Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)
1867-08-02 / nr. 60
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, se prenumera la postele c. r., si pe la Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu: Hradnijii 1/110 Illemein 1Sfi7 DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. pe 1 anu 10 fl.pe Vi 3 fl. v. a. Tieriesterno lefl. DlftMUVU 1414 UUgUMIl ioUl* Tacs’a timorala a 30 er. de fiacare puv. a. pe unu anu sau 3 galbini mon. sunatoriablicare. MONARCHIE AUSTRIACA Transilvani’a. Brasiovil 12 Augusta. Agitatiunile in contra „emisariloru mascalesci si daco-romanesci, cum si totoodata in contra uniunii moldavo-romanesci decurga in foile maghiare din Clusiu in modulu celu mai obstinata ; forte curiosa iise, ca totu acele foi ne mai spunu, cumea oricata silintia ’si puseră pana acum organele politice, totu n’au mai pututu prinde nici unu emisaniu. Ai dracului omeni trebue se fia acei emisari, de sciu ei ambla diu’a mare trecându incoce si încolo pe la nasulu „zapoiiloru“, si politiailoru nostrii fara sa se pota pune man’a pre ei. Anume doi muscali (??) se primblară (??) de vreo doua ori, cum scimu din Nr. tr., intre S. Regina si M. Ostorheiu, era altulu se arată ca o nălucă nu sciu la ce satu , toti trei vnse scapara cu facla curata. Totu acum se mai cauta si unu emisariu daco-romanescu anume Niculescu; se cerceteaza si in urma unui comitetu daco romanescu compusu de profesori. In catu pentru Niculescu, apoi vedeti ca onorabilulu boieria betranu N i c u l e s cu conservativa de calibru greu petrece la Zaizonu in cura, prin urmare se va supără candu va afla ca i se tavalesce numele printre emisarii politici. Era deea cugetați la altu Niculescu, apoi pare mi se ca acela este unu tineru eepeditoru la post’d din Blasiu, despre carele se spune ca mai deunadi a făcuta o gluma necajita in Aiudu cu unu amploiata spunendu’i, ca elu ar fi din Romania si alte secatori, in catu se pare ca acelu amploiata a si rapitu ocasiunea cu mare bucuria spre a denunda mai departe pe acelu tineru glumetiu , de unde apoi urmă alarmarea din nou asupra emisariloru. In patu pentru cautarea comitetului profesoriloru (care profesori?) apoi trebue se marturisimu, ca spionagiulu de astadi purcede cu mai multa crutiare depatu odiniora. In crna din 1830 pre candu la preoţii romanesci transilvani se caută arme, munitiune si portretulu imperatului Nicolae, bieţii oameni era calcati in capa de nóapte, duşi la prinsare, sau incai la biserica , pentruoa se arate armele si munitiunea. In Iuliu 1852 pe timpulu călătoriei monarchului prin acestea tieri spionii si denunciantii n’au crutiatu nici iasusi pe mitropolitulu Siulutiu, pentruca intr’o di primindu pr. sa porunca dela gubernatorulu Schwarzenberg ca se mérga nesmintitu pe urmatoarea di la A. Carolina (Belgradu), unde ar’ avéa se se intalnésca spre a’i spune ceva, pr. sa calatori indata acolo, era candu se infaciosiă la Schwarzenberg, acesta’i spuse alte bagatele, apoi ilu chiama la mesa pe alta di. Reiatorounduse mitropolitulu la resiedinti’a sa in Blasiu, află de brutalitatea comisa prin argatii despotului, ca’i calcasera cancelari’a si ei cercetară tete unghiuletiele pana si in granare, pentruca se afle urme de conspiratiune. Mai tardiu se află din acte presidiale, ca mitropolitulu Siulutiu fusese denunciata de catra o alta persona bisericesca de dacoromanista. Pe atunci caloara si locuinti’a repaus. Ioana Maiorescu, prinseră pe Avr. Iancu si ’Iu adusera prin brutal’a tractare la starea de monomania in care se afla si astadi. Totu pe atunci gubernatorulu carele prinsese o mania rea asupra munteniloru pentrucâ ’si caută drepturile loru, întrebă pe dn. D. M. in A. Carolina, ca „ce mai facu acei oameni-de-nimicu in munţi.