Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)

1867-03-26 / nr. 24

­asie numita Stupina) in hotarule Brasiovului, care s’a si petrecuta in protocolala orasialai la proprietatea scoaleloru si a venita aceea mosie prin cumparatur­a si prin reparatiunile tota pe spesele Domnalui capitana facute, la pretia de 6000 fl. v. a. Pentru toate acestea mari dovedi de cresti­nătate, umanitate si blandetie de anima4) na suntema in stare a ne esprima multinmirea, dupa cum am­ dori, — na, — ca­ci na aflama cuvinte indestalatoare prin care­­ ama potea face aceea potrivita simtiemintelora­celora cal­­duroase, care le pastrama in animile noastre; — in care simtieminte rogamn pe a tota putintele părinte ceresca , ca se indelangeasca victi’a nu­mitului buna patrona ala scóleloru noastre pana la cele mai adenci batranetie in petrecere feri­cita si neturburata, si se verse darurile cele mai bune asupra Dsale. — Brasiovu 2 Aprile (21 Martin) 1867. Efori’a soóleloru centrale romane de relegea ortodocsa resariteana. *­* * Zemesci 2 Aprile. Aceasta comuna romaneasca Zemesci (distantia de 21/2 ore dela Brasiovu) cu 2800 suflete locuitori, in diu’a in­­mormentarii protopopesei Mari’a Metianu prin concursuli cela numerosa ala poporului din alte comune se asemena pre bine anai orasiu trans­­silvanu din cele mai poporate. Ambii domni protopopi din Brasiovu, alti 33 preoţi, toti in vestminte bisericesci, numeroase familii dela Bra­­siovu, doinii funcţionari ai cercalui Brana, cam si o mulţime de alte familii fruntasie de prin pregiere s’au grăbita a da repausatei in Dom­­nulu onoarea cea din urma. Adeverata ca ospi­talitatea protopopului 1. Metianu ajunsese a fi proverbiala in acestea trenuturi, prin urmare cunoscuții si amicii sei de toate orasele alese si din toate nationalitatile nu se potu numera; inse cateva calitati ale repausatei sale sccli din cele mai rare, precum blandetiele presei, pietatea ecsemplara, amerea si alipirea absoluta si cu propri’a sacrificare catra famili’a sa, cum si ne­încetatele faceri de bine si ajutorie întinse to­­turoru lipsitiloru cati ei deschidea usile — ace­stea calitati au luau in miscare pe poporimea din pregiuru, pentruca se alerge si se asiste la inmormentarea fet­­eitei in Domnula, era la au­­direa predicei dlui protopopu I. Petriou tienute in biseric­a, la citirea rugatiunii de deslegare prin dn. protopopu Ios. Baraca cu pontificante, cum si la cuventarea tienuta de parochulu Bart, Baidlescu simpathiile de oameni si de crestini au proruptu­nd mii de ochi prin versare de la­­crime, pe care protopopes’a Mari’a Metianu le meritase pe deplina cu virtutile sale. Cerulu se mângâie pe sociala sen in pruncii sei prin mostenirea virtutiloru parintesci. — Clusiu 30 Martin n. (Estrasu ) . . . Cele scrise de Dr. Borcea nu potu remane nebiciu­­late. Primula lui articula se poate combate de ajunsu prin cele cuprinse in coresp , mi se pare din Fagarasiu a lui I. P., unde vina întrebările cele multe, care toate aru trebui se li se pana. Acelu condusa de care e vorb’a acolo, s’a fa­­cutu si Dr. Borcia a tacutu. Asie soie dlui se’si implinesca datori’a de fiscalu. Ce se tiene de ala doilea articula ala doc­torului, ve pod­a incredintia, ca ama asteptata cu totii, ca dv. se’lu dechiarati de calomniatoru deca nu citeaza densula toate acelea locuri din Gazeta si Calindariu, unde ati fi vruta voi se ne prăpădiți ecsistinti’a noastra bisericeasca ?! Asie ceva nu puteti trece cu tacerea, pentruca deca aru fi drepte cele scrise de Dr. Borcea despre voi, noi amu trebui se ve batemu cu petrii ca pe cei mai primejdiosi inimici ei nostrii, era nu numai se ve afarisimu gazet’a si calindariulu. Dr. Borcea era pe la 1855 unu copilandra si na scie, ca ceea ce s’a făcuta pe atunci a fosta mai multa din iodemnulu unui domnu mare mireni, oarele din tineretiele sale purta o ura nestinsa personala asupra lui Baritiu; apoi de altmintrea toata lumea strigă, ca toata acea afuri­senia a fosto numai o specula in favoarea altei gazete si altui calindariu din Sibiiu , din care causa acea afurisania se tramisese si la alte episcopii, pentru ca se se publice si acolo *). Me miru de Dr. Borcea, ca n’are de lipsa a se face unelt’a nimelui. Pecatu de bietulu tineru de altmintrea înzestrata cu destule cunoscintie