Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)
1867-12-03 / nr. 94
comiteteloru stabile, si pana candu nu se voru reforma pe alta base liberale si conntabile, dréptu după sant’a dreptate, or’ nu dupa dreptulu celu strimbu , fauritu in prejudeciulu representarii cuvenite fiacaruia, care nu nutreace, ci numai jignesce concordi’a. Una ignorare si mai batatoria la ochi citimu in denumirile personalului la introducerea lucrariloru localisatorie la registre de moşia, pentru Ardealu făcută obiam de catra ministru dreptăţii din Ungaria. Intre 14 comisari romana neci unuia, intre 21 actuari de dl. IUCU siDguru Ioana Pop; intre 13 actoari de cl. N. neci unplu! dopa proportiunea minierului justitiei 1 .* 48 dupa Buda Pesti „Közlöny.“ Si tocmaio trebile urbariali personalulu cela mai aptu si mai coscientiosu se afla intre romani, cu pracse, decatu care indesiertu vei cauta mai secara in Ardealu. Cum poate dar’ inflori încrederea si concordia pe lenga atata ignorare? Se binevoesca a ne da unu respunsu d. ministru, dispensatoriulu dreptății. Intrebamobona fide, pentruca dorimu, ca se creasca încrederea si concordia, ca ignorarea rode la redecin’a loru, ca unu verme neadormita. R. Hrasiovu. La cifrele averiloru naționali ssseeci publicate in Nr. tr. se se mai adauge deocamdată una: Averea curata activa in fondulu numitu ale celoru siepte judetie dupa bilantiolu incheietu la an. 1865 a fosta v. a. fl. 342.204 Aceasta cifra trebue se se adauge la cea cunoscuta din Nr. tr., adica la v. a. fl. 918.554 cf. 422/4 pentruca se cunosci suma totala a fonduriloru numite nationali sasesci intru intielesii mai strinsu. Ei, dara acestea sume represents numai averea nationala aflatoare in bani. Cea mai mare avuţia a naţiunii sasesci se afla in dominiuri , in munţi si păduri, cum si intr’unu mare numero de edifîciuni, caroru asemenea nu are nicio naţiune din Transilvani’a. Inventariulu mosiiloru naţionali nu’lu cunoscemn. Fata de aici BKronst. Ztg.“ Nr. 195 inalta cateva abusuri de ale amploiatiloru sasesci din timpulu absolutismului comise la manipularea capitaluriloru natiunali si numesce pre cativa in persoana, era mai alesn pre dn. Arz in calitatea sa de notariu ilu invinuesce mai greu plesnindu’i in facla mai multe cifre luate din passa sub felinri de pretecste. Inse toate cifrele asupra carora comisiunea cercetatoare a ridicatu dificultăți pe intregulu periodu dintre 1851 si 1866, adica pe 15 ani abia trecu preste 16 mii fiorini, a carora partea cea mai mare figureaza ca remuneration, onorarie si panerale date preste ceea ce competes unora si altora cu plata anuala, apoi la mai multe din acelea se castigase chiaro incuviintiarea gubernului absolutisticu. Dupa lege si dreptate nici unu abusu nu se poate desvinui (entschuldigen) cu atatu mai putinu justifica (rechtfertigen) cu alte abusuri comise pe aicea; cu toate acestea totu trebue se distingeam intre abusuri si sopresiuni mici, abasuri si supresiuni mari, mai mari, forte mari, colosali, piramidali. Se cautamu bine impregiurit de noi si le vomu descoperi. Unde bont fondurile provinciali ? Unde fondurile celornlalte tienuturi ale tierii ? Ce s’au alesu din avuţiile catorva aichierei repausati in timpurile noastre ? Ce s’au facutu cu veniturile monastiriloru secularisate in Romani’a sub absolutismulu lui Cuza ? Unde s’au cufundatu cateva sute de milioane ale statului austriaca in cursu de diece ani ? Unde s’au ascunsu obligaţiunile de imprumuturu austriaca dela 1854 cate apucasera tocmai in manile catorva sute de comune romanesci? Pulbere si cenusia din toate acestea si altele mai multe, prada, risipa, disparere fara nici o urma. — B. — In acestu trenutu ninge de patru dile mai fara încetare. — Din mai multe parti ne vino schi, ca pre candu la armata batai’a trupeasca se desfiintia mai de totu si pre candu ostasii sunt tractati pet dumneata, unii solgabirai au