“ In patu pentru bucuri’a ce se manifesta la toate ocasiunile in foile maghiare cum si in cele nemtiesci dualistice asupra incercariloru de rebeliuni Roznovanesci si Muruzesci dinMoldova, acestea se esplica asié. Fusionistii ungureni vadienu ca romanii nu se invoiescu la fusiune, acestei resistintie ii dau titul’a de dacoromanista; de aceea le vine catu se pote mai bine , că in Moldov’a se se ridice o partita antiunionista atatu de tare, in catu aceeasi se fia in stare de a sparge cu ori ce pretiu unitatea statului romanescu, unitate prochiamata si jurata de repedte ori, recunoscuta si de puterile mari. In casulu celu mai nefavoratoru pentru coróan’a Ungariei Moldov’a ar’ cade la Rusi’a , era Valachi’a numita pe unguresce Munteni’a (Havasalföld) s’ar reincorpora la coroana împreuna cu alte tierutie turcesci. Deocamdată foile dualiatice sunt mai multa decatu sigure, ca regimulu lui Carola I. trebue se cadia nesmintita si neaparata. Pre candu sprnemu noi acestea ne bate la ochi, ca organulu lui Kossuth „Magyar Újság“ reasumă din nou cunoscutulu plana ala confederaţiunii danubiane; se intielege inse ca acelaşi e combătută de catra foile ministeriale. Aici ne aducemu aminte, ca unu dualista scriindu in „Presse“ Abendblatt Nr. 148 despre trebile intrenatiunale din monarchia, pe croati si pe romani ii numesce popoara semibarbare. Aceasta ar’ însemna, ca semibarbarii n’aru merita libertatea. . . . Fagaras! 11. Alegerile functioniloru municipali. Deca mai este in victi’a politica si sociala a poporatoru vreunu dreptu de importantia esentiala, apoi de siguru ca dreptulu de a’si alega siesi pe functionarii sei nu este nicidecum celu din urma. In alegerile deputatiloru la corpulu legislativa si ale amploiatiloru la administratiune si judecătoria se manifesta sau incat trebue se se manifeste nu numai interesele si vointiele, ci totuodata si gradulu de intreleginti’a poporului si mai alesu a representantiloru lui. Comparandu dreptulu alegerii deputatiloru cu alu alegerii de functionari municipali trebue se cugeti forte multa pana se te decidi a da la unuia din aceleasi preferintia preste celalaltu. Ambele acestea drepturi sunt de natura a-ti garanta libertatea si autonomia, ambele sunt combatute in veci atatu pre terenulu politica catu si pre celu bisericescu de catra amicii absolutismului seu ai constitutiuniloru fictive. Celu mai tare argumenta alu amiciloru absolutismului in contra dreptului poporaloru de a’si alege pe functionarii loru este candu dicu, ca poporala nu’si cunósce nici chiaru pe oamenii de capacitate din sinulu seu, din care ca asa s’a intemplatu adesea, ca elu alese seu pe nisce ignoranți, seu pe nisce oameni blastemati, carii apoi ajunseră a fi tiranii sei, seu incat trenura municipiulu ori si tier’a intrega pe locu, pana candu altele chiaru si sub absolutismu inaiotara. Esemplu celu mai învederată, celu mai strigatou in lume, totuodata celu mai trista pentru libertăţile publice, ilu avemu tocma in monarchi’a austriaca, unde tierile gubernate absolutistice, precum Austri’a, Boemi’a, Moravi’a etc. sunt relative multa mai naintate decatu Ungari’a, Transilvani’a si Croatia, pe unde avuramu totudeauna o vietia municipala, de care tierile germano-slave nu s’au bucurată. Idei că acestea si acestora asemenea se parea ca ocupă pe o parte din alegatorii districtului Fagarasiu atatu mai nainte de conchiamarea comitetului, patu si mai alesu in decursul siedintieloru din 5—7 Aug. Intru adeveru ca in acelea dile vedeai multe fetia ingrijate. Cei mai mulţi veniseră cu determinatia vointia de a midiloci o restauratiune, după care se încete orice recriminări io contra administratiunii districtului si era prea pucini de aceia, carii se fia voitu a împlini numai doriniiele cutaroru candidati. Dn. capitanu suprema isi pusese tata silinti’a de a trage information! pre catu