teo­retice, ca mai n’are nici o cunoscintia de lume. După a mea părere Baritin n’ar trebui se taca nici la manjiturile din „Telegrafu“ despre restauratiunea de senatoru in Brasiovu; se dea manjitorului preste capu, ca tacendu ilu lasa ca se i se puna pe capu. Nu trebue se suferimu ca interese generale se fia sacrificate la in­terese si intrige strictii familiare **). — De erau romanii conseciati, de siedea inca in 1865 acasa si petitiona precum o facura asta tómna, dara cu totii, voia se dicu, cu mica cu mare, dieu lucrurile nu veniau unde au ve­nita. Acum numai petitiunea de asta tómna ne scapă de blamarea totala. Ea isi va avé resultatele sale, dati’i numai pace. Ore deca tace si plangea si cei 1493, nu era se se faca fusiune in loca de uniune ? Me miru si era me miru de sasi. Cine are mai mari si mai vederate foloas e dela autono­­mi’a Transilvaniei decatu sasani ? Si cine apara in dilele nóstre mai pucinu autonomi’a acestei tieri decatu sasulu. Nu e cu putintia ca se nu face aici unu planu. Din Nr. 19 (Temeiuri pentru redeschiderea dietei transilvane) s’ar paré, ca dv. acolo ati datu preste asie ceva. Noi cu totii suntemu sanetosi, si audi lu­cru curiosu! — cu toate resturnaturile care aru trebui se ne insufle gria, suntemu iaca si voiosi. Nu ne pasa. Vomu da facia cu băr­bați cu toate cate vom­ mai veni si credemu cu taria in sanitatii’a causei noastre nationale si in autonomi’a Ardealului. Aminui ! W. Z. UNG­ARPA. Dela camera. Cu o dis­ensiune de vreo 7 dile se inchiaik in 29 Martiu desbaterea generala asupra elaboratului pentru obiectele comune, dupa ce trenuse i­ 28 Deák o cu­­ventare de ll/2 ora, cu care combatu toate ob­­iectiunile si temerile manifestate in cuventarile de mai nainte. Mai multi oratori, cari se aflau inscrisi abolisera de cuventu si la svatuirea lui Deák sa amank votisarea pe a 2-a di. — In 8­i­e d­i­n­t­i ’a acést’a catra fine veni înainte eans’a verificatiunii deputatiloru distr. Nasendu. Comisianea verificataiia denegri di­strictului romanescu dreptulu de a tramite de­putati la camera, fiindcca nu mai esista lege, care se le recunósca dreptulu acest’a. Totusi din privintia, ca 47.000 locuitori ai acelui di­­strictu se nu se lase fara de representante, se propune camerei, ca se se conceda tramiterea deputatiloru la camera deocamdată, pana candu se va crea o lege in privinti’a acést’a. Se fa­­cura propuneri, ca se se amane consultarea a­­supra acestui obiecta, dar’ presiediotele pari la voturi, si se primi propunerea comisiunii de­­chiaranduse dep. Alecsandru Bohatieiu de verificati, era alegerea dep. Gregoriu M­o i­s­i­­­u casanduse din causa, ca in contra legii susta­­tdre ar fi primita instrucțiuni oblegatorie dela alegatorii sei, si după lege nu are cunosciinti’a limbei maghiare. După care lege ? ca noi nu recunóscemu decatu legea perfectei egalitati, dreptu ca aici io­tiera, in Transilvani’a, or’ nu in anim’a Ungariei, unde aspele «chiamata sta dupa asia?! Si totuşi deputaţii transilvani re­cunoscură competinti’a dietei de a decide asupra dreptului de representare a unui districtu din Ardeli, candu se scalara si ei in camera pen­tru verificarea acelora? — „Albin’a“ inca suge acesta venin­ pe langa mierea ce o culege. Crampitie de aceste le respinge va natiunea. — In 30 Martin se lua înainte votisa­rea nominala, la care luara parte, dupa „Pester Lloyd“ si romanii si sasii fara esceptiune pen­tru partit’a lui Deák, or’ romanii din Ungari’a o parte votisara cu centrula, ceealalta cu steng’a. Serbii se aflau mai putinu faminiarisati cu ela­­boratulu de iovotela, din care causa lipsiră cei mai de capetenia, or’ Miletits votk cu steng’a estrema. Votisarea se primi cu o majoritate îndoita. *) Si de devotaraentolu celu­raru pentru inaltiarea cultures tenerimei romane prin imbanatatirea institutului de cultura si luminare. — R. *) Deca nu scie D. Borcea, apoi cca i spunemu : Una poesia a repausatului veni Andreiu­ Mure­­s­i­a­n­u, reprodusa pe romania ca fidelitate din auct. germano T i e d g e , intitulata : „An Christus“. Védi Faim a Nr. 42 1855 „Cuventolu Peregrinoloi“ conferezale pe ambe, si vei vedé rasinea, ca a fosta nălucire, prepuso, neci unu adeveru. — Esta fii corpus delicti resp., pentru care fusesem si condamnata a traduce articlii originali toti