introdusu batai brutale, de care se vedea numai pana in 1849, cum si ca unii isi aroga dreptulu barbaru de a trage si cate 25 betie. Intr’aceea din tóate ecxemplele mai proaspete de brutalitate cea mai revoltatoare este un’a publicata in „Fővárosi lapok“ si in „Pesti Napló“ din Pest’a, dela Márkusfalva de langa Leuceavi’a (Leutschau, Lőcse), unde dn. Máriáasy Mihály c. r. capitanu de marina intrandu cu patru argati ai sei in vinarsari’a lui Ios. Hamrak in absenti’a acestuia si apucandu pe vinarsariulu acestuia anume Ignatz Ritter evreu, pentruca nu’i dete curendu laturi pe sam’* viteloru , mai anteiu ii trase palmi, apoi plesnindu’lu ou latulu săbiei in fuga, sparse si U8i’a chiliei in care se trasese nenorocitori, ilu taie, ilu trânti la pamentu si poruncise i se pedure 25 lovituri de betie. Curatu ca nainte de 1848. Este inse si mai revoltatoriu, candu asemenea brutalitati se comitu de catia unii amploiati esiti din opinca si scapati abia de batiulu altoi solgabirao ori oficiru. — Unele foi publica dela unu timpu incepe feliuri de liste despre denumiri si destituiri de funcționari mai nainte de a se vedea ceva in monitoriale oficiali. înainte de acesta era oprita asia ceva si cu totu dreptulu, din causa ca multe sciri de acelu felia esia mintionóse , era altele c&aséze mari griji si tuiburare in familii, era la noi chiari si frecări natiunali. Mai deourendu se citi, ca dd. N. Graetanu si Romano asesori la tabl’a regesca (tribunalulu de apelu) a’aru fi destituita, éra in locuia loru s’arufi denumita doi „maghiari“ , Bardosi si Csergedi (nu Csengery) Cum putea ce se insiele tocma si publicisti romani cu acestea doua nume maghiarisate, candu atatu d. Bardosi din S. Regina, catu si d. Cergedi ne sunt prea bine cunoscuti ca romani curati. Cautese numele ambiloru in actele mai noua natiunali dintre 1848 si 1862 si se vom afla. Eea ce neplăceri urmeaza din maghiarisarea seu germanisarea numeloru de familii, care pana acum 8'an impusa in mai multe casuri. Este timpulu pentruca se ingrijimu cu totu adinsulu de curățirea Dumituriloru neromanesci si se le romanimu regulatu in tote casurile plvenitore, totnodata se’si fliseze fiacare ortografie a connumelui familiei asia, in patu aceea se nu mai fia supusa la schimbări. Se aratamu si in acestu casu cine suntemu, cum si ca avemu unu caracter». Se nu mai suferimu mai multe counome bastarde, ci se ne indestulamu cu cate au apucata a se stracura pana acum in națiunea noastra. Mai alesu in scóale se nu mai fia suferita corcirea connnmeiorui, intru asemenea nici in actele oficiali. Părinții si profesorii mai alesu se fia cu mai mare grija in aceasta privintia. — Brasiovu. Cârti de mosii seu Registre. Regimule isi propuse din nou, dien nu se in a catea-ora, ca se introducă , se asiedie, se fundese si in marele Principatu alu Transilvaniei acea institutiune , carea in tierile de villa romano-latina se numescu Registre de proprietăți, era in limba germana Grundbuch, in cea maghiara telekkönyv, era intraductiunea romanesca remasa din timpulu anucl. „carti funduarie, unu termina acesta carele la romani nu va fi acceptata niciodată, (in Romani’a e re- Bpinsu cu totu deBgustulu pe care’lu merita.). Aici inse nu este locuia de a no lasa in disensiuni filologice asupra acestora termini, macar ca uitare, ca in Pest’a mai multi juristi de specialitate desbatu terminologia juridica maghiara, fara a cărei frcsare sigura nici ca se poate cugeta o legislatiune de dumneajuta. Insusi regimul o simte marea trebuintia de a pregăti pe popom la introducerea acestei institutiuni, de a'i invedera folosele lui, de a’iu face se conlucre cu totuadiusulu la infiintiarea lui. Noi carii cunoscemu infiiposiat’a confusiune de posesiuni si de drepturi ce domnesce in Transilvani’a intre altele si din lipsa totala a tienerii in evidenția a toturoru proprietatiloro, era de ani 31 de candu locuimu in