sume represents numai averea nationala aflatoare in bani. Cea mai mare avu­ţia a naţiunii sasesci se afla in dominiuri , in munţi si păduri, cum si intr’unu mare numero de edifîciuni, caroru asemenea nu are nicio na­ţiune din Transilvani’a. Inventariulu mosiiloru naţionali nu’lu cunoscemn. Fata de aici BKronst. Ztg.“ Nr. 195 inalta ca­­teva abusuri de ale amploiatiloru sasesci din timpulu absolutismului comise la manipularea ca­­pitaluriloru natiunali si numesce pre cativa in persoana, era mai alesn pre dn. Arz in calitatea sa de notariu ilu invinuesce mai greu plesnin­du’i in facla mai multe cifre luate din passa sub felinri de pretecste. Inse toate cifrele asupra carora comisiunea cercetatoare a ridicatu dificul­tăți pe intregulu periodu dintre 1851 si 1866, adica pe 15 ani abia trecu preste 16 mii fiorini, a carora partea cea mai mare figureaza ca re­muneration­, onorarie si panerale date preste ceea ce competes unora si altora cu plata a­­nuala, apoi la mai multe din acelea se castigase chiaro incuviintiarea gubernului absolutisticu. Dupa lege si dreptate nici unu abusu nu se poate desvinui (entschuldigen) cu atatu mai pu­­tinu justifica (rechtfertigen) cu alte abusuri co­mise pe aicea; cu toate acestea totu trebue se distingeam intre abusuri si sopresiuni mici, a­­basuri si supresiuni mari, mai mari, forte mari, colosali, piramidali. Se cautamu bine impre­­giurit de noi si le vomu descoperi. Unde bont fondurile provinciali ? Unde fondurile celornlalte tienuturi ale tierii ? Ce s’au alesu din avuţiile catorva aichierei repausati in timpurile noastre ? Ce s’au facutu cu veniturile monastiriloru secularisate in Romani’a sub absolutismulu lui Cuza ? Unde s’au cufundatu cateva sute de mi­­lioane ale statului austriaca in cursu de diece ani ? Unde s’au ascunsu obligaţiunile de impru­­muturu austriaca dela 1854 cate apucasera tocma­­i in manile catorva sute de comune romanesci? Pulbere si cenusia din toate acestea si al­tele mai multe, prada, risipa, disparere fara nici o urma. — B. — In acestu trenutu ninge de patru dile mai fara încetare. — Din mai multe parti ne vino sch­i, ca pre candu la armata batai’a trupeasca se desfiin­­tia mai de totu si pre candu ostasii sunt trac­tati pet dumneata, unii solgabirai au introdusu batai brutale, de care se vedea numai pana in 1849, cum si ca unii isi aroga dreptulu barbaru de a trage si cate 25 betie. Intr’aceea din tóate ecxemplele mai proaspete de brutalitate cea mai revoltatoare este un’a publicata in „Fővárosi la­pok“ si in „Pesti Napló“ din Pest’a, dela Már­­kusfalva de langa Leuceavi’a (Leutschau, Lőcse), unde dn. Máriáasy Mihály c. r. capitanu de ma­rina intrandu cu patru argati ai sei in vinarsa­­ri’a lui Ios. Hamrak in absenti’a acestuia si a­­pucandu pe vinarsariulu acestuia anume Ignatz Ritter evreu, pentruca nu’i dete curendu laturi pe sam’* viteloru , mai anteiu ii trase palmi, apoi plesnindu’lu ou latulu săbiei in fuga, sparse si U8i’a chiliei in care se trasese nenorocitori, ilu taie, ilu trânti la pamentu si porunci­se i se pedure 25 lovituri de betie. Curatu ca nainte de 1848. Este inse si mai revoltatoriu, candu aseme­nea brutalitati se comitu de catia unii amploiati esiti din opinca si scapati abia de batiulu altoi solgabirao ori oficiru. — Unele foi publica dela unu timpu incepe feliuri de liste despre denumiri si destituiri de funcționari mai