ingerm­an’a, pentru politia, vro 4 anii De ce n’ai citata cuvintele din Gazet’a si Fai’a, déca ai aflatu de tempore a mai reînnoi rapele?! Pentru Ddieu, incetati. — R. *) Apoi dara totu nu cunosceti pe du. Baritiu, déca credeti ca ein ar avé voia de a perde timpulu si cu asemene cause private, la care timpulu insusi re­­apunde forte bine. B. a disu, odata pentru totodeauna, si indata incepu desbaterea speciala. Steng­a se retienu dela toata desbaterea, care decurse in calopu, inoatu numai catu se ceti si se puse la votisare, numai cunoscutulu nostru barbatu ro­­manu V­­­a­d­u se folosi de ocasiune la cetirea puncteloru despre delegatiune spre a rumpe o lancia pentru parlamentulu centrale alu monar­chies „Pester Lloyd“ dice aici: „In tota in­­templarea se cere unu curagiu singulariu, pen­­truca cineva se esa înaintea camerei maghiare cu asemenea idei.“ Inse romanii sunt străne­poţi ai unui Fabriciu si Valeria, si nu ’si vom­ abjură neei odata ouragiulu inascutu, dioemu noi. Votisarea prima nominala fu cu 257 voturi pentru si 117 in contra elaboratului majoritatii, si după enuntiarea presiedintelui asupra intregui resultatului se primi mai de toti si in a 3-a ce­tire, or’ actuariulu Toth se insarcina a duce ela­­boratulu in camer­a de susu. Ne vomu mai intorce la unu estrasu din cuventarea lui Deák, precum si la o schitiare a trasureloru fundamentale din elaboratu pentru cei ce nu petescu diurnalele străine. In fine min. c. Iuliu Andrássy pune pe mes’a camerei una propusetiune ministeriala pri­­vitoria la recrutare, care in 2 Aprile se si primi. 6 ani, 59 policari, scutirile indreptatite pana a­­cum, ai punerea in loca; se rechiama clasele din 1844—5—6. — Nr. 226. Ordinatiune minsteriale (in obieptulu recrutării.) Dela ministeriulu ung. reg. de aperarea tierei. Catra tóate juredictiunile. Prin acést’o ordoneza, ca, formandu numai decatu comisiunile miste in contielegere cu resp. comandante de întregirea armatei pentru per­tractarea rechiamariloru ce vom­ incurge in urm­a intregirei armatei din anulu curg., se di­spună asié, catu acele se’si pota incepe lucrarile celu pucinu pre 26 i. c. si se si le pota fini cela multa pana in 29 Aprile a. c.; si locuitorii se se incunoscintieze de timpuriu insemnanduse, ca numai cele d’autaie trei clasi (1846 , 1845, 1844) se vor­ chiama. In privinti’a comisiuniloru de absolvere pla­­nulu de calatoria are a se statori indata in­­contielegere cu resp. comanda de întregirea ar­matei si a se supterne aici. In casa de lipsa, pre teritoriulu unei co­mande de întregirea armatei se potu form­a si 3 comisiuni de eliberare. Din partea civile vom­ lua parte la acesta lucrare unu comisariu esmisu pentru acést’a, unu medicu civila, cari vom­ fi iasinuati aici cu □umeie si respectivulu jude percuale. La alegerea acestora comisari in prim’a li­­nea va ave a se lua in consideratiune desteri­­tatea si încrederea de care se bucura cutare, in a doo’a linea inse, din puncta de vedere ala economiei, după potintia numai atati oficiali vom­ fi de aplicatii, cari provediuti cu pausiale de drumu, ne voru causa si alte spese. La pertractarea acestora petitiann rechia­­matorie au a se tiene in vedere urmatoriele prin­cipie conducatorie : a) Tacs’a de eliberare numai pana la diuda pertractării rechiamariloru se poate solvi. b) Titlurile de eliberare, deca se documen­­teaza de ajunsu inaintea comisiunei miste, sunt urmatorile si adica: I. Din respecta familiara. 1. Unicula fiin ala unui tata sau ale unei mame veduve de 60 de ani. 2. După mortea parintiloru, uniculu ne­­potu alu unui mosiu seu alu unei bune (mama betrana) veduve de 60 de ani. 3. Uniculu frate alu unoiu frati de totu orfani. Intr’aceea numai acel’a unica fiiu, nepotu seu frate se poate eliberă, care ar­e de origine de sânge si legitima, b) dela a cărui remanere a casa depinde sustienerea parintiloru, mosiloru seu fratiloru, si deca acelea si implinesce intr’adeveru acesta detoria. De 60 de ani au a se consideră si acei­a, cari din defecte spirituali ori corporali nepura­­bili sunt neapti de a lucra si castiga. De unica fiiu, nepotu scu frate are a se consideră si acel’a, alu cărui union frate seau mai mulți: aa) servesce in armata, fia si in rezerva (dara in suplentu), seu bb) inca nu e de 18 ani, seu in fine

Next