fundulu regescu avuramu ocasiune de a cunósce si minunatele folese ale registreloru de proprietăți, ori candu a fosta vorb’a de introducerea acestora in totu coprinsulu tierii, totudeaun’a le-amu recomandatu si neamu adoperatu a înfrunta obiectiunile oameniloru de rea credintia, carii la asemenea ocasiuni se incerca a înstrăina si abate pe poporu dela cererea registreloru de proprietăți, prin infricosiarea cu crescerea contribution» (darii, birului), ca si cum mai marii statului au aru sei se stoarca apa si diapetra candu crede ca au trebuintia de bani, cu diferintia numai, ca in lipsa de catastre si registre de proprietăți celu cu mosia mai micutta totndeauna este mai asupritu. De aceea mai rugamu inca odata pe toti connationalii si compatriotii nostrii, cu infiiatiaudoee catastrofu si reDin diua la care Niculae Lupu a vendutu cas’a Nr. 1 lui Andreiu Cristopeanu si vendiarea a trecutu prin formele prescrise, datori’a de 2000 fl. se scoate din sum’a de 10.000 fl., se da lui Petru Malaciu fara nici o emanare, era Lapuin la restulu 8000 fl. Tatu din acea di Lapuin n’ar mai putea insiela pe nimeni ca se ridice bani pe ipotec’a de sub Nr. 1 , pentruca orice capitalista va avea atata minte , pentruca se merge la oficialatulu registreloru de proprietăți, unde va afla lucra curata. Se intielege ca titlurile de împroprietărire sunt mai multe, precum cumparare, clironomia, dăruire, schimbu, cesiune. La orice casa se petrece totudeauna titlulu celu adeveratu. Tóate documentele de schimbările proprietatiloru se facă in dupla, in catu ecsemplariu se remana la archivu, carele se pastreaza in chilia boltita, provedinta cu osia de feruai cu grataria la fereatri, apoi pe flacare ano se leaga toate intr’unu tomu si asia se pastreaza. Orice schimbare de proprietate trebue se se petreaca regulata si sub respundere grea. Sta in voia oricărui creditoriu a cere pretruire noua prin oameni jurați, cum si asecurare in contra focului deca este vreo clădire. — B. Blasiu 17 Nov. 1867. (Inchiaiare.) X. B e r c u t i u, la Sanoelu. Pamentalu acestei păduri e buna ; dar’ arborii sunt ferte rari si pamentalu e intielenita. Acest’a taiatura de doi ani tata e mancata de vite cornute si oi, ce nu numai pentru presente, ci si pentru venitoriu e fórte daunatioan, de drace arborii mai nobili se sterpescu cu totulu si numai plopii, salcea, cornulu si alunulu vota domina aici. A dou’a parte a acestei păduri e de 7 ani. Si acést’a manipulata fiindu ren, înainte de acést’a cu 3—4 ani e’au mancatu cu totulu de vite, si de atunci in continuu radienduse s’au raritu, arborii s’au strembatu ei totufosiatu, in cari acum e numai de implatira la iezu si de focu. Toata padurea e 76 jug. Daun’a paueata prin pasiunaritu, in partea 1, taiatura de 2 ani se estimeaza la 380 fl. v. a., taiatura de 7 ani se estimeaza la 760 fl., cu totulu 1140 fl. v. a, gistrel mele s scie bi cendu simți i portiulu va tot ce scit gistre Iosifu rulue se grabeasca fiacar eu totu peteculu de ne ca este proprieta elu acesta va dorm nai bine, se va bocaea averei sale, ci iu scimn ca ce roduce pentru catasi nu este, ca in fond de proprietăți inca N., era anume aici ui este acesta : e a’si înscrie pe numedera, despre care te dreapta a lui. Fali mai sigura , pe va ura de creditu in pro’elio de formatana se trulu celu nou , ceea ala regesen ecsista rediu dilele imperatului in Brasiovu formula numei Brasiovu • 1 © 003 3 O a o ® a o £ a -5 _ 0 c* O O a t *3 a ]) 58 -tî * O ce E-t ° ® o. -g A O «3 •g s ** P u. CD 4-a Cumpărata Andreiu Criste cu v. a. fl. 11 in 10 Decen 1866. Déca e zalogita, la cine ? La Petru Malaciu pentru v. a. fl. 2000 in 6 Aprile 1860 _ o 0 © O -a tar ori rata saa pufita-BCB ce o « w x 03 ► CC ce ©*- © CB © • H ai o a accep h* 55 0 0 0QbU OJ2 .5 31-3 © 95 .2© js o 55 5. o 00 0 o. L*ta - - o ii d o •— © .z +* bc ® c n © Pi■ l-h O 6C ,B g. - o « • ti t. 0 tD © 374