nainte de a se vedea ceva in mo­nitoriale oficiali. înainte de acesta era oprita asia ceva si cu totu dreptulu, din causa ca multe sciri de acelu felia esia mintionóse , era altele c&aséze mari griji si tuiburare in familii, era la noi chiari si frecări natiunali. Mai de­­ourendu se citi, ca dd. N. Graetanu si Romano asesori la tabl’a regesca (tribunalulu de apelu) a’aru fi destituita, éra in locuia loru s’arufi de­numita doi „maghiari“ , Bardosi si Csergedi (n­u Csengery) Cum putea ce se insiele tocma si publicisti romani cu acestea doua nume ma­­ghiarisate, candu atatu d. Bardosi din S. Re­­gina, catu si d. Cergedi ne sunt prea bine cu­noscuti ca romani curati. Cautese numele am­­biloru in actele mai noua natiunali dintre 1848 si 1862 si se vom­ afla. Eea ce neplăceri urmeaza din maghiarisarea seu germanisarea numeloru de familii, care pana acum 8'an impusa in mai multe casuri. Este timpulu pentruca se ingrijimu cu totu adinsulu de curățirea Dumituriloru neromanesci si se le romanimu regulatu in tote casurile plveni­­tore, totnodata se’si fliseze fiacare ortografie a connumelui familiei asia, in patu aceea se n­u mai fia supusa la schimbări. Se aratamu si in acestu casu cine suntemu, cum si ca avemu unu caracter». Se nu mai suferimu mai multe counome bastarde, ci se ne indestulamu cu cate au apucata a se stracura pana acum in națiu­nea noastra. Mai alesu in scóale se n­u mai fia suferita corcirea connnmeiorui, intru asemenea nici in actele oficiali. Părinții si profesorii mai a­­lesu se fia cu mai mare grija in aceasta pri­­vintia. — Brasiovu. Cârti de mosii seu Registre. Regimule isi propuse din nou, dien nu se in a catea-ora, ca se introducă , se asiedie, se fundese si in marele Principatu alu Transilvaniei acea institutiune , carea in tierile de villa romano-latina se numescu Registre de proprietăți, era in limb­a germana Grund­­buch, in cea maghiara telekkönyv, era intraduc­­tiunea romanesca remasa din timpulu anucl. „carti funduarie, unu termina acesta carele la romani nu va fi acceptata niciodată, (in Romani’a e re- Bpinsu cu totu deBgustulu pe care’lu merita.). Aici inse nu este locuia de a no lasa in disen­siuni filologice asupra acestora termini, macar ca uitare, ca in Pest’a mai multi juristi de specia­litate desbatu terminologi­a juridica maghiara, fara a cărei frcsare sigura nici ca se poate cu­geta o legislatiune de dumne­ajuta. Insusi regimul o simte marea trebuintia de a pregăti pe popom la introducerea acestei in­­stitutiuni, de a'i invedera folosele lui, de a’iu face se conlucre cu totuadiusulu la infiintia­­rea lui.­­ Noi carii cunoscemu infiiposiat’a confusiune de posesiuni si de drepturi ce domnesce in Transilvani’a intre altele si din lips­a totala a tienerii in evidenția a toturoru proprietatiloro, era de ani 31 de candu locuimu in fundulu re­­gescu avuramu ocasiune de a cunósce si minu­natele folese a­le registreloru de proprietăți, ori candu a fosta vorb’a de introducerea acestora in totu coprinsulu tierii, totudeaun’a le-amu re­­comandatu si ne­amu adoperatu a înfrunta obiectiunile oameniloru de rea credintia, carii la asemenea ocasiuni se incerca a înstrăina si a­­bate pe poporu dela cererea registreloru de pro­prietăți, prin infricosiarea cu crescerea contri­bution» (darii, birului), ca si cum mai marii statului au aru sei se stoarca apa si dia­petra candu crede ca au trebuintia