s’ar fi putută mai acurate atatu despre amploiaţii vechi, catu si despre concurenţii noi. Totu asemenea urmaseră si unii dintre membrii comitetulor; prin urmare candidaţii au fosta cernuţi binisioru. Iritatiunea vise asupra unora din cei vechi era mare. Dara cine putea se soia deca acei amploiaţi nu sufere pe nevinovate ? Unde era vreo sentintia judecatoreasca asupra loru? Nu cumva ora naționala seu personala, poft’a de resbunare seu interese scarnave voiă a submina ecsistinti’a si viitorulu loru ? Spre a nu pecatui nici intr’o parte, nu era altu midileau, decatu a culege in formațiuni si date autentice despre toata purtarea trebiloru districtului, in numeru catu s’ar fi pututu mai mare. Din tote acelea resultă, ca administratiunea politica merse mai bine decatu cea judecatoreasca , ca inse ambele au fostu mai bune decatu pe aicea in unele comitate si scaune, decatu in Albia de susu si in toata Secuimea, totusi mai rele decatu in Sasime. Administratiunea politica n’a pututu fi mai buna, din causa ca Ajjib snhprfffytofo solgabirai nu ’si impliniaeia. obligatiunile loru nici pre catu ar’ fi fostu in stare, preste acesta sub prefecturele sunt foarte reu organizate, lipsite de locuintia, cancelaria, aresturi, de spesele ce se numescu la noi pausiale. Subprefectii n’au nici unu substituia sau ajutoriu pentru casuri de absentia dela locuinti’a lor, ceea ce se intempla adesea. — Cum va fi fosta administratiunea judecatoreasca se poate cunosce intre sitele din urmatoarele date. Personaluln tribunalului este pentru 83 mii suflete prea mica, ar’ mai trebui 1 asesoru si 2 pancelisti. Dintre asesori era unui carii mergea in birou la 11 si esia la 12 ore. După amiedi nu merge nimeni la birou, din causa ca — statuia a cassatu arderea de laminari! . . . Din an. 1861 adica de 7 ani incoce au intratu cause de remasuri sau clironomii (Verlassenschaften) din totu districtulu numai 1348, s’au pertractatu inse din aceleasi pana in Iuliu 1867 numai 323, din care orasi 169 au fostu pertractate la judetiolu singuratiou alu cercului Branu, asiediatu in Zernesci, prin urmare la tribunalulu districtuala in Fagarasiu s’au terminatu numai 154. La acelasi tribunal de siepte ani incace s’au adusa sententie scriptoristice de alte feluri numai 7 di siepte, era după procesură verbala 68. In 31 Dec. 1866 ce află 68 procese inratulate restante. In ac. 1867 pana in Aug. nici o sententia nu se aduse ! In procesele urbariale de 7 ani nu se făcu mai nimica, pentruca respeptivulu referințe le lasă pre tóate balta ne avendu frica de nimeni. Despre sentintie in cause cambiale abié mai putea fi vorba. Tienerile in evidentia si espeditiunile ajunseseră pe manile sierbitoriloru sub cuventu ca lipsescu cancelistii. Interesele si arendele pentru remasii orfani stătători sub tutoratu si sub privegherea tribunaleloru nu se incasara de mai multi ani. Mai in scurta, ca la tribunalu mergea tóate acuratu că pana la an. 1848, adica pe boieresce, pe siedinte, pe nelucrate. Multi era aplecati a incarca toata acea etare ticaloasa a lucrului totu numai asupra presiedintelui dela tribunalu, carui ’iar lipsitari’a de spiritu, cu care se impintena lenea si nepasarea, ci membrii cei noi ai comitetului reflectară, ca acesta presiedinte se afla in Fagarasiu numai din Octobre 1865 , era dela 1861 au mai fostu alti trei presiedinti, ce au făcutu aceia ? si ce a făcuta tabla regesca din M. Ostorheiu, care că tribunalu de apelu avea si are cea mai deaproape si mai strinsa datotintia de a trage la respundere grea pre toti judecătorii nepăsători si leneși ? Era presiedintele tablei pentruce nu face visitatiuni strinsu oficiale si nu numai de parada. Intr’o sara, pre candu se desbatea in acestu modu starea justitiei, ne aduseramu aminte de urmatorulu pasagiu din petitiunea dela 30