de bani, cu dife­­rintia numai, ca in lipsa de catastre si registre de proprietăți celu cu mosia mai micutta totn­­deauna este mai asupritu. De aceea mai ru­­gamu inca odata pe toti connationalii si compa­triotii nostrii, cu infiiatiaudoee catastrofu si re­Din diu­a la care Niculae Lupu a vendutu cas’a Nr. 1 lui Andreiu Cristopeanu si vendiarea a trecutu prin formele prescrise, datori’a de 2000 fl. se scoate din sum’a de 10.000 fl., se da lui Petru Malaciu fara nici o emanare, era La­puin la restulu 8000 fl. Tatu din acea di La­puin n’ar mai putea insiela pe nimeni ca se ri­dice bani pe ipotec’a de sub Nr. 1 , pentruca orice capitalista va avea atata minte , pentruca se merge la oficialatulu registreloru de proprie­tăți, unde va afla lucra curata. Se intielege ca titlurile de împroprietărire sunt mai multe, precum cumparare, clironomia, dăruire, schimbu, cesiune. La orice casa se petrece totudeauna titlulu celu adeveratu. Tóate documentele de schimbările proprie­­tatiloru se facă in dupla, in catu­­ ecsemplariu se remana la archivu, carele se pastreaza in chilia boltita, provedinta cu osia de feru­ai cu grataria la fereatri­, apoi pe flacare ano se leaga toate intr’unu tomu si asia se pastreaza. Orice schimbare de proprietate trebue se se petreaca regulata si sub respundere grea. Sta in voi­a oricărui creditoriu a cere pretruire noua prin oameni jurați, cum si asecurare in contra focului deca este vreo clădire. — B. Blasiu 17 Nov. 1867. (Inchiaiare.) X. B e r c u t i u, la Sanoelu. Pamentalu acestei păduri e buna ; dar’ ar­borii sunt ferte rari si pamentalu e intielenita. Acest’a taiatura de doi ani tata e mancata de vite cornute si oi, ce nu numai pentru presente, ci si pentru venitoriu e fórte daunatioan, de drace arborii mai nobili se sterpescu cu totulu si numai plopii, salcea, cornulu si alunulu vota domina aici. A dou’a parte a acestei păduri e de 7 ani. Si acést’a manipulata fiindu ren, înainte de acést’a cu 3—4 ani e’au mancatu cu totulu de vite, si de atunci in continuu radienduse s’au raritu, arborii s’au strembatu ei totufosiatu, in cari acum e numai de implatira la iezu si de focu. Toata padurea e 76 jug. Daun’a paueata prin pasiunaritu, in partea 1, taiatura de 2 ani se estimeaza la 380 fl. v. a., taiatura de 7 ani se estimeaza la 760 fl., cu totulu 1140 fl. v. a, gistrel mele s scie bi cendu simți i portiul­u va tot ce scit gistre Iosifu r­ulu­­­e se grabeasca fiacar eu totu peteculu de ne ca este proprieta elu acesta va dorm nai bine, se va boc­aea averei sale, ci iu scimn ca ce roduce pentru catasi nu este, ca in fond de proprietăți inca N­., era anume aici ui este acesta : e a’si înscrie pe nu­­medera, despre care te dreapta a lui. Fa­li mai sigura , pe va ura de creditu in pro­’elio de formatana se trulu celu nou , ceea ala regesen ecsista re­diu dilele imperatului in Brasiovu formula­ numei Brasiovu • 1 © 003 3 O a o ® a­ o £ a -5 _ 0­ c* O O a­ t *3 a ]) 58 -tî * O ce E-t ° ® o. -g A O «3 •g s ** P u. CD 4-a Cumpărata Andreiu Criste cu v. a. fl. 11 in 10 Decen 1866. Déca e zalogita, la cine ? La Petru Malaciu pen­tru v. a. fl. 2000 in 6 Aprile 1860 _ o 0 © O -a tar ori rat­a saa pufita-BCB ce o « w x 03 ► CC ce ©*- © CB © • H a­i o a accep h* 55 0 0 0QbU O­J2 .5 31-3 © 95 .2© js o 55 5. o 00 0 o. L*ta - - o ii d o •— © .z +* bc ® c n © Pi■ l-h O 6C ,B g. - o « • ti t. 0 tD © 374

Next